2,616 matches
-
între centrele de informare din regiune și cele naționale și internaționale și integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând direct dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de rezervări, crearea de rețele de rezervare on-line a serviciilor turistice • organizarea de târguri, expoziții muzeale, etnografice și manifestări culturale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare integrată a produsului turistic local și regional și sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern și internațional • sprijinirea intrării în circuitul internațional a stațiunilor turistice • editarea de publicații
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
inițiative românești în această privință. Preocupările de lingvistică ale unor colaboratori se reflectă în articole de istorie a limbii române, glosare regionale din toate provinciile, folosite în bună măsură la elaborarea unor dicționare, în publicarea unui vast material lingvistic și etnografic referitor la îndeletniciri (păstorit, agricultură, pescuit, meșteșuguri), în note și materiale cu caracter onomastic (culese din sate ori extrase din documente) etc. Rețin atenția în chip deosebit lucrările lui G. T. Kirileanu, O nouă ediție a scrierilor lui Creangă, J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
rachetei era o poza celui iubit, și nu era permis să se joace decât cu o parte a acesteia. Acest lucru arata că ei nu cunoșteau lovitura backhand. Jocul „Tabane", descris de către călătorul englez R. Parkinson în cartea sa „Documente etnografice ale insulelor Gilbert", poate fi considerat un strămoș al jocului de badminton (Demeter-Erdei, Z. 1983). 8În Corea era cunoscut un joc similar cu cel din zilele noastre dar era jucat cu picioarele. Mai târziu, un joc asemănător badmintonului s-a
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Ardealul (I-II, 1911-1913). Descrierea locurilor, stabilirea însemnătății lor istorice și economice, surprinderea oamenilor cu obiceiurile, portul și ocupațiile lor sunt realizate în cele două lucrări într-o manieră mai mult literară decât științifică. Preocupat de exactitatea informațiilor geografice, istorice, etnografice, M. este întotdeauna sensibil la farmecul naturii și la frumusețea legendelor. SCRIERI: Păcală și Tândală, Sibiu, 1884; Povestea lui Ignat, Sibiu, 1885; Îndărătnicul, Sibiu, 1885; Fiica a nouă mame, Sibiu, 1885; Lumea proștilor, Sibiu, 1886; Țara noastră, Sibiu, 1894; Zarandul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
comunicări de luni și apoi de marți seara, pe care le organizau muzeiștii. De unde și transformarea revistei „Dacoromania” (1920-1940, 1943-1948), unde se publicau textele dezbătute, dintr-o publicație de strictă specialitate, într-una cu profil de largă dezbatere filologică, istorico-literară, etnografică și folcloristică, istorică și de istoria culturii. Muzeul Limbii Române a reprezentat școala la care s-au format și s-au afirmat nu numai lingviști și filologi precum Vasile Bogrea, George Giuglea, G. Kisch, G.D. Serra, Al. Procopovici, Dimitrie Macrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
Maftei a concentrat în 8 volume personalități din învățământul superior. Extrem de prodigios, Ionel Maftei mărturisește: „La realizarea acestei „galerii” de portrete am primit un prețios sprijin din partea multor ieșeni. Pentru bunăvoința cu care m-au ajutat, pentru materialele biografice și etnografice puse la dispoziție, le aduc pe această cale respectuoasa mea Acad.prof. Constantin Ciopraga caracterizează astfel episodul literar: „la Iași, fenomen semnificativ, memorialistica a avut întotdeauna zelatori pasionați, emulația a găsit aici teren favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
P. este menționabil doar ca autor al câtorva narațiuni, între care se disting cele din volumul Florică Ceterașul (1916). Toată proza sa este interesată de lumea rustică a Transilvaniei, care constituie un fundal constant și detaliat uneori abundent, în tablouri etnografice și sociale. Evenimentele sunt reduse la câteva linii (de exemplu, Florică, țigan lăutar, „ceteraș”, protagonist al unei nuvele apărute inițial în „Viața românească” din 1913, moare apărând demnitatea iubitei), dispuse în ample incursiuni în viața de zi cu zi a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
a lui Ion Mărcuș și Laurențiu F. Nemeș), se tipărește Bibliografia curentă a folclorului românesc. Alături de aceasta, în fiecare volum au mai fost publicate și alte tipuri de bibliografii (a revistei „Muza”, bibliografii regionale, bibliografia lucrărilor cu caracter folcloric și etnografic apărute sub egida Academiei Române între anii 1877 și 1929). Specialiștii socotesc că meritele cele mai însemnate și le-ar fi câștigat A. A. de F. prin publicarea monografiilor etnografico-folclorice regionale. Modelul acestora l-a constituit, desigur, cea gândită de Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Brânzeu ș.a. Articolul O arhivă de gând și faptă românească anunță că se vor publica mai ales „cercetări privitoare la problemele cugetului și vieții românești de azi și din trecut; urmează înfățișări de oameni și locuri”. Predomină abordările filosofice și etnografice privitoare la spiritualitatea românească: D.C. Amzăr, Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești, Vasile Băncilă, Sensul culturii și „culturalizarea” satelor, Ernest Bernea, Poezia românească contemporană, Avram Iancu, Poezia lui Adrian Maniu, Filosofia la Universitate. Începând din 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
lor intuitiv-perceptivă și cu tradiția curățeniei spiritului și a trupului și fortifierea amândurora prin exerciții de voință, devenite a doua natură. Așa i-au aflat misionarii creștini portughezi și navigatorii olandezi. Cercetătorii japonezi nu sunt de acord asupra nucleului lor etnografic și nici asupra originalității medicinei lor, căci realizările medicale chinezești au pătruns și-n arhipelag, depășind neoliticul târziu. Astăzi se știe că primul medic străin care a rămas în Japonia a fost Kim Mu (sau Kon Bu), în timpul împăratului Yinkyo
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Iorga și Sextil Pușcariu, ține în cadrul Astrei numeroase conferințe: Valoarea culturii naționale, Sufletul latin, Scriitori și public în lumea veche ș.a. Inițiază extensiunea universitară în Transilvania. Este între ctitorii Muzeului Limbii Române (nucleul viitoarei școli lingvistice clujene) și ai Societății Etnografice. În 1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica folclorică a fost tratat amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii nupțiale din Miorița, care - aprecia Ion Mușlea - „a surprins în mod deosebit pe mulți”. Cea de-a cincea secțiune, corpusul de texte, a fost o revelație chiar pentru specialiști, care au avut pentru prima dată în față cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988. Ediții: Ioan Urban Jarnik, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Herseni, Problema „Mioriței”. Pe marginea lucrării lui Adrian Fochi, CNT, 1965, 26; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, București, 1972, 34; Bârlea, Ist. folc., 556; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980, 229; H.H. Stahl, Eseuri critice, București, 1983, 166; Petru Caraman, Pământ și apă, Iași, 1984, 323
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
este cea care produce izvoarele pentru identificarea și studiul religiilor preistorice. Prin sublinierea acestui rol al arheologiei intenționăm să avertizăm asupra faptului că unele metode folosite În trecut nu mai sunt considerate valabile. Ne referim la elementara folosire a comparației etnografice și la metodele care urmăresc să extrapoleze asupra trecutului rezultatele unor construcții teoretice fixe despre „progresul” sau „regresul” uman. Acestea din urmă s-au aflat, cel puțin În Europa ultimului secol, În fruntea modelelor de evoluție unilineară a culturii umane
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
construcții teoretice fixe despre „progresul” sau „regresul” uman. Acestea din urmă s-au aflat, cel puțin În Europa ultimului secol, În fruntea modelelor de evoluție unilineară a culturii umane sau a modelelor antievoluționiste de tipul „ciclurilor culturale”. Cât despre comparația etnografică, se știe astăzi cât este de imprudentă Încercarea de a deduce trăsăturile socioculturale ale trecutului, plecând de la observarea societății și a culturilor actuale. Trecutul preistoric și populațiile analfabete ale prezentului nu sunt neapărat identice, preistoria care Încă mai trăiește nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Baghor-1, pe care Îl putem considera altar, demonstrează că oamenii din epipaleolitic din jurul anului 9 000 Î.Hr. venerau deja principiul feminin al universului, așa cum triburile locale au continuat să o facă până În zilele noastre, numindu-l șakti. Tocmai confruntarea etnografică este cea care permite să recunoaștem În frumoasa piatră cu suprafețele triunghiulare policrome, pusă În centrul unei platforme cu diametrul de un metru, simbolul aniconic al unei „zeițe-mamă” inițiale („uterul cosmic”). Baghor, la fel ca El Juyo, deschide o fereastră
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu a fost mai bine exprimată ca În Nazca, unde, acum cca 2 000 de ani, comunitățile rurale trasau pe hectare Întregi linii drepte și reprezentări ale animalelor protectoare - celebrele „geoglife”. Și În Americi există o continuitate puternică cu prezentul etnografic, care aruncă lumină asupra conținutului profund al religiilor preistorice. 12. RELIGIILE LA APARIȚIA SOCIETĂȚILOR STRATIFICATETC "12. RELIGIILE LA APARIȚIA SOCIETĂȚILOR STRATIFICATE" Odată cu societățile complexe ale epocii metalelor, ne aflăm pe un teren mai sigur, unde ne vin În ajutor, de peste
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiecare dată externe culturii baltice, prezente În relatările primilor evanghelizatori, În cronicile despre expedițiile militare purtate Împotriva balticilor, În rapoartele periodice ale iezuiților către superiorii lor, În directivele bisericești adresate episcopilor și călugărilor locali, precum și În prima și unica lucrare etnografică, Cronica prusacă a lui Simon Grunau. Cea mai mare parte a acestor atestări istorice a fost culeasă și studiată de Mannhardt (1936). De cealaltă parte, mărturiile foarte importante (dar și acestea indirecte) despre religia baltică sunt furnizate de patrimoniul folcloric
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
discurs sintetic despre religia germanică antică trebuie să evidențieze structurile subiacente și să sublinieze lucrurile cele mai semnificative În plan general, trecând, la nevoie peste fiecare aspect particular legat de timp și spațiu, precum și peste multe chestiuni legate de problemele etnografice, care și-ar putea găsi locul Într-o tratare enciclopedică și exhaustivă; trebuie să menționăm imediat că, În ceea ce privește tocmai structurile, religia germanică antică se configurează esențialmente În continuarea religiei indo-europene, despre care am vorbit În capitolul dedicat acesteia În volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Matres Afliaexe "Matres Afliae", „care Întăresc” (În nordica antică, afl - „forță”). În cel de-al doilea caz, referința poate fi toponimică, cum ar fi Matres Iulinehiae, „Iuliacum (astăzi Jülich)”, sau Matres Nersihenaexe "Matres Nersihenae", „ale râului Nersa (astăzi Niers)”, sau etnografică - Matres Frisiave sau Matres Suebaexe "Matres Suebae". S-a discutat de multe ori dacă aceste divinități sunt germanice indigene sau reprezintă un Împrumut din cultura celtă. Noi suntem de părere că În ambele medii acest cult este o moștenire provenită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
referință, cum ar fi cele de non-loc, ideologic, ruină etc. Cel de-al doilea autor al Antropologiei, Jean-Paul Colleyn, este un apreciat cercetător belgian, născut la Bruxelles în 1949. Este specializat în antropologie vizuală și este autorul mai multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Universite Libre de Bruxelles și doctor în antropologie cu o temă extrem de interesantă: L'anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la Ecole
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
dar, magie și sacrificiu semnate de Franz Boas, Bronislaw Malinowschi, Marcel Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Malinowschi, Marcel Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]