16,853 matches
-
mărească fericirea și rele atunci când tind să producă contrariul. "Utilitatea", în sensul cel mai general al termenului, se referă la ceva folositor. Teoria lui Jeremy Bentham dezvoltată în jurul "principiului utilității" continuă să rămână cel mai bun argument în favoarea unei doctrine etice întemeiate pe ideea de utilitate. Principiul utilității se bazează pe constatarea că "natura a plasat omenirea sub conducerea a doi stăpâni suverani, suferința și plăcerea... Ele ne conduc în tot ceea ce facem, în tot ce spunem, în tot ce gândim
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin invocarea imaginii unei mulțimi necontrolate de oameni în căutare de plăceri, această versiune a utilitarismului susține, de fapt, ideea empirică potrivit căreia oamenii prezintă o tendință naturală spre hedonism, tendință de care ar trebui să țină cont orice doctrină etică 29. O altă versiune este utilitarismul preferențial, care înlocuiește principiul lui Bentham cu ideea de "satisfacere a preferințelor", insistând pe satisfacerea cu precădere a opțiunilor prevalente. Această versiune susține faptul că atâta timp cât o persoană are preferințe care depășesc sau se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
însumării, precum și faptului că însumarea imparțială a utilităților ignoră modul în care este răspândită utilitatea în rândul oamenilor. Filosofia moralei a fost preocupată o perioadă îndelungată de găsirea răspunsurilor la întrebări privind modul de viață al individului, astfel încât cele mai multe doctrine etice au un caracter "legalist", fiind construite pe ideea de datorie. Acest lucru poate părea oarecum surprinzător dacă ne gândim că, în antichitate, etica era centrată pe studiul caracterului și pe ceea ce înseamnă să duci o viață bună. Având ca model
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interpretare extrem de răspândită, ce se datorează în special influenței lui A. MacIntyre, potrivit căreia Aristotel este considerat un exponent al "eticii virtuții", considerând că, insistând pe rolul motivației psihologice și al caracterului moral, se oferă o "descriere unilaterală" a concepției etice aristotelice, în gerenal, și o "descriere parțială și incompletă a viziunii sale despre caracterul drept sau nedrept al acțiunilor"34. În perioada creștină, conceptul de datorie a început să joace în gândirea morală un rol primordial. Deși filosofii creștini au
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sfera dreptului și a contractelor. Dispariția datoriei nu înseamnă însă și declinul generalizat al tuturor virtuților. Dimpotrivă, interesul pentru virtute a renăscut în anii '80. Filosofi precum Elisabeth Anscombe sau Alasdair MacIntyre au militat pentru renunțarea în totalitate la sistemul etic bazat pe principii sau datorii și înlocuirea acestuia cu o teorie a virtuții, fundamentată pe conceptul de caracter. Anscombe susține, într-un articol considerat de majoritatea filosofilor contemporani actul renașterii eticii neoaristotelice, că ar trebui să ne debarasăm de conceptele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
90, o adevărată mișcare de renaștere a eticii. Această tendință este bine sesizată de G. Lipovetsky, care afirmă: "Un nume, un ideal unește cugetele și însuflețește iarăși democrațiile occidentale în acest sfârșit de mileniu: etica. De vreo zece ani, efectul etic este din ce în ce mai puternic, invadând mass-media, stimulând reflecția filosofică, juridică și deontologică, dând naștere la instituții, aspirații și practici colective inedite. Caritate mediatică, bioetică, acțiuni umanitare, salvarea mediului, impunerea moralei în afaceri, în politică și în mass-media, dezbateri referitoare la avort
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mass-media, dezbateri referitoare la avort și la hărțuirea sexuală, la mesageriile erotice și la codurile de limbaj "corect", cruciadele împotriva drogurilor și luptă antitabagică, pretutindeni revitalizarea valorilor și spiritul de responsabilitate sunt invocate ca imperativul numărul unu al epocii: sfera etică a devenit oglinda privilegiată în care se descifrează noul spirit al timpului. [...] în timp ce etica își regăsește noblețea, se afirmă o nouă cultură caracterizată doar de cultul eficacității și al reglementărilor cuminți, al reușitei și al protecției morale: utopia nu mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
actuale probleme cu care se confruntă lumea, legate de economie, politică, globalizare, securitatea globală sau de protecția mediului înconjurător, nu pot fi rezolvate fără a face recurs la morală. Cu toate acestea, este des criticată lipsa de relevanță a teoriilor etice pentru discuțiile de etică aplicată. "Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării", spune A. Pleșu. "Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legi universale. Lumea morală este de o diversitate infinită și nu poate fi captată în totalitate prin apel la principii sau legi universale. Împotriva acestor critici s-a argumentat că nu trebuie făcută confuzie între universalitate și generalitate. Un principiu etic poate fi universal și, totodată, foarte specific. Etica nu trebuie să fie formată numai din principii generale, ci și principiile specifice sunt foarte utile. "Însă dacă principiile generale ar lipsi în totalitate, ne va fi foarte greu să înțelegem cum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normei. Așa cum am mai arătat, sancțiunea morală se situează la nivelul conștiinței individuale (regret, căință, remușcare) sau se materializează în reprobarea din partea altora, în blamul public. 2.2.2. Relația dintre trebuie și este (I) Există o tradiție în gândirea etică, inaugurată de filosofia morală kantiană și continuată de neokantieni, care conferă normelor un caracter autonom, separat de orice realitate empirică. Autonomia logică a eticii este teza potrivit căreia trebuie nu poate deriva din este sau, altfel spus, nicio concluzie morală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conflicte irezolvabile între datorii sunt cei a căror gândire despre morală a rămas la nivel intuitiv. Un exemplu celebru de datorii conflictuale este cel propus de gânditorul francez Benjamin Constant. Criticându-l pe Kant pentru "rigorismul moral" al teoriei sale etice, care ridică la rang de principiu convingerea că datoriile morale sunt absolute, el vrea să arate că în realitate oamenii nu se comportă astfel și se întreabă dacă este moral să-l mintă pe un răufăcător care-și urmărește victima
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
spună adevărul, pentru că datoria de a nu minți este absolută, chiar cu prețul sacrificării vieții unui om. Dimpotrivă, Constant susține că orice om normal ar prefera să mintă pentru a salva viața unui om. În realitate, aici avem două teorii etice diferite, care evaluează în mod diferit același act. B. Constant, un utilitarist preferențial, judecă în funcție de consecințele actului, arătând că este preferabil să fie salvată viața unui om, Kant judecă în termeni de aplicare fără șovăire a unor principii etice universale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
teorii etice diferite, care evaluează în mod diferit același act. B. Constant, un utilitarist preferențial, judecă în funcție de consecințele actului, arătând că este preferabil să fie salvată viața unui om, Kant judecă în termeni de aplicare fără șovăire a unor principii etice universale și necesare, dictate de conștiința morală. Alegerea între aceste două teorii este una arbitrară. Acest caz poate fi interpretat ca unul de conflict al datoriilor, un conflict între datoria de a nu minți și datoria de a apăra viața
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exprimat și în alte modalități. C. Noica cercetează expresiile se cade nu se cade, spunând că "de la început te surprinde în bine faptul că e un cuplu, așadar că e vorba de o pendulare, aproape o legănare în întreg univerul etic"65. Nu se cade este "ochiul celuilalt, al conștiinței tale mai bune", este "ochiul care te urmărește oriune: când nu te vede nimeni, însă nu se cade să faci nefăcutul"66. "Blajina intransigență" a lui nu se cade dă tărie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că o lume socială care promovează cea mai bună sau, cel puțin, cea mai înfloritoare viață pentru ființele umane, justifică valorile pe care le încorporează. Așa cum Hume argumentează că viciile sunt rele pentru că noi le dezaprobăm, Williams crede că valorile etice sunt proiectate în lume de convingerile noastre etice, iar valorile noastre sunt dependente de sentimentele noastre morale. Singura întrebare care mai poate fi ridicată în acest caz este dacă este bine pentru noi să avem aceste sentimente. Dacă Hume a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bună sau, cel puțin, cea mai înfloritoare viață pentru ființele umane, justifică valorile pe care le încorporează. Așa cum Hume argumentează că viciile sunt rele pentru că noi le dezaprobăm, Williams crede că valorile etice sunt proiectate în lume de convingerile noastre etice, iar valorile noastre sunt dependente de sentimentele noastre morale. Singura întrebare care mai poate fi ridicată în acest caz este dacă este bine pentru noi să avem aceste sentimente. Dacă Hume a stabilit normativitatea arătând că moralitatea este congruentă cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
determina dacă un impuls este un motiv pentru acțiune este dacă noi ne putem dori să acționăm din acel impuls ca la o lege. Deci testul este unul de aprobare 158. Capitolul III Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală Vinovăția este o noțiune complexă care poate fi abordată din mai multe perspective: este o noțiune morală legată indisolubil de blamul pe care îl provoacă vina culpabilului, o noțiune psihologică, culpabilul resimțind în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Punishment (Funcția expresivă a pedepsei) în Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972. Foucault, Michel, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Editura Humanitas, București, 1997. Frunză, Sandu, Comunicare etică și responsabilitate socială, Editura Tritonic, București, 2011. Fuller, Lon, L., The Morality of Law, (Revised edition), New Haven and London, Yale University Press, 1969. Georgescu, Paul Alexandru, Filosofia dreptului în contextul actualității, Editura Univ. Titu Maiorescu, București, 2001. Georgescu, Ștefan
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
T. Ghideanu, Dreptatea în morală și drept, Editura Vasiliana'98, Iași, 2004, p. 55. 1 Tudor Cătineanu, Elemente de etică, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 9. 2 Ibidem, pp. 9-10. 3 Ibidem, p. 11. 4 S. Frunză, Comunicare etică și responsabilitate socială, Editura Tritonic, București, 2011, pp. 18-19. 5 Roger-Pol Droit, Etica pe înțelesul tuturor, Editura Cartier, Chișinău, 2009, p. 17. 6 Ibidem, p. 19. 7 Ibidem, p. 18. 8 W. Frankena, Ethics, Prenctice Hall, pp. 5-6, apud. Valentin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exemplu, o succesiune de planșe); * diferențierea personajelor prin ton, mimică, gestică, limbaj expresiv, în general; * evidențierea pasajelor mai importante, a cuvintelor noi etc.; * valorificarea unor versuri, cântece, ghicitori, proverbe etc.; etapa de fixare vizează, în general, anumite episoade, personaje, aspecte etice/expresive etc. ale povestirii; etapa finală poate consta în: * relaționarea cu alte povestiri; * modificarea unei/unor perspective a/ale povestirii inițiale realizate de către educator/educatoare (titlu, final, personaje etc.); * redarea prin desen a unei secvențe; * mimarea unei acțiuni la alegere
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
maxima acțiunii etc. pot fi înțelese, în sensurile lor kantiene, ținând seama de această așezare a subiectului empiric și a celui inteligibil în unitatea de existență a omului. Desigur, persoana nu împlinește această unitate (numită de Kant, în construcția sa etică, "umanitate", ca "formă" a universalului uman). Totuși, fericirea nu poate fi întemeiată decât pe "experiență", iar aceasta își are fundamentul doar în principii empirice. E drept, fericirea este semnificativă și dincolo de granițele empiricului, însă numai pentru că ea a căpătat drept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
face totală abstracție de contraargumentările kantiene față de paralogismele rațiunii pure din prima Critică. "Sufletul nemuritor" nu poate constitui o cunoștință, pentru că el nu poate fi nici măcar ca posibilitate obiect de experiență (condiție fundamentală pentru cunoștință). Nici în noul context, cel etic, sufletul nemuritor nu apare ca o cunoștință, ci ca obiect al unui postulat, cu funcții determinate în înțelegerea moralității, funcțional, prin urmare, într-un alt plan, cel al "vieții reale" a ființei raționale, ca o condiție a scopului ultim și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
s-au mai reprezentat, tot la Iași, unele poeme dramatice, iar la Bîrlad, în stagiunea trecută, piesa Alegerea apelor. Surprinzătoare prin ideea ei, văzută într-un context social care ne aparține, incitantă prin reverberațiile subiectului, destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune. Autorul pornește aproape banal, de la drama unui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ca expresie a lipsei de adevăr și de autenticitate a vieții, autorul conferă piesei sale o dinamică în stare să intereseze, luminînd, prin contrast, aspirația funciară a omului spre o fericire care înseamnă, în primul rînd, echilibru lăuntric, în funcție de angajarea etică, de instituirea unei scări valorilor perene. Exact în acești termeni care tratează neobișnuitul în obișnuit este recepționat spectacolul care-l are drept interpret protagonist pe autor, iar regizor și scenograf pe dăruitul și subtilul Dan Nasta. Luciditatea cărturărească și sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
are drept interpret protagonist pe autor, iar regizor și scenograf pe dăruitul și subtilul Dan Nasta. Luciditatea cărturărească și sensibilitatea rafinată a "meșterului" au urmărit desenul interior al celor patru personaje, dînd extensie stărilor care se succed, conducînd la dezagregarea etică, la neantizarea ființei umane a anti-eroilor din Calul verde. Este o regie "pe dinăuntru" ca să folosim o expresie a lui Arghezi, referitoare la scrisul poeziei. Spectatorii pot urmări, adesea în paralel, reacțiile unor personaje care se resping, și, în același
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]