7,503 matches
-
cea mai eficientă pentru tulburările obsesiv-compulsive. 10.6.3. Teoriile cognitiv-comportamentale privind tulburările obsesiv-compulsive Este cert că cei mai mulți oameni, inclusiv oamenii care nu au o tulburare obsesiv-compulsivă, ocazional, au gânduri negative și intruzive. De exemplu, multe femei care devin mame, epuizate de nesomn și stres pentru îngrijirea noului născut, au gândul de face rău copilul, deși sunt terifiate de asemenea gânduri și nu le-ar face niciodată. Potrivit teoriilor cognitiv-comportamentale asupra TOC, ceea ce diferențiază oamenii cu această tulburare de cei care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
într-un cuvânt umanitatea, este cea care le culege. Și ceea ce nu se vede, este faptul că Economisirea, procurată astfel tuturor consumatorilor, formează un fond din care salariul extrage un aliment care îl înlocuiește pe cel pe care l-a epuizat mașina. Astfel, reluând exemplul de mai sus, Jacques Bonhomme obține un produs cheltuind doi franci pe salarii. Grație invenției sale, mâna de lucru nu îl mai costă decât un franc. Atât timp cât vinde produsul la același preț, există un lucrător ocupat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
milioane cetățenilor, îi acumulează și îi cheltuie într-un punct dat, el atrage în acest punct o cantitate proporțională de muncă deplasată, un număr corespunzător de muncitori dezrădăcinați, o populație flotantă, declasată și îndrăznesc să spun periculoasă când fondul se epuizează! Dar se întâmplă următorul lucru (și prin aceasta intru în subiectul meu): această activitate febrilă, și ca să zic așa împinsă pe un teritoriu îngust, frapează toate privirile, este ceea ce se vede; poporul aplaudă, se minunează de frumusețea și ușurința procedeului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de a repartiza în mod egal. Statisticienii și finanțiștii nu mai aspiră la acest lucru. Există un lucru chiar mai greu de imaginat, acela de a pune întreaga povară pe umerii bogaților. Statul nu poate avea mai mulți bani decât epuizând pe toată lumea, mai ales masele. Dar în regimul cel mai simplu, căruia îi consacru această inutilă pledoarie, regim care nu reclamă decât câteva zeci de milioane, nimic nu e mai ușor decât o repartiție echitabilă. O contribuție unică, proporțională cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
publice nu vor întârzia să ajungă la o dezordine completă. Cum ar putea oare sta lucrurile altfel când statul este însărcinat să furnizeze totul tuturor? Poporul va fi zdrobit de impozite; se va face împrumut peste împrumut; după ce s-a epuizat prezentul vom devora viitorul. În sfârșit, cum va fi admis în principiu că statul este însărcinat să creeze fraternitate în favoarea cetățenilor, se va vedea întreg poporul transformat în solicitant. Proprietate funciară, agricolă, industrie, comerț, marină, companii industriale, toate se vor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
perseverează în ideea lor, ei își spun: Dacă poporul suferă, acest lucru se datorează faptului că nu are destui bani. Trebuie creați mai mulți bani." Și cum nu este ușor să fie multiplicate metalele prețioase, mai ales când s-au epuizat pretinsele resurse ale prohibiției, "vom crea numerar fictiv", adaugă ei, "nimic nu e mai ușor, și fiecare cetățean va avea portofelul său plin! Vor fi toți bogați." Într-adevăr, acest procedeu este mai expeditiv decât celălalt și apoi cu el
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu cine să facă acest lucru. De data aceasta, el se găsea în prezența unui om de știință, al cărui bun simț clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai ascuțite și mai încârligate. Degeaba își epuiza el arsenalul dialecticii sale împotriva campionului economiei politice, în van căuta el argumente împotriva dobânzii banilor în istorie, în cazuistică, în filologie și până la ținuta cărților, niciunul dintre panseurile sale nu stătea în picioare. Bastiat le aduna unul câte unul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Pentru că "frica celuilalt" este o stare perpetuă, teroarea nu poate să se manifeste intermitent: ea are perseverența acestei frici compacte și este însăși proiecția ei. Teroarea se hrănește din iluzia că obiectul fricii, care provoacă și întreține teroarea, poate fi epuizat; de aceea, intensitatea ei este crescândă și ea corespunde traseului vertiginos al fricii celuilalt. Teroarea se instalează în exterior cu aceeași forță cu care frica a prins rădăcini în ființa "celuilalt". Caracteristica "fricii celuilalt" constă în faptul că ea nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
hotărârii mele rămâne învăluit în mister. Orice risc presupune această ignorare a mersului lucrurilor și a felului lor de a sfârși. Hotărârea este această trecere a pragului în necunoscutul riscului. Și tocmai pentru că trăiește riscul în mod proiectiv, pentru că îl epuizează în gândire, cel nehotărât nu poate trece acest prag. El nu poate colabora cu necunoscutul, livrîndu-se unui mers al lucrurilor ce nu depinde de el. Dar deoarece știe totodată că orice gest important presupune această colaborare și deoarece, pentru a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
conștient. Dacă orice definiție este ansamblul limitelor (finis - "limită") ce conferă o identitate, definiția omului nu poate fi obținută decât prin ansamblul limitelor depășite și atinse de-a lungul unei vieți. Întrucât însă nici o limită atinsă și nici una depășită nu epuizează sensurile împlinirii, esența omului rămâne in-definitul. * Identitatea mobilă pe care o primește viața umană prin ansamblul limitelor depășite și atinse se numește destin. Destinul reprezintă împlinirea vieții în condițiile finitudinii, maxima coerență pe care o poate atinge in-definitul ca definiție
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care se smulgea din lumea imbecilizării forțate și planificate. Ceea ce școlile și universitățile nu putuseră face, făcuse de unul singur un om. Alături sau dincolo de opera lui Noica, Jurnalul de la Păltiniș crea o legendă. (Asta nu înseamnă că această experiență epuizează tot orizontul culturii românești, care, sub diferitele ei expresii - literatură, pictură, muzică, film -, s-a străduit pri toate mijloacele să supraviețuiască și de fiecare dată a reușit.) Și legenda aceasta a început să funcționeze, să pătrundă în viață. Mii de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și Răului. El este cu neputință de cuprins, de înțeles, de formulat; prin urmare el este în același timp "milostiv" și "nedrept": e un mod de a spune că nici o definiție nu poate să-l circumscrie, nici un atribut nu-l epuizează." Revenirea și insistența lui Jung sânt lamentabile, nefilozofice, pentru că trag din nou problema în jos, o coboară pe planul din care Eliade o mutase: " - Eu vorbesc ca psiholog, reia profesorul Jung, și, mai cu seamă, vorbesc de antropomorfismul lui Iahve
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
balet. Pe de o parte, artistul se ascunde în operă, se identifică cu ea și declară că ea spune totul; pe urmă simte totuși nevoia să explice, să vorbească și declară că opera nu spune totul, că ea nu îi epuizează idealul. Pe de altă parte, criticul vine și așază opera lui peste opera artistului, declarând însă că explică opera artistului. "Înșelăciunea" aceasta este pentru Hegel eșecul spiritului întrupat în artă, unul de care Hegel are nevoie pentru a trece mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
instrument teoretic pentru înțelegerea unei situații reale. Ceea ce se impune este descrierea Situației în cuvinte care nu au devenit simpli termeni într-o rețea lingvistică vidată de sensuri. E nevoie de un limbaj ale cărui resurse critice nu au fost epuizate. Or, Adorno, îmi spunea amicul, este cel care dă nume lucrurilor, cel care dă un model pentru felul în care o situație trebuie descrisă și ridicată la conștiință. " Sînt uimit ori de câte ori aud asemenea lucruri, începe Noica. Istoria adevărată nu se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aflam, cum cereau unii filozofi, pe drum, ci la capătul lui. Cu o simplă idee, ca o săgeată bine orientată, atinsesem ținta. S-ar părea că ideea mea era atât de bună încît, pusă cât de puțin la lucru, își epuizase domeniul și mijloacele lui. La capătul cărții mele filozofia se topise și dispăruse ca prin farmec. Armura ei, cu care treceam cu un pas sigur prin viață (filozofii au fost întotdeauna infatuați), s-a desfăcut din cheotori și m-am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate și prin reflexul imaginii, mele în ochii celorlalți, cu ce anume mă îndeletnicesc. Când a plecat în Japonia purta în el imaginea unui tată oricând la îndemînă, căruia i se putea destăinui oricând și cu care nu reușise să epuizeze resursele lui de uimire. Și mai era ceva. Mă așezase în el în cel mai înalt loc la care poate aspira un părinte: devenisem cineva față de care trebuia să faci dovada devenirii tale. Voind să-și dovedească lui de ce este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
le vină rândul. A doua oară, la deschiderea Târgului de Carte de la București, în mai 2001, când, tot așa, s-a întrupat pe neașteptate în fața Regelui și i-a spus, cu vocea lui cavernoasă și cu privirea de St. Bernard epuizat după o lungă misiune alpină: "Majestate, sânt profesorul Radu Bogdan, cel care a făcut inventarul obiectelor de la Peleș după plecarea Majestății Voastre din țară! Eu sânt Majestate! V-am scris, Majestate! Inventarul de la Peleș, Majestate!" " Da, mi-aduc aminte", a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pur și simplu nu-l pomenește. Eliberarea cărnii de sub tutela represivă a spiritului este celebrată acum în chiar locul specializat al ascezei, în mânăstire, printre călugări și călugărițe, iar pseudo-mutul care se aciuiește într-o mânăstire de maici și care, epuizat de asiduitatea maicilor insațiabile, termină prin a ieși din convenția rolului asumat și vorbește ― Nu mai pot!" ―, nu este altceva decât un Don Juan neantrenat, un Don Juan care nu rezistă și care nu poate încă întruchipa libertinajul ca victorie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
actele rasiste sau lovituri. Dimpotrivă, furtul și extorcarea s-ar practica mai mult în exteriorul școlilor, în locuri mai puțin supravegheate. Remarcabil este, bineînțeles, faptul că mediul familial este, după spusele agresorilor, relativ ocolit. În fine dar subiectul nu e epuizat -, există și posibilități de statistici indirecte pentru a măsura amploarea problemei violenței în școală. Acești indicatori indirecți se învârt în jurul tulburărilor de comportament la copil și adolescent. Într-o anchetă limitată la Corsica de Sud, o echipă de la INSERM (Facy
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de reținut? Vom răspunde pe scurt, căci propunerile pe care le vom avansa au fost suficient pregătite de conținutul cărții și în special de capitolul care a încercat să abordeze cauzele violenței din mediul școlar. Nu avem pretenția că am epuizat un subiect care va reveni în lucrările noastre când vom prezenta comparația dintre Franța și alte țări ale lumii. Voi avansa totuși câteva ipoteze. 1. O agravare a inegalității sociale, legată de dificultățile mai pronunțate de inserție profesională și socială
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trad.). 38 Am publicat deja o versiune lungă a acestor rezultate în cartea noastră L'Opression quotidienne (Debarbieux, 2003). Ni s-a părut totuși necesar să le reluăm și să le rezumăm, mai ales că tirajul acelei cărți s-a epuizat până acum. 39 De altfel, ei sunt pedepsiți de trei ori mai mult de către direcțiune decât ceilalți elevi, ceea ce dovedește o puternică vizibilitate. 40 Pentru americani, extensia conceptului de delinquency la acest tip de nerespectări ale ordinii este extrem de comună
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fără sfîrșit a occidentalilor în privința deschiderii unui al doilea front împotriva Germaniei: "Din punct de vedere marxist, aliații au făcut exact ce trebuiau să facă, adică să amîne al doilea front pînă cînd Uniunea Sovietică și Germania se vor fi epuizat una pe alta. Apoi cele două puteri occidentale puteau să debarce în Franța, să pătrundă fără vărsare de sînge în Germania și să impună pacea amîndurora, Germaniei și Rusiei deopotrivă [...] și să-și distrugă ambii oponenți ideologici dintr-o lovitură
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ori a ceea ce poate fi anticipat în lumina teoriei sociale existente Consultarea literaturii relevante continuă pe toată durata cercetării. Greșeala unor cercetători, în special a celor începători, este aceea de a petrece un timp prea îndelungat în biblioteci, încercând să epuizeze toate sursele bibliografice legate de subiect, de la cele valoroase la cele obscure. Se omite printr-un astfel de comportament nevoia revenirilor la sursele bibliografice în funcție de direcția pe care o ia investigația. Întrebările cercetării pot asigura cadrul de lucru atât pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să te recăsătorești. Cât de ușor îți va fi să găsești un partener nou? * Ai auzit pe unii oameni care vorbesc că viitorul omenirii este amenințat de "explozia populației" adică populația crește așa de rapid că resursele lumii se vor epuiza și foametea în masă va declanșa conflicte internaționale care pot amenința supraviețuirea umanității. Cât de mare este acest risc? Deși aceste situații se referă la o varietate de probleme aparent fără legătură, ele au în comun un element important: toate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este comunicarea, posibilitatea de a dialoga, universul scriitorului italian nu stă sub semnul lui faber (așa cum se va întâmpla în Renaștere), ci sub acela al lui dicere. O lume care dialoghază este încă o lume vie, care nu și-a epuizat resursele, care ascunde încă valențe nebănuite și neexplorate. „Multe și mărunte”151 - nu sunt lucruri esențiale, de o gravitate căutată, cele pe care și le spun femeile, ci sunt pline de omenesc în aparenta lor banalitate. Prin această cozerie se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]