6,495 matches
-
întreaga populație, distrug Agria (Eger, Erlau), jefuiesc catedrala și ajung, parcurgând zilnic câte 73 de km, în duminica din 17 martie, în fața Pestei și până la Vaț. În acest timp, Bela al IV-lea convocase la Buda pe toți arhiepiscopii și episcopii, pe mai marii regatului, cerând și pe Kotian cu principii cumani, nu demult botezați, în orașul Kew. Văzând nobilii Regatului că tătarii au ajuns în fața Budei și au apărut și oști cumane, crezând că acestea din urmă i-au adus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Aur. Din această perioadă și de la acest recensământ a rămas în Țările Române cuvântul tătar vataman, ca economic ai satelor cu zece case, și acela de tămgăluire, pentru vite. Au fost exceptați de la recensământ clericii, episcopii și egumenii cu averile episcopiilor și mănăstirilor, și scutiți de oaste toți călugării și oamenii din satele lor. Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici tamga și nici darea pentru plug
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la 10 august 1279. Tot pe atunci, Adrian, provincialul franciscan din Ungaria, încunoștință pe papa Nicolae al III-lea, că misionarii săi, aflați la tătarii din Moldova și Țara Românească, ar avea nevoie de un episcop, dar acolo, după nimicirea Episcopiei de Milcovia, nu mai există de 40 de ani nici episcopi și nici credincioși catolici. Papa se arătă interesat și împuternici în 7 octombrie 1279 pe episcopul Filip de Fermo, legatul său din Ungaria, să cerceteze starea lucrurilor pentru reînvierea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de Milcovia, nu mai există de 40 de ani nici episcopi și nici credincioși catolici. Papa se arătă interesat și împuternici în 7 octombrie 1279 pe episcopul Filip de Fermo, legatul său din Ungaria, să cerceteze starea lucrurilor pentru reînvierea Episcopiei de Milcov, „posta in finibus Tartarorum” în scopul catolicizării românilor și creștinării tătarilor. Înainte de toate însă, trebuia rezolvată problema cumanilor lui Kotian. Dar măsurile luate de către Sinodul de la Buda, în 10 august 1279, de a stabili pe cumanii din Ungaria
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial, au compromis planurile Vaticanului relativ la cumani și a spulberat și ideea creștinării tătarilor și catolicizării românilor prin reînființarea Episcopiei de Milcov, exprimată de Marele Pontif în octombrie 1279, pentru mult timp. Ele aveau să aibă urmări pentru Ungaria și Transilvania chiar pe plan politic, ca o consecință și a încălcării ținuturilor românești dintre Carpați și Nistru, supuse tătarilor. Nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
românii din Balcani, nu era venită acum din Caucaz, ci alcătuită din rândurile acelora care se stabiliseră în Moldova încă înainte de anul 1240. Aceștia dăduseră Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum și, fiind creștini, depindeau de Episcopia ortodoxă de la Vicina. Prin ei, ca și prin cumani, tătarii își exercitau puterile asupra Țărilor Românești, Moldova fiind numită chiar Alania la 1320, în harta lui Giovanni di Carignano, de Genova. Toate aceste oști, conduse de Nogai și cunoscute cronicarului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
neschimbată și după această campanie. „Un raport vrednic de crezare” − „relatio fide digna” − scris de Curtea de la Buda, aducea la cunoștința Vaticanului știrea că în Moldova la granițele Transilvaniei dinspre tătari − „in regno Hungariae, in finibus videlicet Tartarorum” − averile fostei Episcopii de pe Milcov erau stăpânite de către puternici feudali ai acestor ținuturi. Cererea de reînființare a ei, prin numirea franciscanului Vitus de Monteferreo, capelanul regelui, a fost aprobată de către papa Ioan al XXII-lea, în 4 octombrie 1332, prin ordinul trimis arhiepiscopului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu ar fi neglijat să înregistreze un asemenea eveniment. Am putea bănui cel mult o trecere timidă prin regiunea Trotușului, pe urmele lui Phinta, a unor unități de strajă, spre a ocupa înălțimile care dominau valea Milcovului, unde fusese vechea Episcopie, dărâmată de tătari în anul 1241. Se așteptau, desigur, vremuri mai prielnice, care să-i convingă pe românii de sub dominația mongolă că ei ar putea scăpa de ea. Și acestea nu întârziară să vină. În vara anului următor, 1333, Olgerd
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și satele Borilești, Pașcani și Dragozești de pe Nechid, le dădea lui Dragotescu și Ștefan Borăle, din Câmpul lui Dragoș, căpitanul regal, devenit mai întâi voievod peste ținuturile Vrancei, Trotuș și Bacău până la Bistrița și apoi și peste Moldova. Pentru reînvierea Episcopiei catolice de la Milcov, el ceru Papei Clement al VI-lea numirea minoritului Toma de Nympti, capelan regal, iar călugării din același ordin primiră misiunea să meargă „în părțile Cumaniei”... „cuprinsă în hotarele regatului Ungariei”... ca să convertească „mai multe neamuri necredincioase
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a franciscanilor, înainte de 29 iulie 1370, că nobilul bărbat Lațcu (dux Moldaviensis) și poporul său luptaseră cu bărbăție împotriva dușmanilor crucii (crucis hostes asserentium iugiter se pugnare) când ridica orașul Siret la rangul de civitas, pentru a înființa o nouă Episcopie catolică. După moartea lui Cazimir al III-lea (5 noiembrie 1370), Ludovic, încoronat și rege al Poloniei (17 noiembrie 1370), stăpân peste două puternice regate, a izbutit să supună pe Lațcu. Informațiile folosite de Bielski în Cronica sa relatează că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Petru Mușat și a rudei sale, marele boier Vâlcea, la curtea Marelui Duce al Lituaniei, a calmat pornirea inițială a tânărului voievod. Spre această concluzie ne duce strecurarea știrii de către însuși domnul Moldovei, la 30 iulie 1401, în actul înființării Episcopiei armene din Suceava, când se arată că Chanes episcopul este recomandat de către Vitold. Alexandru cel Bun și-a dat seama de situația în care se afla și de calea pe care trebuia să o urmeze, pentru a rezolva, în favoarea țării
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rezultă că au fost trimiși franciscani misionari în mai multe zone ale lumii, iar cronicarul Giordano da Giano a relatat că frații au ajuns în Ungaria, vecină cu Valahia și cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în 1227, distrusă însă, de către tătari, chiar în perioada pontificatului său. Sfântul Scaun a încredințat misiunea catolică a Valahilor, franciscanilor conventuali, prin documentul papal „Cum hora undecima” din 11 iunie 1239, prin care se acordă acestora
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
trecut la ritul grec (deși soția sa Maria a rămas catolică). Fiul lui Bogdan I, Lațcu, a fost voievod al Moldovei (1366-1375) și prin fratele Paul de Schweindnitz a solicitat unirea cu Roma a catolicilor din Moldova, precum și înființarea unei episcopii. Andrei de Cracovia, fost misionar pe aceste meleaguri, a fost numit de către papa Grigore al XI-lea la 9 martie 1371, episcop de Siret. Dintr-un document datat în 1373 avem informația conform căreia papa le-a dat permisiunea misionarilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în fața războaielor, a năvălirilor și a tuturor vitregiilor istoriei. De multe ori, acești cavaleri ai credinței au plătit cu prețul vieții lor pentru triumful cauzei misiunii. 2. Episcopii catolice la Turnu Severin și Argeș În Severin s-a înființat o episcopie în 1382, care a durat mai bine de o sută de ani. Aceeași soartă a avut-o și episcopia de Argeș, înființată de către papa Urban al VI-lea (1378-1389) la 9 mai 1381, și desființată în 1519. În epocă, teritoriul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prețul vieții lor pentru triumful cauzei misiunii. 2. Episcopii catolice la Turnu Severin și Argeș În Severin s-a înființat o episcopie în 1382, care a durat mai bine de o sută de ani. Aceeași soartă a avut-o și episcopia de Argeș, înființată de către papa Urban al VI-lea (1378-1389) la 9 mai 1381, și desființată în 1519. În epocă, teritoriul ce cuprindea actualele județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea era cunoscut sub numele de „Banatul Severinului”, iar populația de aici
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a îndemnat pe călugării franciscani și dominicani să-i convingă pe credincioși să pornească o cruciadă împotriva lui Asan al II-lea, dar invazia tătarilor din 1241 a pustiit deopotrivă, și teritoriile românești și cele maghiare. Astfel a dispărut și episcopia de Milcov (sau a Cumanilor), ce cuprindea sudul Moldovei și nordul Munteniei. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, Banatul Severinului a fost ocupat de către domnitorul Țării Românești, Basarab I. În 1330 Carol Robert de Anjou a fost înfrânt în bătălia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a rezistat decât numai până în 1402, după opinia canonicului C. Auner, motivul principal era faptul că „Banatul Severinului a căzut în nenumărate rânduri în mâna ungurilor, care, bineînțeles, nu sufereau episcop român pe teritoriul lor”. În 1380 s-a înființat Episcopia Catolică a Severinului, oferindu-i astfel posibilitatea regelui Ungariei să controleze acea parte a Banatului, stăpânită de către domnitorii Țării Românești. Primul episcop a fost Grigore, care i-a conferit lui Ioan Köröspatak (călugăr franciscan ce aparținea de Vicariatul Bosniac) subdiaconatul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acest teritoriu, vorbitori ai limbii române, care să le facă cunoscută credincioșilor nobila lor origine latină. Asemenea domnitorului Lațcu în 1371, și domnitorul Radu Negru Basarab și soția sa Ana (catolică) a solicitat papei Urban al VI-lea întemeierea unei episcopii în Argeș, eveniment care s-a și produs la 9 mai 1381. Acest episcopat de Argeș era sufragan al Episcopiei de Kalocsa, iar primul episcop a fost Nicolae Antonii, care spre deosebire de succesorii săi a și rămas în teritoriu. Din nefericire
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1371, și domnitorul Radu Negru Basarab și soția sa Ana (catolică) a solicitat papei Urban al VI-lea întemeierea unei episcopii în Argeș, eveniment care s-a și produs la 9 mai 1381. Acest episcopat de Argeș era sufragan al Episcopiei de Kalocsa, iar primul episcop a fost Nicolae Antonii, care spre deosebire de succesorii săi a și rămas în teritoriu. Din nefericire, următoarele numiri ale episcopilor de Argeș au avut doar caracter onorific (până în 1590), ceea ce a contribuit la diminuarea prestigiului Bisericii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al II-lea l-a numit episcop de Argeș pe Dionisie de Gilău (la 29 octombrie 1512), canonic al catedralei din Alba Iulia. După moartea acestuia a venit „grozavul flagel care a zguduit din temelii catolicismul”, adică Reforma, astfel încât această episcopie nu a mai fost conferită nimănui. Misionarii franciscani conventuali și observanți maghiari au ținut piept cu dârzenie husiților, calvinilor, luteranilor și unor pseudopreoți schismatici, greci sau slavi, „vlădici necanonici”, după cum i-a numit N. Iorga. Mulți dintre catolici au trecut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Biserica Ortodoxă. Domnitorul Petru Șchiopu i-a solicitat papei un episcop pentru Moldova. La 7 ianuarie 1591 Bernardino Quirini a fost numit episcop de Argeș, cu reședința la Bacău. „El va dezvolta o activitate bogată în Moldova, pregătind înființarea Episcopiei catolice de Bacău. În toată această perioadă de timp credincioșii catolici au fost păstoriți de călugării franciscani, ale căror convente se aflau la Câmpulung, Târgoviște, Argeș. Cu marea lui luciditate P. Tocănel remarcă faptul că episcopia de Argeș „a murit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Moldova, pregătind înființarea Episcopiei catolice de Bacău. În toată această perioadă de timp credincioșii catolici au fost păstoriți de călugării franciscani, ale căror convente se aflau la Câmpulung, Târgoviște, Argeș. Cu marea lui luciditate P. Tocănel remarcă faptul că episcopia de Argeș „a murit de moarte naturală”. Din 1644 Biserica Romano-Catolică din Valahia a fost pusă sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Sofia, și, mai târziu, sub jurisdicția celei de Nicopolis ad. Hystrum, până în 1883, când papa Leon al XIII-lea a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți între 1601-1691). În Valahia centrele lor catolice au fost la București, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung și Târgoviște. Papa Urban al VIII-lea (1623-1644) a înființat la 17 aprilie și la 2 iunie, 1624 Custodia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1679). Războiul austro-turc (1716-1718) a însemnat pentru Valahia luarea în stăpânire a Olteniei timp de douăzeci de ani, de către austrieci. Ei au avut proiecte mărețe: înființarea unui seminar pentru formarea preoților catolici indigeni și un gimnaziu latino-german la Craiova, o episcopie catolică la Râmnicu-Vâlcea, etc. Dar aceste proiecte nu s-au mai putut realiza deoarece a izbucnit războiul ruso-austriac (în 1736). Austriecii au năvălit în Muntenia, au ocupat între alte localități și Târgoviște. Mai apoi, pe lângă foamete și boli, bieții oameni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din a doua jumătate a secolului XIII, având hramul Iacob cel Mare. Voievodul Nicolae Alexandru și soția sa Clara de Dăbâca au construit un convent dominican cu hramul Sfânta Elisabeta. Biserica sașilor din sec. XIII, „Iacob cel Mare” era subordonată episcopiei de Milcov, iar mai târziu bisericile catolice din zonă au fost subordonate Episcopiei de Transilvania, și, din 1381, noii episcopii de Argeș. Din a doua jumătate a secolului XVI toate comunitățile săsești au devenit luterane. În localitățile săsești din Valahia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]