11,327 matches
-
de boilere... mă rog, fiecare pe specificul său. Practic, nu e domeniu fără câteva cercuri. Printre ele și cercul de exprimare aleasă. — Interesant, spuse comandantul Aciobăniței. Mi-ar plăcea să acționez într-un asemenea cerc. Pentru că tocmai asta voiam să evoc: eu, în adolescență, chiar și în tinerețe, n-am avut, vă rog să mă credeți pe cuvânt, timp fizic să învăț să mă exprim ales. Eu unul mai mult cu motorul în patru timpi, cu cilindrii, apoi, mai târziu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Poezia nouă Consider poezia suprarealistă franceză iremediabil ratată prin inadaptarea tipului social, intelectual și retoric la marele romantism. Chestiunea se pune local și temporar. Fiind o atitudine de vis și extaz, poezia trece pe deasupra oricărui accident. Tentativele franceze de-a evoca ceva din domeniul visurilor de noapte nu sunt decât o reluare a procedeelor lui Zola, înfățișînd numai o parte din complexitatea realității sentimentului. Ca și naturaliș-tii, reprezentanții acestei maniere sânt schematici. Suprarealiștii degajează din vis mai mult logica de succesiune
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
urmașilor lui Vlahuță și Cerna. Redevenirăm contemporanii lui Eminescu. Când într-un cerc de scriitori, în primăvara 1921, un adolescent comprimat și închis, ca un nor de energie (ca una din pietrele dense și fără vârstă ale domeniului novalisian), ne evoca, în spuneri fără seamăn, Pietrele privegheate de spini, Drumurile mediatoare între destine; Else-neur-ul adânc al Prințului în Amânare (unde "clipele te plouă ca o rouă de aramă") și Soarele mai ales: orb, hipogeic, aur sterp ori inimă a Erdei, către
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
considerăm pe Moréas din Stanțe, la fel ca și pe Rimbaud din Iluminații, un foarte mare poet, pur și simplu. Iată motivele: La Rimbaud admirăm geniul "euristic", o lume și un mod nou de a simți anexate domeniului poetic. El evocă aventurile, și mai temerare, desfășurate la marginile spiritului: marile înfăptuiri ale lui Galois sau ale lui Niels Abel. La Moréas (Moréas tot cel din Stanțe) nu e vorba de invenție, ci de purificare și de reducție. Veți binevoi să ne
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din Stanțe) nu e vorba de invenție, ci de purificare și de reducție. Veți binevoi să ne iertați mania inocentă - adevărată deformare profesională - de a recuge, pentru a-l compara și a-l înțelege mai bine, la cutare matematician. Moréas evocă neostoit formalismul lui Felix Klein sau, mai degrabă, purismul logic al lui Hilbert. Într-adevăr Din Grundlagen der Geometrie - pe care unii o numesc "noul Euclide" - această cărțulie a lui Hilbert, apărută în 1899, chiar în anul primelor Stanțe, va
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fabricatori și orice altă notă caracteristică se exclude ori anulează. Această părere răspândită printre profani e greșită. Rigoarea demonstrației matematice lasă joc liber unui mod personal de a se dirigea printre făpturile raționale, pe care, de altfel, spiritul însuși le evocă. Avem bucuria de a găzdui, de ieri, printre noi, pe unul din cei mai autorizați reprezentanți ai matematicelor germane de azi, d. Wilhelm Blaschke, profesor de geometrie diferențială al Facultății de științe din Hamburg, unul din primii rectori ai acestei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
1825, Gauss procedează la măsurători prin țară. Rafinarea rezultatelor numerice a durat însă până în 1841. * Un erou, fie el al acțiunii sau al meditației, nu ni-l putem reprezenta fără a-i prescrie un anume cadru. Astfel, pe Alexandru îl evocăm la confinele lumii antice, căzând sub săgeata spartă. Hamlet, pe terasa de la Elseneur, întrebînd apele Sundului. Cum trebuie să ni-l zugrăvim pe Gauss? La masa lui de lucru, doborând cu o energie fără exemplu dificultățile teoretice sau numerice? Nopțile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
bărbatul a fost reprezentat ca un atlet cu sexul estompat și cu cap de Adonis. Femeia apare artistic mai târziu, expunându-și sânii, brațele, coapsele, fesele, tălpile, cu vulva mereu „ferecată” și aproape fără pilozitate genitală. În schimb, părul îi evocă sexualitatea („semn secundar”), ca și privirea directă sau zâmbetul seducător. „Frumusețea” și „farmecul”, estetica și erotica derivă din obiectul artistic sexualizat. Nu este decât o chestiune de camuflare a părților tabuizate. Dar iată că atunci când G. Courbet pictează „Originea lumii
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Gânduri evocate de reîntâlnirea cu tine camarade, Ionuț Mihnea! Câte amintiri mi-ai evocat de când te-am văzut aci... culmea ce poate face acest program... nu sperăm să te mai reîntâlnesc prietene.. nu sperăm vreodată, Ionuț... deși, se pare că avem prieteni
GANDURI EVOCATE DE REINTALNIREA CU TINE, CAMARADE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364418_a_365747]
-
Gânduri evocate de reîntâlnirea cu tine camarade, Ionuț Mihnea! Câte amintiri mi-ai evocat de când te-am văzut aci... culmea ce poate face acest program... nu sperăm să te mai reîntâlnesc prietene.. nu sperăm vreodată, Ionuț... deși, se pare că avem prieteni comuni prin sfera preocupărilor... scri poezie, văd?! Dar parcă mă ironizai atunci când
GANDURI EVOCATE DE REINTALNIREA CU TINE, CAMARADE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364418_a_365747]
-
să fie cel ce i-a redat artistei căldura, apărarea și dragostea, iar publicului, susur și deopotrivă vuiet de dragoste, frumusețe, energie, suavitate. Timpul, cel mai doveditor element al adevărului că nimic nu este o creație în sine în univers evocă azi pe artista Viorica Flintașu drept cea care l-a încununat cu florile spirituale ale unui cântec minunat! Fiecăruia, timpul îi oferă mai multă, ori mai puțină fericire, plăcere și armonie. Nu pot fi egale și asemenea, fericirea, plăcerea, armonia
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
ne invită să pătrundem într-un nou univers, romantic prin esență, în care elementele cosmice și terestre se află într-o perfectă armonie. În „Instantaneu”, antiteza dintre imaginile calme din debutul poemului, menite să sugereze veșnicia naturii, și versul final evocă din nou, neliniștea, anxietatea, imposibilitatea de a accepta stereotipiile. „Stele galbene/ se odihnesc pe umărul nopții,/ frunze sfioase întârziate în muguri,/ fluture în petale de magnolia,/ apus de soare în oglinda fântânii,/ vaietul mării tânjind dimineți,/ o muzică rebelă învăluie
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
Într-un fel sau altul, „În răcoarea dimineții” nu reprezintă altceva decât un nou „pas spre lumină” în experiența autorului, încă o etapă de apropiere de Dumnezeu, încă un salt în necunoscutul acestei lumi, dincolo de care se află Împărăția Cerurilor. Evocând imaginea mamei plângând pe un peron pustiu, ne identificăm cu ușurință cu experiența autorului, gustând amarul despărțirii de cei dragi, fie ei rude sau frați de credință. În esență, orice despărțire are o componentă dureroasă ce ne marchează, realizând însă
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
privim viața dintr-o altă perspectivă.” Iată de ce, în continuare, „Dumnezeul nostru, netributar timpului, ne iartă păcatele trecutului, ne dă un viitor și o nădejde și merită să trăim înaintea Lui, azi.” „Exist prin El” Nu în ultimul rând, este evocat „Motivul bucuriei mele”, prin care ne sunt redate impresiile autorului în fața spectacolului naturii, mărturisindu-L pe Dumnezeu. În această meditație bazată pe Psalmul 28:7, autorul ne spune: „E o dimineață neasemuit de frumoasă de mai, cu răcoare și soare
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
rând acasă, și mai apoi la Cernăuți, a făcut cunoștință cu biserica și cărțile liturgice. Ceasloavele, liturghierele, mineiele, sinaxarele, cărțile de învățătură n-au rezistat curiozității tânărului din Ipotești și au fost cercetate cu atenție. Chipul lui Iisus Hristos apare evocat în câteva poezii și în articolele publicate în "Timpul". Intuițiile lui Mihai Eminescu asupra Persoanei Fiului lui Dumnezeu întrupat nu sunt foarte numeroase, dar compensează prin profunzimea lor. Cel mai reprezentativ text cu privire la creștinism este un articol intitulat " Și iarăși
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
activității sale muzicale, multe instituții din județul Bistrița-Năsăud și Cluj- Napoca poartă cu onoare numele său. La 90 de ani de la nașterea sa, la Bistrița și la Cluj-Napoca, dar și din întreaga țară, au fost organizate activități omagiale care au evocat personalitatea acestui mare om de cultură. În anul 2012 a fost lansat Proiectul ,, Tudor Jarda -90 de ani'', care cuprinde o serie de activități dedicate personalității omului care a iubit folclorul și l-a transpus în operele sale, a dat
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Unde ești copilărie cu pădurea ta cu tot?'' Poetul își aduce aminte și de satul natal Ipotești, unde l-au încântat: ,,Povești și doine,ghicitori, eresuri Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri.'' Dacă Mihai Eminescu evocă duios propria copilărie în spațiul său poetic de neegalat, dacă Ion Creangă ne zugrăvește copilul săteanului obișnuit, în universul său asemeni unui ,,clopot vast, în care omul nu se poate sufoca, dar nici rătăci'', după cum observa criticul Pompiliu Constantinescu, fiind
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
același timp povestitorul și eroul-copil, I.L.Caragiale prezintă în cele două schițe: ,,Vizită'' și ,,Domnul Goe'' portretul copilului aparținând familiilor înstărite și urmările unei educații greșite. Cei doi eroi sunt ridiculizați de marele dramaturg. Prietenul lui Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, evocă și el în schițele sale: ,,Bunicul'' și ,,Bunica'' atmosfera de basm a copilăriei. Acest vis se destramă, însă, odată cu studiul la școala Domnului Vucea, unde bătăile și umilințele provoacă traumatisme sufletului de copil. Dacă la Creangă și Ionel Teodoreanu (în
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
și asimilarea realului în basm și a personajelor din basm în viața reală, fiind atribute ce caracterizează eroii, la Al.Brătescu-Voinești ei cunosc și copii văduviți de o adevărată copilărie: Nicușor; Niculăiță Minciună; Gheorghiță al Anghelinei, ș.a. Și Mihail Sadoveanu evocă sensibil copilăria chinuită a unor ființe prematurizate ca Niculăieș( ,,Un om năcăjit'') și ,,Tovarășul Moise'', din povestirea cu același titlu. Drama copilului sărman, într-o societate nedreaptă, se ilustrează la fel de elocvent prin: ,, Fetița cu chibriturile'', de Hans Cristian Andersen și
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
acest sens, se cuvine să relevăm laudativ faptul că Profesorul Comșa a rezervat spații corespunzătoare evocării unor familii de fruntași ai comunei, sau a unor personalități de notorietate. După cum era și firesc, de fapt o datorie morală incontestabilă, autorul a evocat, a prezentat date semnificative cu privire la onorabila și numeroasa familie Burlui, care a dat, între altele - pe lângă Profesorul ieșean Vasile Burlui, personalitate de mare reputație -, pe un alt savant al Medicinei românești și internaționale, Prof. univ. Dr. Dumitru Burlui, care a
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
l-au ocolit și nu l-au scutit nici pe sfinția sa de șicane, ispite, piedici și necazuri; la oamenii pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii de vrednică amintire Iustinian, Iustin și Teoctist - care l-a evocat de foarte multe ori deoarece îl aprecia foarte mult; Nu în ultimul rând trebuie menționați aici numărul foarte mare de monahi și tineri pe care i-a format cu atâta dragoste și înțelegere, pe care i-a ajutat, și are
PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM DIMULESCU ARHIMANDRITUL, LA ÎMPLINIREA A CINCIZECI DE ANI DE VIAŢĂ MONAHALĂ, FRUMOASĂ, RODNICĂ, EXEMPLARĂ ŞI BINECUVÂNTATĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 228 [Corola-blog/BlogPost/362846_a_364175]
-
care, toate au fost prilej de mare înălțare sufletească pentru mine!... Tot aici și acum mă gândesc la faptul că Părintele Nicodim Dimulescu are o foarte mare dragoste și recunoștință față de înaintașii viețuitori ai sfintei mănăstiri Crasna pe care îi evocă cu foarte mare emoție, referindu-mă, aici, de pildă, la Părintele Arsenie Praja - în memoria căruia a scris o carte în care prezintă viața, faptele și învățătura vestitului duhovnic crăsnean!... De asemenea, tot acum mă gândesc la dragostea Părintelui Nicodim
PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM DIMULESCU ARHIMANDRITUL, LA ÎMPLINIREA A CINCIZECI DE ANI DE VIAŢĂ MONAHALĂ, FRUMOASĂ, RODNICĂ, EXEMPLARĂ ŞI BINECUVÂNTATĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 228 [Corola-blog/BlogPost/362846_a_364175]
-
a trunchiului și membrelor, făcând ca oamenii să sufere un regres, nu doar vizual, un fel de întoarcere simulată în prepubertate. Părul pubian este îndepărtat cu grijă, iar dacă se mai lasă câte o dungă „estetică”, aceasta devine urma care evocă, în limbajul destăinuit Celuilalt. Nu încape îndoială că pielea este percepută sincretic, iar artele și fotografia trebuie să-i transmită privitorului sugestii intime. Dincolo de ceea ce vedem pe scenele vieții sau ale artei, pielea miroase, are gust, scoate sunete și deșteaptă
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
zise primitive. Tatuajele scapă, cel mai ades, decodificării subtile, fiind înscrisuri prin care încercăm să-i comunicăm un mesaj Celuilalt, chiar dacă ornamentica rămâne fără o înțelegere rațională, suscitând doar emoționalul și manifestările inconștientului. În ciuda tuturor mutilărilor pentru redobândirea frumuseții, cicatricile evocă rana simbolică care separă tinerețea de bătrânețe, adevărul de minciună, naturalul de artificial. Mai mult decât în alte împrejurări, pielea va aduce la suprafață textul vinovăției originare, al păcatului pentru care omul a fost izgonit din rai. Acesta este și
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
venit la Alba Iulia și vă rog să veniți la serbare, să simțim la 95 de ani , românește, să ne dezbrăcăm de culorile politice și să iubim și să ne înclinăm în fața lor la ceea ce este autentic. Trăiască Regele!”, a evocat primarul Alba Iuliei, Mircea Hava. Ziua de 1 Decembrie a ocazionat Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei alăturarea în unitate spirituală cu marea adunare patriotică desfășurată la Alba Iulia pe marele bulevard care străbate centrul, și pe istorica esplanadă din fața Catedralei
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]