24,599 matches
-
visat - așa cum s-a spus - la vărul său german Ludovic al XIV-lea, nimic n-a răzbătut În Memorii. Orgoliul impune tăcere orgoliului. Această prințesă prin substanță, acest suflet care nu s-a emoționat decât pentru că așa i-o cerea eticheta, această făptură ceremonioasă pentru care grandoarea era totul - o grandoare de teatru și de fațadă (acea honneur a lui Montesquieu) - ei bine, spre 43 de ani a simțit cum gândurile i se tulbură pentru un bărbat. Fructul era copt... O
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
e exact contrariul și justificarea devizei sale: „Urcă până unde nu poate ajunge nimeni!”. Faptele acestei comedii romanești - roman pentru ea, comedie pentru el - sunt la fel de fermecătoare ca Însăși comedia. Găsim totul acolo. La curte, o curte aproape spaniolă după etichetă, ea Îndrăznește să se aplece spre el În clipa când se ridică. El se folosește de acest răgaz pentru a-i Înapoia hârtia, pe care prințesa o ascunde În manșon, ca o fetiță, ca eroina din foburgul Saint-Antoine, care a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dat de curte nu datează decât din perioada Caterinei de Medicis. E limpede că cele două regine ale noastre de origine italiană au adus În Franța rafinamentele luxului, grația manierelor și feeriile toaletei. Mișcarea Începută de Caterina, care a introdus eticheta (a se vedea În acest sens scrisorile adresate lui Carol al IX-lea), adunând În jurul tronului toate vârfurile intelectuale, a fost continuată de reginele spaniole, o influență puternică, sub acțiunea căreia curtea Franței a devenit arbitra și depozitara rafinamentelor inventate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pași Înainte: există puține case fără un asemenea loc, În care se pot discuta anumite probleme. Este o Încăpere destinată primirii celor inferiori. Distanța mai mare sau mai mică existentă Între cei care trândăvesc și oamenii ocupați se Întrupează În etichetă. Filosofii, răzvrătiții, zeflemiștii, cei care nu pun preț pe ceremonii nu l-ar primi pe băcanul din colț, chiar dacă acesta ar fi membru al colegiului electoral, cu aceeași amabilitate cu care l-ar răsfăța pe un marchiz. De aici nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
toți ceilalți membri) o imagine sanctificată a lui Însuși și un Înger păzitor. Dar această societate spirituală nu-l poate satisface cu totul pe autorul nostru. Mai Întâi, ca urmare a contradicției inerente alegerii sale inițiale, de-abia a primit eticheta la care jinduia, că și este nemulțumit de ea. El și este, și nu este Poetul; dacă se vede singur și urgisit, zdrobit sub responsabilitatea imensă a propriei sale alegeri, deîndată aspiră să intre Într-un ordin monahal, dar de cum
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
știm nimic, deoarece, ca și în cazul alimentelor transgenice sau modificate genetic, este foarte dificil pentru noi, consumatorii, să verificăm sau să fim informați în mod oficial despre aceste practici, din moment ce nici o lege nu obligă producătorii să ne informeze prin etichete cu privire la tratamentele, manipulările și produsele utilizate pentru fabricarea și conservarea alimentelor. Avantaje/Dezavantaje Este sigur că o legumă iradiată se conservă pentru mai mult timp. În primul rând, iradierea îi modifică bagajul genetic și împiedică producerea germinării. În al doilea
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
el ajută mușchii să folosească energia pe care o produc. Acidul lipoic are o proprietate aproape unică: este solubil atât în apă, cât și în grăsimi (vezi tabelul 6.7 la pagina 183). Tocmai această dublă proprietate îi conferă uneori eticheta de „antioxidant universal”. El poate deci avea puterea vitaminei C și cea a vitaminei E. Însă este în primul rând una din puținele substanțe care ajung la creier, deoarece el trece de bariera hemato-encefalică (bariera între sânge și creier). Iată
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Deși anumite spoturi publicitare laudă efectele superioare ale alicinei, puterea usturoiului, după numeroasele cercetări științifice nu se bazează pe acest compus care este, de altfel, foarte instabil și oxidant (Balch, 1998). Așa că nu va lăsați orbiți de acest tip de etichetă; mizați mai degrabă pe calitatea fabricației și pe sursa de proveniență a usturoiului. Soia Descoperită acum 5000 de ani în Asia de Est și cultivată în China și Japonia, soia a apărut în Europa abia prin secolul al XVIII-lea
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
concepte 11 De la amurgul mitului... 11 ...la triumful logosului 20 Rit, ceremonie, liturghie 23 Mit și mitologie 25 Definiții generale 25 Note constitutive ale mitului 32 Ritul: definiții și tipologii 43 Caracteristici generale 45 Tipologia riturilor 50 Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările 59 Universul magiei 67 Definiții și tipologii 67 Vrăjitoria 73 Divinația 87 Vindecarea magică 92 Șamanismul 100 Caracteristici generale ale magiei 106 Ofrande și sacrificii 121 Forme ale comunicării cu sacrul 121 Rugăciunea 123 Ofrandele 125 Sacrificiul 127 Sacrificiul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
discursul poetic de aceste calități și să atribuie (discursului lor - n. M.C.) aureola de eficiență și adevăr. Ei s-au demarcat de teritoriul specific al discursului poetic și mitologic printr-un proces de autodefinire. În consecință, au Început să folosească eticheta mythos pentru acest teritoriu. Această distincție va fi dezvoltată și consacrată de către Platon. Convergența dintre cuvântul mythos și conceptul de mit se va face prin apariția primelor filosofii, care identifică discursul poetic și mitologic cu un sistem aflat În opoziție
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și C. Bell, 1992, p. 73; J. Cazeneuve, 1989, p. 64; J. Maisonneuve, 1988, p. 7; R. Schechner, 1993, p. 228). În cadrul științelor sociale, termenul ritual se aplică unor serii deosebit de variate de manifestări: obișnuințe, datini (obiceiuri), protocoale de comunicare, etichete, convivialități, performanțe (teatralizări), ceremonii etc. Dacă restrângem sfera de investigare numai la zona ultimei categorii, studiate În mod privilegiat de antropologia culturală, constatăm că avem de a face cu alte serii de fenomene și de terminologii: magie, tabuuri, sacrificii, ofrande
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a treia cauză este dată de absența unor granițe formale clare Între manifestările sociale, care pot fi cu siguranță considerate rituri, și cele care au numeroase elemente comune cu riturile, dar nu acoperă suma tuturor elementelor constitutive. Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizăriletc "Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările" În acest sens, numeroase studii abordează limitele conceptului de ritual. Altfel spus, ele dezbat posibilitatea (sau dificultatea) de a integra În categoria riturilor și alte forme de manifestare socială, care se individualizează și ele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de absența unor granițe formale clare Între manifestările sociale, care pot fi cu siguranță considerate rituri, și cele care au numeroase elemente comune cu riturile, dar nu acoperă suma tuturor elementelor constitutive. Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizăriletc "Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările" În acest sens, numeroase studii abordează limitele conceptului de ritual. Altfel spus, ele dezbat posibilitatea (sau dificultatea) de a integra În categoria riturilor și alte forme de manifestare socială, care se individualizează și ele prin caracterul repetitiv și stereotip
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În Încercarea de a descrie o societate străină, el oferă un instrument simplu pentru a numi cele mai evidente diferențe dintre cultura observatorului și cultura celor observați (R. Winthrop, 1991, p. 70). Cu alte cuvinte, termenul a funcționat ca o etichetă, fără valoare analitică (sau, mai rău, cu valoare etnocentrică), pentru tot ceea ce părea diferit, șocant, exotic pentru cel care privea, din afară, manifestările culturii observate. În acest sens, autorul citat arată că tradiția colecțiilor anecdotice, nereflectate de obiceiuri exotice, reprezintă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În interacțiunile sociale. Goffman a considerat că orice interacțiune socială este una Încadrată (frame) de un sistem ritual. Ceea ce Înseamnă că ritul reprezintă un sistem generic de modelare a comportamentului, este omniprezent, difuz, neasociat unor momente, locuri, situații excepționale. Astfel, eticheta, protocolul, „bunele maniere”, formele de „etalare” a persoanei nu ar fi altceva, pentru cercetătorii fideli modelului lui Goffman, decât o subclasă a manifestărilor rituale. Faptul că aceste manifestări formalizate au ca principal rost facilitarea comunicării În interiorul unor grupuri sociale le
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teoriilor interacționiste, convențiile care reglementează comunicarea socială, adică schimburile formalizate de informații, sunt manifestări rituale. Altfel spus, actele care țin de etalarea rolului pe care o anumită persoană dorește să Îl comunice Într-o anumită situație, țin de așa-numita etichetă. Aceasta ar defini „ansamblul formelor convenționale În care comportamentul unei persoane este prescris” (A.M. Hocart, 1934, vol. V, p. 615). Este posibil ca eticheta să fie descendenta unor prescripții și restricții rituale, dar la fel de bine este posibil ca ea să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care o anumită persoană dorește să Îl comunice Într-o anumită situație, țin de așa-numita etichetă. Aceasta ar defini „ansamblul formelor convenționale În care comportamentul unei persoane este prescris” (A.M. Hocart, 1934, vol. V, p. 615). Este posibil ca eticheta să fie descendenta unor prescripții și restricții rituale, dar la fel de bine este posibil ca ea să se nască din abilitatea de a respecta anumite convenții, mereu versatile și mereu adaptate la circumstanțele sociale. Eticheta este asociată diferențelor de statut social
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
V, p. 615). Este posibil ca eticheta să fie descendenta unor prescripții și restricții rituale, dar la fel de bine este posibil ca ea să se nască din abilitatea de a respecta anumite convenții, mereu versatile și mereu adaptate la circumstanțele sociale. Eticheta este asociată diferențelor de statut social sau obligațiilor de a marca și exprima respectul pentru anumite persoane sau funcții ale Puterii. Întrebarea esențială pentru discuția noastră este dacă formele de etichetă, de la formulele de salut până la modurile de utilizare a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
convenții, mereu versatile și mereu adaptate la circumstanțele sociale. Eticheta este asociată diferențelor de statut social sau obligațiilor de a marca și exprima respectul pentru anumite persoane sau funcții ale Puterii. Întrebarea esențială pentru discuția noastră este dacă formele de etichetă, de la formulele de salut până la modurile de utilizare a tacâmurilor la un dineu oficial, de la rigorile militare până la cele ale protocolului diplomatic, ar fi compatibile cu - să spunem - pelerinajele, sacrificiile, vrăjitoria sau riturile funerare. Mi se pare că o asemenea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
necesar identice. Astfel, riturile complexe transmit informații despre Întregul ansamblu cultural, prin mesaje care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi transpuse integral În alt mediu). Mesajele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magu), nume transmis modernității prin filiera greacă (magoi). Conceptul de magie este mult mai puțin clar: el a fost definit, redefinit și contestat În permanență. La limită, așa cum remarcă M.F. Browne (1997, p. 131), el poate fi considerat o simplă „etichetă pentru situațiile În care Înțelegerea noastră este contrazisă de ceea ce fac interlocutorii”. Sau, În formularea lui G. Lewis (1980, p. 421): „Singurul lucru comun pentru numeroase manifestări pe care noi le numim magie este faptul că nu credem În ele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de vânătoarea de vrăjitoare (fenomen considerat de istorici drept „istoric” și de antropologi drept „antropologic”). Vrăjitoria europeană nu a fost cu nimic mai diabolică sau mai puțin diabolică decât alte forme de vrăjitorie din alte epoci și de pe alte continente. Eticheta de „diabolic” reflectă o judecată instituțională, aceea a bisericii. Ea se referă atât la practicile minore de vrăjitorie (malefice sau benefice), cât și la un ansamblu articulat de practici, cunoscute sub numele de sabat. După C. Ginzburg (1996, p. 77
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a arătat niște nori negri, spunându-i că aceștia ar putea să provoace stricăciuni undeva (N. Cohn, 1976, apud A. Saunders, 1995, p. 113). Acest caz (care nu a dus până la urmă la condamnarea celor două femei) dezvăluie mecanismul atribuirii etichetei de vrăjitorie și, prin aceasta, a vinovăției pentru cele mai diferite evenimente nefaste (de la moarte la furtună, de la boală la distrugerea unor bunuri): Un alt bărbat o văzuse pe Anna pescuind la râu. O furtună a izbucnit când el se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În mișcaretc "Riturile În mișcare" În literatura de specialitate, terminologia, definițiile și tipologiile acestor manifestări rituale nu sunt Întotdeauna convergente. Uneori, termenul procesiune este folosit ca un cuvânt uzual și ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lor ca participanți, nu ca simpli spectatori. Comentând o procesiune carnavalescă ad-hoc dintr-o localitate din Belgia, când, În 1924, sindicatele au organizat o Înmormântare parodică a șefului asociației patronatelor, M. Hasting (1986, p. 142) arată că toate formele de etichetă, expresie a relațiilor de putere, a ceea ce este permis și a ceea ce nu este permis au fost date peste cap, anulând, odată cu ele, formele normale de exercitare a puterii și opresiunii. Excesele gestuale și verbale Vorbind despre sărbătoare ca „paroxism
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]