5,084 matches
-
Imersiunea digitală", scria cercetătorul-șef, "a afectat chiar și modul în care ei absorb informația. Ei nu citesc neapărat o pagină de la stânga la dreapta sau de sus în jos. Mai curând s-ar putea să dea rotocoale cu privirea, explorând informația utilă care îi interesează". (Carr, 2012, p. 28) Acest punct de vedere se diferențiază de modul în care Wim Veen descrie imersiunea ca practică a generației net, practică formată prin intermediul jocurilor video. De remarcat că autorul olandez propune utilizarea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
am analizat anterior) trebuie transferat și vârstei adulte în scopul promovării unei gândiri creative. Omul este un animal oportunist, cel mai oportunist devreme ce s-a spus despre el că este specialist în nespecializare. Inițial, nespecializarea l-a obligat să exploreze sistematic și continuu mediul de viață pentru a nu rata posibilele oportunități în ceea ce privește hrana și autoapărarea sau apărarea teritoriului. A fost ajutat în acest proces de creierul său mai mare și mai complex și de posibilitatea de a comunica pe
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de sine simt nevoia de a fi altfel decât adulții; având în vedere că, sub impactul hedonismului consumist (care presupune cu necesitate să fii tânăr), adulții le-au preluat limbajul, hainele/ținuta și obiceiurile, adolescenții s-au văzut nevoiți să exploreze teritorii noi, unul dintre acestea dovedindu-se a fi și internetul; în acest context, merită observat și fenomenul migrației adolescenților dintr-o rețea de socializare ca facebook către altele (instagram, de pildă), unul dintre motive fiind acela că întâlnesc acolo
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
1997 Attilo Maseri, “este mai ușor de a studia detaliile paradigmelor acceptate decât de a dezvolta noi ipoteze la fel cum este mai ușor să faci harta feței 10 Factorul de risc geometric vizibile a lunii decât de a-i explora fața ascunsă (“Inflammation, atherosclerosis and ischemic events”) . Factorii de risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu localizări predilecte
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Periferice și ca localizare și ca interes. Paradoxal însă, dezvoltarea noilor teorii patogenice ale aterosclerozei le-a adus mereu în actualitate pentru că acestă caracteristică poziția periferică le-a oferit întotdeauna un avantaj acestor vase: sunt mai ușor de vizualizat, de explorat, la nivelul lor pot fi evidențiate fenomenele la o scală mult mai mare decât în alte arii. Ele sunt implicate în patologia sistemului arterial în ansamblu și oferă informații despre riscul global al dezvoltării de evenimente cardiovasculare. Când apar aceste
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
slăbirea solidarității sociale și la escaladarea conflictului social 41. 1.4. Cultura și structura socială Pentru a defini cultura putem folosi și alte două tipuri diferite de argumentație, unul deductiv, în care cultura este tratată la nivel abstract și care explorează conceptul prin mijloace teoretice diferite, și altul inductiv, pornind de la modul în care este folosit conceptul de cultură în practică și care descrie, totodată, felul în care sociologii se raportează la cultură în procesul de cunoaștere. Primul tip a fost
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
University Press, Princeton A construit o teorie care leagă valorile de dezvoltarea economică, schimbările economice reflectându-se în diferitele priorități ale valorilor. Christopher Lasch 1979 The Culture of Narcissism: American Life in an Age of Diminishing Expectations, Norton, New York A explorat originile și ramificațiile acceptării sociale sau "normalizării" narcisismului patologic în secolul XX în cadrul culturii americane, folosindu-se de materiale psihologice, culturale, artistice și istorice. M. Zavalloni 1980 Values, in H. C. Triandis, R. W. Brishan (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
University Press, Princeton A construit o teorie care leagă valorile de dezvoltarea economică, schimbările economice reflectându-se în diferitele priorități ale valorilor. Christopher Lasch 1979 The Culture of Narcissism: American Life in an Age of Diminishing Expectations, Norton, New York A explorat originile și ramificațiile acceptării sociale sau "normalizării" narcisismului patologic în secolul XX în cadrul culturii americane, folosindu-se de materiale psihologice, culturale, artistice și istorice. M. Zavalloni 1980 "Values", în H. C. Triandis, R. W. Brishan (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de experimentare a rolului în care tinerii pot explora conduite, credințe, interese și ideologii alternative, care pot fi modificate sau înlăturate, în încercarea de a modela un concept integrativ al sinelui. Pentru a ajunge la o identitate coerentă, adolescenții ”încearcă” diferite roluri fără a se angaja în vreunul. Atitudinile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
51 * capacitatea de a colecta informații; * capacitatea de a evalua șanse și de a organiza predicții plauzibile (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 200). În ceea ce privește învățarea, Piaget semnalează faptul că, după 10 ani, gândirea are tendința de a genera și explora sistematic toate soluțiile posibile, ceea ce înseamnă că validitatea ca instrument și strategii a gândirii nespecifice devine complicată. O a doua caracteristică a gândirii este trecerea spre operația abstractă în care se folosesc combinații de structuri complexe ce confruntă argumente. Concomitent
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și activitățile școlii; 3. structura familiei care sprijină învățarea; 4. comunicarea cu copiii despre școală. (Singh, K. și alții, 1995) Faptul că sînt multe tipuri de activități care sînt cuprinse sub denumirea de implicare a familiei a determinat cercetătorii să exploreze dacă unele activități particulare au mai mult succes decît altele. De asemenea, o întrebare de egală importanță este dacă anumite activități sînt mai obișnuite și au mai mult succes cu unele grupuri sociale particulare. Evantaiul larg al cercetărilor curente sugerează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
școlile și comunitățile pot angaja mai bine familiile să participe în mod activ la educația copiilor prin dezvoltarea programelor care sprijină și sporesc capacitatea părinților și ai celorlalți membri ai familiei de implicare în școlarizarea copiilor. Karen Mapp (2002) a explorat cum și de ce părinții, în mod special cei cu dificultăți financiare, sînt implicați în educația copiilor. Studiul ei a examinat factorii care influențează implicarea părinților. Mapp a condus studiul la o școală din mediul urban, dintr-o zonă cu populație
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ca "membrii unei familii". Ei răspund la această cultură prin participare la educația copiilor în moduri pe care ei înșiși niciodată nu le-au cunoscut înainte și astfel au devenit membrii loiali ai comunității școlii. Studiul lui Dolores Peña a explorat modalitatea în care părinții dintr-o școală elementară urbană au fost sau nu au fost implicați în educația copiilor și factorii care au influențat implicarea lor. Peña a intervievat 28 de părinți ai copiilor de grădiniță și din clasele a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cercetare. Din perspectiva abordării calitative, specificul temei angajează cu prioritate principiile perspectivei interpretativiste de cercetare, designul cercetării fiind conceput astfel încît să arate limpede detaliile din punctul de vedere al participanților. Pentru aceasta am folosit strategia de cercetare abductivă*) care explorează în limbajul cotidian cunoașterea pe care actorii sociali o folosesc pentru producerea, reproducerea și interpretarea fenomenului aflat în investigație. Realitatea trăită, modul în care aceștia construiesc și interpretează activitățile pe care le desfășoară împreună, poate fi descoperită numai din spusele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
A. Gotman (1998), ... interviul, care merge în căutarea întrebărilor puse de actorii înșiși, face apel la punctul de vedere al actorului care aduce în prim-plan experiența trăită, logica și raționalitatea acestuia. (p. 124) Fiind un "proces interlocutoriu", interviul calitativ explorează multidimensionalitatea rațională și afectivă a lumii oamenilor cu ajutorul limbajului, cuvîntul fiind astfel "vectorul principal" al explorării faptelor. De aceea, subliniază autorii menționați, interviul este deosebit de pertinent cînd vrem să analizăm sensul pe care îl dau actorii evenimentelor trăite, comportamentelor lor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
poate fi oferită mai temeinic și mai eficace prin documente și reportaje), ci la profunzime" (1956). Inovația din Tropismes va consta în a "a arunca cititorul în hăurile acestor drame subterane pe care Proust nu a avut timp să le exploreze". Ideea de sub-conversație, evocată aici, va sta la baza operei lui Henry James. Dincolo de această problematică a inserției dialogului în povestire se profilează o altă problemă referitoare la discursul relatat: direct, indirect, indirect liber și narativizat. Aceasta a făcut însă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la nivelul imaginii prin schimbările sociale, culturale și istorice prin care trece individul. Din acest punct de vedere, structurile logico-epistemologice ale imaginii sunt condiționate istoric, fiind produsul unei societăți, unei culturi și având specificul mediului în care au fost conturate. Explorând reprezentarea, dar mai ales stereotipul, investigația imaginii din cel de-al patrulea capitol are în vedere conceptul de meta-imagine conturat de Hercules Millas, concept care evidențiază impactul și influența pe care o are imaginea pe care identitatea crede că alteritatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
abordare a mitului are la bază ideea că miturile sunt create și recreate de-a lungul istoriei, în funcție de condiționările acesteia și de interesele pe care un grup le are la un moment dat. În acest sens, Donald J. Harreld 263 explorează implicațiile pe care miturile politice le au asupra unei societăți, în condițiile în care acestea nu sunt conștientizate de către grup. În studiul privind poveștile despre navigațiile olandezilor în jurul lumii, Harreld susține că, deși nu erau legate de un anumit conducător
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
antanaclaza: „Tu ce ascunzi în gura ta augustă? / sihastrul Pă întreabă // un sihastru / hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul, monofonismul etc.: „eu domnul trestie de zahăr bocnă pentru copii din flori de styl la ocnă scabia cu vrabia coropijnița cu râjnița...” (în jilțul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
conferă sens studiilor. El poate să apară Într o multitudine de forme, conform situației care: antrenează elevul În utilizarea unor cunoștințe care cer a fi explicate prin propria experiență; Încadrează cunoștințele În contexte noi, scoate În evidență utilizarea diferitelor cunoștințe; explorează limitele unor domenii de aplicare a acestor cunoștințe; trimite la o gândire epistemologică, solicitând o structurare a cunoștințelor; trimite de asemenea la o gândire antropologică care cere să ne interesăm: care sunt Întrebările fundamentale la care răspunde fiecare disciplină; permite
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
posibile implică interferența cu traficul sau "colecționarea de gadgeturi. * Efectele rezidenței într-o anume localitate sunt resimțite în diverse feluri. În străzile supraaglomerate ale marilor orașe copiii suferă din lipsă de spațiu pentru aventuri și de absența oportunităților de a explora natura. Comportamentul lor școlar este afectat de aceasta, cercetările școlare demonstrând că ei au mari deficiențe de percepție în același timp însă, apar competențe compensatorii în afara școlii. * Dorințele copiilor sunt legate de natura muncii depuse de grupurile de adulți. Monotonia
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tem de relațiile sociale directe. Strategia de bază în eliminarea efectelor nedorite ale timidității se construiește prin dezvoltarea încrederii în sine. VIII.1 . Recomandări pentru părinți Nu fiți superprotectori; lăsați copilul să facă fața singur la provocări, încurajați-l să exploreze lucruri și situații noi. Arătați-i respect și înțelegere, stați de vorbă cu el despre sentimentele sale, despre stările de nervozitate și de teamă. Depășirea anxietății și fricii nu este un proces simplu, este nevoie de simpatie, răbdare și perseverență
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
și ale societății). Pentru copil timpul liber are mai multe semnificații: Este o activitate plăcută petrecută în afara interdicțiilor părintești și cu parteneri pe care el și-i alege; Este șansa lui de a exersa comportamentele învățate și de a le explora limitele ăcât are voie să facă și cât nu are voie în funcție de alte restricții decât cele ale familiei); Cunoaște alți copii ăadulți chiar) și alte modele de comportament ăprin jocurile în care se antrenează cu aceștia) pentru viață; Explorează mediul
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
le explora limitele ăcât are voie să facă și cât nu are voie în funcție de alte restricții decât cele ale familiei); Cunoaște alți copii ăadulți chiar) și alte modele de comportament ăprin jocurile în care se antrenează cu aceștia) pentru viață; Explorează mediul înconjurător prin reguli personale și deține controlul situațiilor pentru că el le-a creat. Regulile “de aur” ale managementului timpului pe care elevii ar trebui să le aplice pentru un management eficient al timpului sunt: Stabilirea unei rutine zilnice; Utilizarea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Salisburg la Speyer (nr. 21); cel de-al patrulea preot hirotonit dintre frații din Germania în martie 1223 (nr. 30); guardian la Speyer unde este singurul preot pentru Worms, Mainz și Speyer (nr. 33); în 1224 a fost trimis să exploreze Turingia, al cărei custode va deveni ulterior în 1225 (nr. 38-41); la Erfurt, își manifestă independența față de tradiția monastică în construirea locuinței destinată fraților: «o casă aproape de apă», fără curte interioară (nr. 43); în calitate de custode de Turingia, primește ajutorul fratelui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]