3,167 matches
-
pe aceia pe care îi voi lăsa în viață"35. La sfârșitul timpurilor, păcatul va fi dispărut, chiar și cel al convertiților. Trei secole mai târziu, alungarea evreilor din Spania, Sicilia și Sardinia, convertirea forțată a tuturor evreilor din Portugalia, expulzarea din Navarra, Provența și regatul Neapolelui creează un uriaș traumatism, comparabil în mod subiectiv cu cel al Holocaustului 36. Iar lumea sefardă, dezrădăcinată, puternic zguduită, încearcă să articuleze un răspuns, foarte impregnat de mesianism, la această nouă provocare. Dacă în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
supranaturalului pe scena istoriei și sfârșitul istoriei. Pentru alții, dimpotrivă, ea nu implică o asemenea bulversare. Înseamnă doar restabilirea unei situații istorice vechi și idealizate, regalitatea davidică. Speculațiile mesianice traversează întreg Evul Mediu ca un fir roșu. De aceea nici expulzarea din Spania, nici convertirea forțată din Portugalia nu dau naștere unui val mesianic cu totul nou. Mișcări mesianice și apocaliptice apar sub diverse forme atât la evrei, cât și la creștini după căderea Constantinopolului în 1453. Încă din anii 1460
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Mesia s-a născut și trăiește pe un munte aproape de Constantinopol. Aceste știri provoacă acte de pocăință. Astfel, șaptezeci de familii convertite pleacă la Valona, în Albania, ca să se întoarcă la iudaism. Imperiul Otoman primește imigranți evrei cu mult înainte de expulzarea din Spania. Contrastul între creștinătatea care-i respinge pe evrei și Imperiul Otoman, care-i primește cu brațele deschise, îi conferă acestuia din urmă o aură deosebită în ochii evreilor în general. Astfel, o femeie din Valencia declară că turcul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sosirea erei mesianice, anunțată prin întoarcerea proorocului Ilierrr, este asociată cu cataclisme, războaie, revoluții și diverse flageluri. Uneori datele prevăzute pentru izbăvire coincid cu marile bulversări sau persecuții ale evreilor, precum Cruciadele din 1096, anii ciumei din Europa, perioada premergătoare expulzării evreilor din Spania sau masacrele comise asupra evreilor de cazaci în Polonia și Ucraina în 1648. Aria culturală așkenază nu a rămas, bineînțeles, departe de aceste așteptări mesianice, dar scriitura sefardă a suferinței, în cronici, povestiri și meditații diverse, este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1531, după calcule complicate bazate pe interpretarea unor versete biblice. Să ne amintim că Abravanel, care își imaginează că Dumnezeu duce istoria spre un sfârșit absolut și cataclismic, era trezorierul regilor Spaniei la momentul evenimentelor care s-au soldat cu expulzarea, acesta văzându-și cariera întreruptă în mod neașteptat. El își definește astfel misiunea: să-și scoată "poporul din valea Acor pentru a-l duce la poarta Speranței", "valea Acor" fiind "valea nenorocirii". Calamitatea din prezent îndeamnă la reflecție asupra calamităților
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
biblice cu puternică valoare simbolică în memoria evreiască, precum Exodul din Egipt, prima și paradigmatica experiență a exilului; distrugerea Primului Templu, care coincide cu pierderea independenței, și exilul care urmează; povestea Esterei, una de persecuție și salvare prin exil. Dacă expulzarea din Spania este considerată de el un flagel abătut asupra poporului evreu în această situație de vulnerabilitate care este exilul, comparația cu ieșirea din Egipt îi dă în același timp posibilitatea de a anunța și o eliberare. Abravanel datează expulzarea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
expulzarea din Spania este considerată de el un flagel abătut asupra poporului evreu în această situație de vulnerabilitate care este exilul, comparația cu ieșirea din Egipt îi dă în același timp posibilitatea de a anunța și o eliberare. Abravanel datează expulzarea evreilor din Spania la 9 av, ziua aniversară a distrugerii Templelor, când, de fapt, ultimul evreu părăsește Spania pe 31 iulie, adică 7 av. Și aici vedem cum autorul inserează vicisitudinile prezentului în cadrul liturgic tradițional admis pentru marile catastrofe și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ultimul evreu părăsește Spania pe 31 iulie, adică 7 av. Și aici vedem cum autorul inserează vicisitudinile prezentului în cadrul liturgic tradițional admis pentru marile catastrofe și subliniază o continuitate aducătoare de mângâiere. Spania este identificată cu pământul lui Israel, iar expulzarea cu distrugerea Templului, în timp ce Abravanel însuși se transformă într-un nou Iezechiel, profet al exilului. Și ne putem aștepta, ca în povestea Esterei, la un deznodământ neașteptat și fericit. Obiectivul trilogiei mesianice a lui Abravanel este să redea poporului evreu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Peninsulă, păstrează, de altfel, urma acestei viziuni în proverbul Tanto eskurese es para amaneser: Noaptea nu-i nicicând mai neagră ca înainte de ivirea zorilor". Nu este de mirare, în aceste condiții, că în lumea sefardă continuă în deceniile de după expulzare o înflăcărare mesianică, cu apariția unor figuri de izbăvitori ca David Reuveni și Solomon Molko în secolul al XVI-lea. Primul, mort în 1535, personaj ciudat care pretindea că reprezintă cele zece seminții pierdute, ajunge în 1525 în Portugalia, unde
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de credință, când, în plus, noțiunea de individ așa cum o cunoaștem noi încă nu există, distrugerea familiilor însemna înainte de toate o ruptură în continuitatea descendenței și o punere sub semnul întrebării a supraviețuirii poporului evreu însuși. Într-un asemenea univers, expulzarea din Spania avea să rămână pentru mulți un traumatism originar constitutiv al existenței în Orient. Și exilul, și nenorocirea personală cereau o explicație, iar tradiția era neputincioasă în fața catastrofei. Rabini ca Iosif Yaavets sau Moise Almosnino, în secolul al XVI
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
avea să rămână pentru mulți un traumatism originar constitutiv al existenței în Orient. Și exilul, și nenorocirea personală cereau o explicație, iar tradiția era neputincioasă în fața catastrofei. Rabini ca Iosif Yaavets sau Moise Almosnino, în secolul al XVI-lea, interpretează expulzarea ca o pedeapsă pentru păcatele poporului lui Israel și ca mijlocul ales de Dumnezeu pentru a-l readuce pe drumul cel bun. Deși se aflau pe pământ musulman, acești sefarzi rămâneau foarte preocupați de creștinism și de nenorocirile pe care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de creștinism și de nenorocirile pe care le înduraseră din cauza acestuia. Creștinismul era marele tiran, principalul adversar. Fără îndoială, aici ar trebui să căutăm sursa febrelor mesianice care par să străbată întreg secolul al XVI-lea. Un eveniment de importanța expulzării din Spania era de natură să reactiveze aceste așteptări printre exilați, așa cum o atestă gândirea unor autori ca Isaac Abravanel. Dacă este greu astăzi să măsurăm intensitatea suferinței simțite, deoarece timpul a atenuat până aproape de uitare evenimentul care a marcat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Un alt motiv de a spera, fundamental pentru noi, este să constatăm perseverența noastră în mijlocul atâtor nenorociri: vom înțelege astfel că Domnul ne ține pentru a ne face daruri mari", scrie Menasseh ben Israel, la un secol și jumătate după expulzare și la ceva mai mult de jumătate de secol după convertirea masivă la catolicism a evreilor din Portugalia, manifestând în același elan pregnanța mesianismului și a promisiunii care-i era asociată 41. Nu voi aborda aici problema complexă a legăturilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evoluții, în special curentul lurianist din secolul al XVI-lea, de la numele maestrul său Isaac Luria, ar fi rezultat dintr-o interiorizare a temelor exilului și suferinței și ar fi permis integrarea într-o schemă explicativă coerentă a evenimentelor de după expulzare, ale căror efecte continuau să se facă simțite generație după generație. Potrivit acestei explicații, șocul expulzării ar fi condus la o reînnoire a misticismului și a mesianismului evreiești, care ar fi culminat cu explozia sabatianistă care a inflamat nu numai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ar fi rezultat dintr-o interiorizare a temelor exilului și suferinței și ar fi permis integrarea într-o schemă explicativă coerentă a evenimentelor de după expulzare, ale căror efecte continuau să se facă simțite generație după generație. Potrivit acestei explicații, șocul expulzării ar fi condus la o reînnoire a misticismului și a mesianismului evreiești, care ar fi culminat cu explozia sabatianistă care a inflamat nu numai iudaismul sefard, ci și pe cel din estul Europei în secolul al XVII-lea42. Alții pun accentul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mesianismului evreiești, care ar fi culminat cu explozia sabatianistă care a inflamat nu numai iudaismul sefard, ci și pe cel din estul Europei în secolul al XVII-lea42. Alții pun accentul mai degrabă pe dezvoltările interne ale Cabalei și minimalizează impactul expulzării în apariția unor noi tendințe ezoterice 43. Totuși șocul psihic și spiritual al expulzării și cohorta ei de dureri care frământă mai multe generații de sefarzi au fost, dacă nu unicul factor, cel puțin unul dintre multiplii factori care au
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
iudaismul sefard, ci și pe cel din estul Europei în secolul al XVII-lea42. Alții pun accentul mai degrabă pe dezvoltările interne ale Cabalei și minimalizează impactul expulzării în apariția unor noi tendințe ezoterice 43. Totuși șocul psihic și spiritual al expulzării și cohorta ei de dureri care frământă mai multe generații de sefarzi au fost, dacă nu unicul factor, cel puțin unul dintre multiplii factori care au contribuit la alimentarea, de-a lungul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-lea și al XVII-lea, a unui puternic curent mistic și mesianic cu origini diverse. Dificultățile economice de la sfârșitul secolului al XVI-lea din Imperiul Otoman s-au adăugat profundei fragilități existențiale a unei pături de învățați care asimilaseră traumatismul expulzării. Masacrele lui Bogdan Hmelnițki în Polonia și Ucraina, unde mii de evrei și-au pierdut viața între 1648 și 1649, lasă urme adânci asupra sefarzilor din Levant. Odată cu afluxul de refugiați care ajung în Imperiu, ororile acestor masacre trebuie să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
inspirându-se din evenimente arhetipale ca distrugerea Templului și reafirmând credința în mântuirea ce va să vină. Toată această literatură este saturată de frământare spirituală, revelând teama părăsirii de către Dumnezeu, în consonanță cu această perioadă de excluziune agravată, preludiu al expulzării 45. Dacă interferențele dintre discursurile sefard și așkenaz despre suferință nu lipsesc și dacă și unele, și celelalte au drept finalitate consolarea, aceste elegii oferă puține referiri la martiriu și nu trădează încă puternica așteptare mesianică exprimată mai târziu într-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și așkenaz despre suferință nu lipsesc și dacă și unele, și celelalte au drept finalitate consolarea, aceste elegii oferă puține referiri la martiriu și nu trădează încă puternica așteptare mesianică exprimată mai târziu într-o "istoriografie" a suferinței produsă după expulzare. Istoria în slujba memoriei Potrivit lui Y.H. Yerushalmi, ruptura constituită de expulzarea din Spania în 1492 ar fi dat naștere unei forme de scriitură mai apropiată de istoria în sensul în care o înțelegem astăzi. "Primul stimul al emergenței unei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
au drept finalitate consolarea, aceste elegii oferă puține referiri la martiriu și nu trădează încă puternica așteptare mesianică exprimată mai târziu într-o "istoriografie" a suferinței produsă după expulzare. Istoria în slujba memoriei Potrivit lui Y.H. Yerushalmi, ruptura constituită de expulzarea din Spania în 1492 ar fi dat naștere unei forme de scriitură mai apropiată de istoria în sensul în care o înțelegem astăzi. "Primul stimul al emergenței unei istoriografii evreiești în secolul al XVI-lea, scrie el în Zakhor, a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și istoria evreilor în accepția ei modernă este în curs de elaborare. Letteris semnalează că Valea plângerii era citită în mai multe comunități italiene pe 9 av, ziua de doliu care comemora distrugerea Templelor, morții din timpul persecuțiilor și apoi expulzarea din Spania (punerea în practică a decretului era plasată la această dată). Într-adevăr, acest vers, care figura în textul original, îndemna clar: "Fiecare evreu s-o citească în ziua arderii Templului". Și, în același poem, autorul se întreabă: "Care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de relatările despre Cruciade preluate din alte surse, căci în secolul al XVI-lea originalele încă nu fuseseră publicate 49. Impactul Consolării pentru tribulațiile lui Israelxxx, cartea lui Samuel Usque, un cripto-evreu care se refugiase la Ferrara, în Italia, după expulzare, pară de asemenea să fi fost important în elaborarea Văii plângerii 50. Opera lui Usque, publicată la Ferrara în 1553, se inspirase la rându-i din Cartea lui Iov, singurul text biblic scris sub forma unui dialog. Asistăm aici la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
primit pe sefarzi datorită utilității lor în capitala abandonată de greci după cucerire. Însă aceste hotărâri apocrife sunt revelatoare mai mult pentru starea de spirit a evreilor din epocă. Ele sunt totodată expresia profundelor așteptări evreiești în fața șocului cumplit al expulzării, care va continua să alimenteze un curent mesianic subteran deja prezent în Peninsula Iberică. Istoria de suferință este înscrisă în această cronică dublată de cuvinte de susținere și mângâiere, și mereu în limitele cadrului teoretic cunoscut al noilor exilați, cufundați
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cretanul Capsali, numai doi provin din medii ne-sefarde (Mantova și Praga), iar cel de-al doilea, David Gans, a asimilat lucrările predecesorilor săi sefarzi 53. Acest corpus de natură istoriografică reprezintă una dintre reacțiile la suferințele cauzate de cataclismul expulzării. Dacă unele dintre aceste opere conțin accente mesianice la înălțimea deznădejdii provocate de expulzare și de multiplele ei repercusiuni, stârnind teama unui eventual abandon al lui Dumnezeu, care ar însemna sfârșitul poporului evreu, un cronicar ca Solomon Ibn Verga abordează
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]