12,343 matches
-
conformitate cu tratatele la care România este parte. Art. 7 alin. (2) din Lege reglementează posibilitatea de a întrebuința structuri și mijloace militare specializate ale NATO și ale statelor membre NATO pentru apărarea colectivă a spațiului aerian, în acord cu exigențele care decurg din dispozițiile art. 149 din Constituție. ... 44. În continuare, cu privire la susținerea potrivit căreia exercitarea suveranității de către alte subiecte de drept decât cele prevăzute de Constituție, din perspectiva participării și luării de măsuri de către autoritățile
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
drept a unei profesii sau activități]. Or, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a constatat că „legea trebuie să întrunească cele trei cerințe de calitate care rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituție - claritate, precizie și previzibilitate. Detaliind cele trei exigențe, instanța de contencios constituțional a precizat că „cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
observații referitoare la toate probele prezentate sau la observațiile depuse de către cealaltă parte în vederea influențării deciziei instanței (Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunțată în Cauza Rowe și Davis împotriva Regatului Unit, paragraful 60). Legislația națională poate îndeplini această exigență în diverse maniere, dar metoda adoptată de către aceasta trebuie să garanteze că partea adversă este la curent cu depunerea observațiilor și are posibilitatea veritabilă să le comenteze (Hotărârea din 28 august 1991, pronunțată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei). Astfel
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
393 alin. (3) din lege prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3), art. 131 și 132 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt întemeiate pe aceeași interpretare eronată potrivit căreia norma legală criticată instituie o condiție de procedibilitate. Or, exigențele după care se desfășoară un proces echitabil nu au nicio legătură cu cerința înștiințării prealabile a colegiului al cărui membru este medicul care săvârșește infracțiunea despre punerea în mișcare a acțiunii penale, de vreme ce organul de urmărire penală are
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu conține prevederi derogatorii de la această dispoziție. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția
DECIZIA nr. 69 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298204]
-
Legea fundamentală, se constituie în soluții legislative noi, de sine stătătoare, care excedează limitelor de învestire a legislativului în procedura legii de aprobare a ordonanței. ... 10. Se arată că modificarea de substanță efectuată de Parlament se putea realiza, fără afectarea exigențelor constituționale, prin inițierea unui proces legislativ distinct în acest scop. ... 11. În continuarea criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, autoarea obiecției susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2024 încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție privind regimul adoptării ordonanțelor de
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
1 alin. (5) și ale art. 115 alin. (7), precizează că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, competența de legiferare a Parlamentului cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Constituției. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008, și arată că fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului s-a exprimat cu privire
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
poate fi reținută, întrucât, din examinarea expunerii de motive și a preambulului actului normativ criticat, rezultă respectarea cerințelor exprese, calificate în Decizia Curții Constituționale nr. 255 din 11 mai 2005 drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea cumulativă a exigențelor Legii fundamentale la emiterea ordonanțelor de urgență. Urgența reglementării, asociată existenței unei situații extraordinare, invocată în preambulul ordonanței de urgență aprobate prin legea criticată, este confirmată și de modul în care sunt alese soluțiile normative cu aplicabilitate imediată și de
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragrafele 51 și 53). ... 42. Curtea a mai reținut că Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, iar în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau necesare, cu respectarea Constituției, iar, în procedura specială de aprobare a ordonanței
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
neconstituționalitate extrinsecă formulate asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2024, prin raportare la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că, în esență, autoarea obiecției de neconstituționalitate susține că actul normativ menționat a fost adoptat cu încălcarea exigențelor constituționale care impun existența unei situații extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată și obligația motivării urgenței. ... 48. În jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, s-a statuat că
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 35. Prin raportare la aceste exigențe, decurgând din condiția privind ivirea unei chestiuni de drept, se constată că sesizarea formulată în cauză nu privește o reală chestiune de drept, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, apte să
DECIZIA nr. 95 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298286]
-
pentru a justifica derogarea de la regulile salarizării stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 34. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute, deoarece nu se poate susține că Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
cu caracter excepțional, temporar și derogatoriu de la legea generală a salarizării, astfel că nu poate fi reținută susținerea autorului excepției, în opinia căruia motivele invocate la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2021 nu sunt justificate din perspectiva exigențelor impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție. ... 42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 64. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizărilor conexate, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 65. Referitor la primele două condiții legale se reține că acestea sunt îndeplinite întrucât cauzele se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Iași - Secția I civilă, care judecă în primă
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată care, astfel, este primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 71. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
petenta Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri formulate în materie contravențională. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu îndeplinesc exigențele de claritate și precizie ale normelor juridice, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile criticate nu sunt coordonate cu prevederile Legii nr. 289/2005 privind unele
DECIZIA nr. 656 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298310]
-
profil trebuie să asigure paza bunurilor pe care le dețin, menționând că aceasta trebuie să fie făcută „în formele prevăzute de lege“, și nu delimitează clar care sunt „operatorii economici de profil“ însărcinați cu asigurarea pazei. Or, pentru a respecta exigențele constituționale, este imperios necesar ca textele de lege criticate să prevadă cât mai clar și concret condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca destinatarii normelor să fie în legalitate, precum și maniera în care acestea se integrează în întregul sistem normativ
DECIZIA nr. 656 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298310]
-
prin dispozițiile art. 44, 45 și 45^1, modul de soluționare a plângerilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii de către justițiabili, stabilind competența de soluționare definitivă la nivelul Inspecției Judiciare. Se susține că, întrucât plângerea nu este supusă analizei, controlului și exigențelor specifice garantării și exercitării independenței puterii judecătorești și, implicit, a statului de drept, se impune o reglementare clară, inechivocă, atât a condițiilor, cât și a procedurii aplicabile în soluționarea litigiilor justițiabililor cu magistrații. Se arată că întregul așezământ constituțional românesc
DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298403]
-
actului normativ; redactarea textului într-un limbaj concis, sobru, clar și precis exclude orice echivoc, gruparea ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării, face ca prevederile normative să corespundă tuturor exigențelor de claritate și previzibilitate statuate în jurisprudența Curții Constituționale (sunt invocate, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011 și nr. 662 din 11 noiembrie 2014). Constată că această critică
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
de a adopta sau de a nu adopta actul normativ, de a avea o conduită activă sau pasivă. Cu alte cuvinte, decizia legiferării aparține în exclusivitate legiuitorului, care, dacă hotărăște reglementarea unei anumite situații juridice, are obligația să se conformeze exigențelor constituționale (sunt invocate, în acest sens, deciziile nr. 68 din 27 februarie 2017, paragraful 87, nr. 237 din 3 iunie 2020, paragraful 47, și nr. 198 din 24 martie 2021, paragraful 58). ... 24. De asemenea, apreciază că susținerea cu referire
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată; acesta este ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară. ... 102. Această exigență legală, subsumată condiției privind incidența unei chestiuni de drept veritabile, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 103. Ca atare, din încheierea de sesizare trebuie să rezulte atât chestiunea de drept supusă lămuririi, cât și dificultatea lămuririi acesteia, prin prezentarea posibilelor interpretări diferite a respectivei probleme de drept. ... 104. Or, această exigență nu a fost respectată de către instanțele de sesizare, care nu au prezentat posibilele interpretări diferite date dispozițiilor legale incidente, de natură a conduce la apariția unor orientări jurisprudențiale divergente. ... 105. Mai mult decât atât, unele instanțe au apreciat că
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
a serviciului intern de inspecție cum este menționat la capitolele 6.2 și 6.8. ... 1.8.6.2. Obligațiile autorității competente 1.8.6.2.1. Când autoritatea competentă agreează un organism de control pentru efectuarea activităților specificate la 1.8.6.1, acreditarea organismului de control trebuie să corespundă exigențelor de tip A din standardul EN ISO/CEI 17020:2012 (fără articolul 8.1.3). Când autoritatea competentă agreează un organism de control pentru realizarea controalelor periodice ale recipientelor sub presiune conform capitolului 6.2, acreditarea organismului de control trebuie să corespundă exigențelor de tip
AMENDAMENT din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/296545]
-
să corespundă exigențelor de tip A din standardul EN ISO/CEI 17020:2012 (fără articolul 8.1.3). Când autoritatea competentă agreează un organism de control pentru realizarea controalelor periodice ale recipientelor sub presiune conform capitolului 6.2, acreditarea organismului de control trebuie să corespundă exigențelor de tip A sau de tip B din standardul EN ISO/CEI 17020:2012 (fără articolul 8.1.3). Acreditarea trebuie să acopere în mod clar activitățile din agrement. Când autoritatea competentă nu agreează organisme de control, ci realizează aceste sarcini ea însăși, ea
AMENDAMENT din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/296545]