6,844 matches
-
îmbunătățire a sustenabilității fiscale îl reprezintă credibilitatea măsurilor adoptate, modul în care economia reală răspunde la aceste măsuri. Printre măsurile care trebuie adoptate se află creșterea bazei de impozitare, inclusiv prin reducerea la minimul posibil a economiei subterane și a evaziunii fiscale, stimularea creșterii numărului locurilor de munca și a consumului ș.a. 4.2. Evaluarea măsurilor de politică fiscală 4.2.1. Etapele procesului de politică fiscală 4.2.1.1.Noțiuni privind procesul de politică fiscală Ciclul planificării politicii fiscale
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
crearea unei capacități de lucru pe termen lung privind politica guvernamentală pentru mediul de afaceri. Planul de Acțiuni formulat pentru implementarea Strategiei pe perioada 20102012 răspunde următoarelor 3 priorități guvernamentale actuale: 1. Susținerea activității economice și a investițiilor 2. Combaterea evaziunii fiscale, 3. Creșterea absorbției fondurilor europene. Pentru fiecare măsură identificată s-au urmarit următoarele criterii principale: Impactul estimat / contribuția la dezvoltarea mediului de afaceri; Oportunitatea în raport cu contextul socio-economic actual din România; Fezabilitatea (costuri, capacitate umană, structuri instituționale, reglementări). Definirea obiectivelor
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
economică, "au reușit" să adopte măsuri prociclice ale căror efecte negative au apărut sau vor apărea în timp. Una dintre primele "măsuri anticriză" instituite a fost introducerea impozitului minim, principalul argument care a stat la baza acestei decizii fiind reducerea evaziunii fiscale. Trecând peste faptul că fundamentarea acestei decizii trebuia făcută pe baza unei analize cost-beneficiu astfel încât să se poată identifica impactul asupra principalilor indicatori macroeconomici, de asemenea, era necesar ca impozitul minim să fie în concordanță cu principiile de echitate
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
ale producției, ale lichidității pe piață, ale fluxurilor financiare pe care activitatea firmelor dispărute le-ar fi generat și de care economia ar fi avut nevoie într-o perioadă de criză. Conform declarațiilor oficiale, ținta impozitului minim a fost combaterea evaziunii fiscale. Premisa care a stat la baza introducerii acestui impozit a constat în faptul că agenții economici care înregistrează pierderi realizează și evaziune fiscală prin nedeclararea unor venituri. Totuși, anul trecut, întreprinderile cele mai afectate de impozitul minim nu au
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
fi avut nevoie într-o perioadă de criză. Conform declarațiilor oficiale, ținta impozitului minim a fost combaterea evaziunii fiscale. Premisa care a stat la baza introducerii acestui impozit a constat în faptul că agenții economici care înregistrează pierderi realizează și evaziune fiscală prin nedeclararea unor venituri. Totuși, anul trecut, întreprinderile cele mai afectate de impozitul minim nu au fost cele care au înregistrat pierderi perpetue, ci acelea care au reușit să treacă de la pierdere la profit. Astfel, impozitul minim a determinat
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
efect de selecție adversă (deoarece a descurajat un comportament rațional), a eliminat sau îngreunat activitatea tocmai a agenților economici care au putut să se mențină pe piață în condițiile recesiunii economice și a încurajat comportamentele anormale ale celor predispuși la evaziune. Introducerea impozitului minim a condus la diminuarea semnificativă a numărului de întreprinderi din Romậnia, aproape 200.000 de firme intrậnd în faliment sau fiind radiate. 4.4. Un posibil model de analiză O criză economică și financiară este cea mai
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
schimbare de mentalitate, întrucật în ultimii ani s-au stimulat mai degrabặ speculațiile decât investițiile și munca eficientặ. Fiscalitatea asupra muncii este și va rặmâne una din cele mai ridicate din Europa dacă nu se va acționa în sensul scặderii evaziunii fiscale în domeniu, a muncii la negru, dar și prin creșterea gradului de conformare voluntarặ la declararea salariilor mari. Mặsurile acestea sunt necesare atât pentru creșterea bazei de impozitare (implicit a veniturilor), creștere care sặ permitặ scặderea în viitor a
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
că îi cunoștea adevărata identitate. Nu din milă. Era sigur că trupul neînsuflețit al adevăratei Riva Allen, ucis "întâmplător", era ascuns într-un mormânt secret. Nu, nu era milă. Își strânse buzele cu hotărâre. Însă era conștient de metodele de evaziune de care dispunea această femeie. În ciuda tuturor precauțiilor luate de el, ea putea înghiți în grabă un drog, amânând în mod fatal interogatoriul. De aceea, singura soluție era să îi facă jocul. Trebuia să fie extrem de atent, să se poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
există un tablou, într-adevăr, la Chantilly, atribuit de unii lui Pollaiuolo, de alții lui Cosimo. Capul Cleopatrei înfășurat de o viperă. — Mă, dar tu știi totul, ca în carte ! — Ei, v-am spus, perioada asta am buchisit-o bine. Evaziune necesară, pe vremea când mă hrăneam doar cu cartofi copți ! Ăsta e Neagu : el nu uită niciodată să amintească de cartofii copți, prin care a supraviețuit vitregiei timpurilor. Acest Antonio del Pollaiuolo, ca să vă țin toată lecția, a și dominat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
greu admiratorii. Van Gogh și Rembrandt au avut nevoie de un secol. Perisabilitățile în arta contemporană sunt, cu siguranță, mai mari decât cele de la raionul de mezeluri. O parte a poeziei actuale a devenit un soi de logaritmi cu ușoare evaziuni estetice. Talentele artistice se rumenesc prin cafenele. Marii creatori duc nedumeririle epocii spre mister. Cei care au revoluționat arta nu s - au sfiit să facă naveta între ridicol și sublim. Hermeneutica este teoria chibritului aplicată operelor de artă. Marii artiști
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Pe taraba cu ridichi era scris : azi nu avem poeme. Marele scriitor devine treptat un foarte mic cititor. Ce scriu postmodernii e tot mămăligă, dar făcută în tavă de cozonaci. Poezia actuală a devenit un soi de logaritm cu ușoare evaziuni estetice. Ticăloșia are vigoare în viață și expresivitate în artă. Artei și religiei îi revin nemărginirile din noi. Majoritatea polemicilor pe teme de artă se încheie cu răsturnarea șiștarului. Critica știe să presare puțină cenușă peste opiniile prea laudative. Există
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Foarte probabil deoarece semnalează o degradare deja avansată a orașului, la care contribuie nu doar comportamente frapante, dar mai ales practica zilnică devenită aproape obișnuință: recomandări, favoritisme, delapidări de diferite tipuri, intimidări, ocoliri ale adevărului, trufe, extorsiuni, exploatări, eludări și evaziuni de natură diferită, tangențe, finanțări ilicite... într-o creștere în care banul și puterea sa devin elemente centrale. O atenție particulară o merită acea dimensiune civilă a corupției care se întrețese în slujba bunurilor reținute fundamentale pentru demnitatea persoanei, precum
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
UE în jurul a 120 de miliarde Euro, dintre care jumătate din suma coruptă se găsește doar în Italia, adică circa 60 de miliarde de Euro. O cifră exorbitantă pentru realitatea noastră italiană, care impresionează dacă e pusă împreună cu cea a evaziunii fiscale, care „valorează” pe de-a dreptul dublu, în impozite neplătite. Raportul dezvăluie o cifră impresionantă: corupția costă economia europeană 120 de miliarde de euro anual, 1% din Produsul Intern Brut comunitar, puțin mai mic decât bugetul anual al UE
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
facil. În al doilea rând, nu numai, ci în special în Italia, ne-am conformat unor situații de fapt, ce constau în a amnistii ciclice, grațieri, tranzacții, prescrieri..., adesea promulgate chiar în materie de corupție, mite, deturnare de fonduri, fraude, evaziuni fiscale și șantaj, care au în cele din urmă un dublu efect: pe de o parte golesc de conținuturi materiale responsabilitatea individuală și colectivă, pe de altă parte iau în derâdere iertarea autentică și o pun în vânzare la preț
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
unui virtual acord polemic, plasând discursul în zona autonomă a pamfletului, în care "asasinatul simbolic" (M. Angenot) nu e doar permis, ci și dezirabil. Acest pasaj final, inconfundabil pentru ceea ce înseamnă spiritul polemic arghezian, se comportă, din nou, ca o evaziune gradată în spațiul liber al ficțiunii pamfletare. Să urmărim așadar glisarea in crescendo dinspre referențial spre imaginar: "Domnul Iorga insultă Fundațiile, care așteaptă manuscrise, și insultă pe fiecare autor în parte, invidios pe meritele, mai mici sau mai mari, ale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ION I. IONESCU Societatea românească în tranziție Contribuții la o sociologie a capitalismului actual INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Introducere / 7 Considerații de nivel societal / 27 Amenințări și oportunități / 27 Corupția / 34 Evaziunea fiscală / 37 Concurența / 39 Concluzii / 42 Criza actuală / 45 Piața și statul de drept / 45 Criza / 48 Răspunsuri și noi întrebări / 61 Prefacerile sărăciei / 65 Explicații / 67 Sărăcie rurală / 74 Sărăcie urbană / 76 Dinamica sărăciei și responsabilități / 78 Soluții / 85
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ajustări structurale", mobilizări împotriva schimbărilor climatice ale planetei, pentru introducerea taxei pe poluare, contra islamismului integrist, pentru creșterea responsabilității sociale a întreprinderilor, contra nuclearizării unor țări, pentru pace și democrație la scară mondială, contra dependenței, pentru "anularea datoriilor", contra corupției, evaziunii, a speculațiilor financiare etc. cer schimbări ale guvernării 71, "reformarea statului", a administrării publice. Sub impulsul "crizei financiare" (cauzată de "datorii istorice", "suverane"), al schimbărilor demografice, al presiunilor în vederea creșterii competitivității, se afirmă noi concepții privind guvernarea publică (care pun
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rezilierea contractelor de împrumut în cazul lipsei măsurilor radicale pentru combaterea corupției, a lipsei de supraveghere a funcționarilor care deturnează fonduri etc. FMI impune exigențe țărilor care se împrumută 111 și în care corupția este endemică (sau percepută astfel 112). Evaziunea fiscală Evaziunea fiscală diminuează eficiența economică, spun rezultatele analizelor care se fac de cel puțin douăzeci de ani asupra economiilor "în tranziție"113. Evaziunea poate fi măsurată. Metoda indirectă înseamnă aplicarea unei formule în care o macrovariabilă observabilă depinde de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de împrumut în cazul lipsei măsurilor radicale pentru combaterea corupției, a lipsei de supraveghere a funcționarilor care deturnează fonduri etc. FMI impune exigențe țărilor care se împrumută 111 și în care corupția este endemică (sau percepută astfel 112). Evaziunea fiscală Evaziunea fiscală diminuează eficiența economică, spun rezultatele analizelor care se fac de cel puțin douăzeci de ani asupra economiilor "în tranziție"113. Evaziunea poate fi măsurată. Metoda indirectă înseamnă aplicarea unei formule în care o macrovariabilă observabilă depinde de o altă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
exigențe țărilor care se împrumută 111 și în care corupția este endemică (sau percepută astfel 112). Evaziunea fiscală Evaziunea fiscală diminuează eficiența economică, spun rezultatele analizelor care se fac de cel puțin douăzeci de ani asupra economiilor "în tranziție"113. Evaziunea poate fi măsurată. Metoda indirectă înseamnă aplicarea unei formule în care o macrovariabilă observabilă depinde de o altă macrovariabilă observabilă și de economia subterană inobservabilă. Pentru a estima valoarea economiei subterane, este de ajuns să cunoaștem ratio-ul114 devizei economiei oficiale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
povara pe care o reprezintă impozitele și taxele este principala cauză a existenței economiei subterane"118. De asemenea, înmulțirea reglementărilor (când acestea se înmulțesc de cinci ori, se estimează că economia subterană crește cu 8%)119. S-a urmărit corelarea evaziunii cu vârsta, venitul, sexul, nivelul de educație, percepția despre probabilitatea de a fi prins, teama de sancțiune, satisfacția față de serviciile guvernamentale în schimbul impozitelor plătite etc. și s-a constatat, de pildă, că "teama de sancțiuni" nu joacă rol important în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prins, teama de sancțiune, satisfacția față de serviciile guvernamentale în schimbul impozitelor plătite etc. și s-a constatat, de pildă, că "teama de sancțiuni" nu joacă rol important în determinarea comportamentului evazionist, în schimb, "probabilitatea mare de a fi prins" poate diminua evaziunea. Dacă anumiți membri ai societății plătesc mai puține impozite decât ar trebui, dacă povara fiscală nu este suportată decât de o mică parte a populației, întreaga societate are de suferit. Banii pierduți de către guvern se datorează intrării muncitorilor în economia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
efect eliminarea de pe piață a producătorilor eficienți și onești... Dacă producătorii eficienți sunt plătitori onești de impozite, iar producătorii ineficienți nu sunt onești și nu plătesc impozite, creșterea impozitării favorizează supraviețuirea fraudatorilor și dispariția celor corecți, deci diminuarea PIB-ului. Evaziunea fiscală este răspândită mai ales în țările unde există corupție la nivel înalt, unde există percepția "corupției generalizate", iar complexitatea reglementărilor fiscale permite funcționarilor publici "să se tocmească"120. Concurența Odată cu mondializarea, cei care vor să exporte trebuie să-și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tfield/profRisk www.icmpp.ro/institut www.ipc.apc.org www.med.harvard.edu www.unesco.org/most/urb.htm www.ville.gouv.fr www.worldbank.org/depweb/english/modules/social/life/index.html www.ziare.com/articole/masuri+combatere+evaziune+fiscala) Ziller J., "Vrais et faux changements dans les administrations en Europe", în Revue française d'administration publique, nr. 105/106, 2003. 1 Ceea ce se demodează, iese rapid din uz, înainte ca obiectul la modă să-și fi epuizat potențialul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
licite si ilicite cu ajutorul cărora cei interesați se sustrag în totalitate de la obligațiile stabilite prin legile fiscale, sau se sustrag de la plata obligațiunilor prin transmiterea unor date eronate privind sursele si veniturile impozabile. Art.1 din legea 87/1994 defineste evaziunea fiscală ca sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare. Evaziunea fiscala este rezultanta defectelor și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]