2,638 matches
-
la excluderea considerării acelor valori și bunuri care fac ca alegerile să fie juste sau greșite; secularizarea medicinei a constat în deteriorarea relației medic-pacient, fapt care indică pierderea culturii compasiunii și curei, ea fiind înlocuită cu un ethos al afacerilor; exagerarea eticii clinice a ignorat cu ușurință aspectele colaterale precum binele comun, dreptatea distributivă și spiritualitatea pacientului; preocuparea față de lege a eliminat în mod efectiv considerația publică a unui ansamblu de angajamente morale; preocuparea controlului costurilor a punctat pe eficiența financiară
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
într-un mod specific și, în felul acesta, descoperim aici, în deplină valabilitate, legea sintezei". Pe de altă parte, însă, remarcă Höffding, există tentația de a folosi ideea de totalitate "ca pe o cheie ce deschide totul"; or, nici o asemenea exagerare nu-i surîde. În viață se mai întîlnesc și probleme de un alt gen decît cele epistemologice; în cazul acestora, "trebuie să descriem și să analizăm respectivele totalități psihice speciale și să aflăm apoi condițiile genezei și existenței lor... În
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
verde de Émile Augier și Alfred de Musset. O „antologie eroică”, însoțită de comentarii avântate, este Glasul vitejiei (1915), în care L. se include și pe sine cu niște versuri jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul românesc (1915). Disociind între noțiuni (umor și ironie, umor și umoristic), teoreticianul de circumstanță identifică specia franțuzească, apoi pe cea anglo-saxonă, pentru a se opri la „umorul național”, ale cărui izvoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
de polemist, volumul Imagini și cărți din Franța reunește, în 1922, o parte din eseurile lui F. Prefața, unde se afirmă violent aservirea literaturii române față de cea franceză, va trezi reacția lui E. Lovinescu, care se va disocia ferm de exagerările fostului său discipol. De altfel, autorul poate fi bănuit mai curând că ar fi exagerat cu bună-știință, din varii rațiuni, decât că ar fi nutrit o reală desconsiderare a culturii române, definită drept „colonie a culturii franceze” și „provincie din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
ușoare, scurte și infailibil victorioase. Timoraților, celor cărora le este frică de intensitatea vieții, raportul lui G.M. Malenkov le spune limpede: «...tipic este... ceea ce exprimă modul cel mai plin și mai expresiv, esența forței sociale respective». Și continuă vorbind despre «exagerarea conștientă» și «reliefarea figurii» care sunt moduri de a sluji artistic prezentarea tipicului, metode de care s-au slujit Rembrandt și Shakespeare, Balzac și Gogol, Tolstoi și Gorki. M-am bucurat nespus citind raportul tov. Malenkov (...). Așa, în lumină, continuăm
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
imaginilor artistice, artiștii, literații, oamenii de artă de la noi trebuie să țină minte totdeauna că tipic nu este numai ceea ce se întâlnește cel mai des, ci ceea ce exprimă în modul cel mai plin și mai expresiv esența forței sociale respective (...). Exagerarea conștientă, reliefarea figurii nu exclude tipicul ci îl scoate în evidență și îl subliniază într-un mod mai deplin. Tipicul reprezintă principala sferă de manifestare a spiritului de partid în arta realistă». Cum poate un scriitor să ajungă a creea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de o anumită clasă sau categorie socială (...). Transformările sociale produc simple mutații, ele revoluționează pur și simplu conștiința oamenilor. Chiar în epoca construirii socialismului și comunismului, caracterele oamenilor simpli nu pot fi comparate în mod static (...). Înțelegerea a ceea ce înseamnă exagerarea conștientă, reliefarea figurii, are o deosebită importanță pentru reflectarea tipicului în literatură. Academicianul G. Călinescu înțelege prin exegerarea conștientă în primul rând îngroșarea la un personaj a unei trăsături fiziologice sau sufletești de amănunt, accidentale (...). După acad. G. Călinescu, Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fiziologice sau sufletești de amănunt, accidentale (...). După acad. G. Călinescu, Caragiale, îngroșând pe alocuri la Cațavencu unele accidente (sentimentalism, galanterie, o anumită probitate în necinste) a dat personajului un «nescio quid personal», indefinit, fugind astfel de media statistică. A reduce exagerarea personajului la un «nescio quid personal» particular, înseamnă tocmai a pierde din vedere reflectarea esenței forței sociale respective, a aluneca în observație statistică. Caragiale a îngroșat personajul lui Cațavencu nu prin sentimentalism sau probități în necinste ci prin caricaturizarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au știut să întruchipeze trăsăturile tipice ale caracterelor determinate de o anumită clasă» (...). Mult mai substanțială, atât teoretic cât și aplicativ, este intervenția lui Ovid S. Crohmălniceanu 21: «O înțelegere justă a problemelor tipicului nu e posibilă fără lămurirea rolului exagerării conștiente în arta realistă. Precizând că «în concepția marxist-leninistă, tipicul nu înseamnă nicidecum o medie statistică, ci corespunde esenței fenomenului social-istoric dat», tovarășul Malencov arată că «exagerarea conștientă, reliefarea figurii, nu exclude tipicul, ci îl scoate în evidență și îl
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
21: «O înțelegere justă a problemelor tipicului nu e posibilă fără lămurirea rolului exagerării conștiente în arta realistă. Precizând că «în concepția marxist-leninistă, tipicul nu înseamnă nicidecum o medie statistică, ci corespunde esenței fenomenului social-istoric dat», tovarășul Malencov arată că «exagerarea conștientă, reliefarea figurii, nu exclude tipicul, ci îl scoate în evidență și îl subliniază într-un mod mai deplin»(...). De aceea Gorki spunea că nu se mănâncă găina cu pene cu tot și că pentru a scoate la iveală tipicul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre. În literatură el trebuie să fie înfățișat și mai tare și mai strălucitor: aceasta nu este numai o cerință a vieții, dar și a realismului socialist, care trebuie să gândească ipotetic, iar ipoteza - invenția - este soră bună cu hiperbola „exagerarea”». Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. Reliefând, îngroșând, el urmărește tocmai reflectarea profundă a vieții (...). Lucrări literare ca Ogoare noi de Aurel Mihale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literatură el trebuie să fie înfățișat și mai tare și mai strălucitor: aceasta nu este numai o cerință a vieții, dar și a realismului socialist, care trebuie să gândească ipotetic, iar ipoteza - invenția - este soră bună cu hiperbola „exagerarea”». Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. Reliefând, îngroșând, el urmărește tocmai reflectarea profundă a vieții (...). Lucrări literare ca Ogoare noi de Aurel Mihale sau Noul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ridicarea pe scară socială. Spre a arăta cât mai clar aceasta a exagerat conștient trăsăturile unora dintre personajele sale. Pe Agamiță Dandanache, de pildă, l-a făcut cretin și zaharisit, adică mai incapabil decât Farfuridi (...). În literatura realismului socialist, problema exagerării conștiente capătă o însemnătate deosebită (...). Artiștii care aplică metoda realismului socialist au posibilitatea să exagereze în mod conștient, să înfiereze diferite aspecte ale vieții cu scopul de a reda perspectivă viitorului (...). În perspectiva devenirii, artistul realist socialist reliefează mai profund
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exagereze în mod conștient, să înfiereze diferite aspecte ale vieții cu scopul de a reda perspectivă viitorului (...). În perspectiva devenirii, artistul realist socialist reliefează mai profund și adevărata față a vechiului (...). Unii interpretează însă mecanic, simplist aceste idei. Pentru ei exagerarea conștientă în arta realismului socialist, se reduce la o simplă anticipare a faptelor, (...) a exagera conștient după ei înseamnă a deforma lucrurile, a le înlocui pur și simplu cu reprezentările lor viitoare. O asemenea interpretare este deosebit de primejdioasă pentru că deschide
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stat a fost astfel «înfrumusețată» încât dacă n-ar apare și câțiva chiaburi decorativi la sfârșit am putea crede că oamenii despre care poetul vorbește (...). «Scrieți adevărul» i-a îndemnat în repetate rânduri pe scriitori tovarășul Stalin (...). A privi problema exagerării conștiente ca un simplu procedeu, a o rupe de concepția artistului înseamnă a deschide larg porțile formalismului. Dar a o reduce numai la o problemă de atitudine în fața vieții (...) înseamnă de a face de asemenea o greșală gravă (...). O însemnătate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mihăileanu - Pe marginea unor articole. (Rubrica. În legătură cu problema tipicului în literatură). Idem, nr. 15 (340), 10 apr. 20. G. Călinescu - Discuții și analize literare. (Rubrica: În legătură cu problema tipicului în literatură). Ibidem, nr. 18 (343), 1 mai 21. Ovid S. Crohmălniceanu - Exagerarea conștientă și problemele tipicului. Ibidem, nr. 23 (348), 5 iun. 22. În: Contemporanul nr. 26 (351), 26 iun. 23. S. Damian - Un model strălucit al artei tipizării (M. Gorki: Viața lui Clim Samghin, roman). Idem, nr. 13 (338), 27 mart
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fost săvârșită crima, închipuita crimă a țăranilor și crima reală a boierului. În cadrul acestei desfășurări a subiectului se conturează personajele, nu prea numeroase, ale cărții. Și la crearea acestor personaje - ca și în construcția subiectului - scriitorul a recurs la exagerarea conștientă, pentru a reliefa tipicul. Tocmai de aceea sunt adânc veridice și impresionante, provocând cititorilor ură și un dispreț nimicitor, personaje ca Juvete sau Budu. Este Juvete un personaj tipic? Desigur că da. (...) Trebuie să spunem totuși că, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
importanță. Deci, în limite largi, țările democratice dispun de un număr mare de variante constituționale. Prin contrast, acolo unde condițiile fundamentale sînt foarte nefavorabile, e puțin probabil ca democrația să poată fi menținută, oricare ar fi modelul constituțional. Cu puțină exagerare, am putea rezuma primele două aspecte în felul următor: Dacă condițiile structurale sînt extrem de favorabile, este posibilă menținerea stabilității oricare ar fi forma constituțională adoptată de stat. Dacă acestea nu sînt avantajoase, nici o formă constituțională nu va salva democrația. Cu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul Daciei literare și al Propășirii, ideile generației sale despre necesitatea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cazul unei discuții deschise sau închise. Expresia neliniștii se manifestă prin evitarea privirii ori prin gesturi, care maschează cuvintele (mâna pe vârful nasului), ori care exprimă reflecția (mâna la tâmplă, sprijinirea bărbiei, mâna prin păr). Expresia dorinței și tendinței de exagerare depinde de împreunarea mâinilor; neplăcerea se exprimă la femei prin ducerea mâinii la gât, iar la bărbați prin frecarea obrazului cu palma. Mâinile oratorului pot avea priză de precizie (vârful degetelor). LIMBAJUL MÂINILOR și ființa contemporană! Scrierea se realizează cu ajutorul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cu datele corectate. Modelul de principiu al unui tablou simplificat privind soldurile intermediare de gestiune se poate prezenta ca în tabelul 12. Corecțiile cele mai frecvent întâlnite se referă la: salarii și alte cheltuieli de personal (atât insuficiențele cât și exagerările trebuie adăugate sau eliminate); stocurile (se analizează în primul rând modul de evaluare și dacă sistemul de evaluare este constant pe toată durata analizată. O importanță deosebită se va acorda realității și jocului stocurilor de la începutul și sfârșitul perioadei); amortismentele
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în diversele științe ecleziastice, cum ar fi Exegeza biblică, Teologia Fundamentală sau oricare alta. Din acest motiv, modernismul se înfățișa într-un mod nestructurat și avea influență în medii foarte diverse, ceea ce explică dificultatea de a lupta contra lui, precum și exagerările unor intelectuali care vedeau urme moderniste oriunde (E. Poulat, Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana, Brescia, 1967, p. 9). 143 În Franța, o importanță deosebită a avut-o M. Blondel (1861-1949). El a publicat L'Action (1893), care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de altceva, merge și o etichetă de genul "Post-Movement" ori "The Group". Dacă ar fi să mă așez eu pe mine, m-aș plasa în tradiția poeților englezi care se concentrează pe formă și sentiment, cu inteligență și ironie, fără exagerări, pe cât se poate. 1997-2003 4.5. Ruth Fainlight: "Scriitorii pot schimba lumea" LIDIA VIANU: Ești o poetă fremătătoare. Versurile tale sunt fragile și totuși îndârjite, iar acest paradox te aduce, cred, în aria Desperado. Înțeleg prin Desperado poezia ultimelor decenii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale unor înaintași, Magendie se înscrie între creatorii medicinei moderne, dincolo de exagerările sale. Dacă în sec. XVIII rolul sistemului nervos se intuiește, (Hoffman Cullen, Brown), cu studiile experimentale făcute de Magendie și Pierre Flowens (1794 - 1867), medicina sistemului nervos capătă amploarea meritată. Ei descriu „nodul vital“ în bulbul rahidian, rolul lichidului cefalo-rahidian
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să ia inițiativa interacțiunii ce suscită reacții la elevi. El poate să facă să depindă mai mult sau mai puțin de el comportamentul elevilor și din comportamentul său să rezulte atmosfera de grup a clasei. De aceea nu este o exagerare afirmația conform căreia construirea autonomiei elevului depinde în foarte mare măsură de relația pedagogică, de comportamentul profesorului. III.5.2. Autoritatea profesorului și autonomia elevului După cum am arătat anterior, autoritatea este unul din criteriile după care este considerat status ul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]