3,103 matches
-
a întâmplat ceva. Era prima oară când eu am lipsit de la o știință comună. Devenisem, din Șeherazadă predilectă, Harun Al-Rachid. Și am tăcut, ca una căreia i se refuză făcutul istoriei. În loc de fapte, eu am avut parte de curcubee și extaz mistic. O deviantă. Alta decât ei. Mircea: 21 decembrie În dimineața aceea eram la biblioteca de la Psihologie. Începuse vacanța și voiam să-mi folosesc cât mai bine cele câteva zile pe care le aveam până când urma să mă duc într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
O, Doamne. Am intrat. E limpede că am fost destinată unei vieți de infractoare ! Data viitoare am să ridic un pic miza. Să jefuiesc un cazino din Las Vegas sau așa ceva. Urc cu liftul de serviciu împreună cu Jan aproape în extaz, cu un ecuson de plastic pe care scrie TRISH GEIGER prins la rever. Acum nu trebuie decât să stau cu capul jos, să nu mă grăbesc și, la momentul oportun, să mă duc la etajul unsprezece. Lucru pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
chestiile astea noi și superbe. Și, brusc, îmi simt sufletul cuprins de căldura unei revelații copleșitoare. Aceasta este lumea mea. Locul căruia îi aparțin. În fine, mi‑am găsit adevărata patrie. Câteva ore mai târziu, ajung la Four Seasons în extaz. Sunt plină de sacoșe și nu pot să vă spun ce chilipiruri extraordinare am prins. O haină de piele fantastică, de culoarea untului, care e un pic cam strâmtă, dar sunt sigură că o să slăbesc curând un kil‑două. (Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mulțumesc foarte mult. Când plec în fine de la Barney’s este patru după masa. Opresc un taxi și mă întorc la Four Seasons. Deschid ușa camerei și‑mi privesc reflexia în oglinda tăcută a mesei de toaletă. Sunt încă în extaz; sunt încă încântată până la delir de ce am făcut. De ce mi‑am cumpărat. Știu că m‑am dus să‑mi cumpăr un singur rând de haine pentru testul video. Dar, până la urmă... Bine, cred că am cam... exagerat un pic. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
precedat experiența temporală întemeiată pe prima existență eșuată." Se intră în "plenitudinea sacră" despre care vorbește autorul lui Empedocle, o neoființare al cărei cuprins este bucuria dezrobirii din orice sistem definitoriu, stare de pregeneză sublimată la maximum. Ca și în extazul mistic, se ating zorile unei dizolvări transfiguratoare, urmată de o înviere oarbă. Oarbă prin prea multa lumină revelatoare ca în finalul Paradisului dantesc, și prin prea multa energie existențială ce va să înfăptuiască un sine în nelimitată expansiune. Și anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
E il naufragar m'e dolce in questo mare".dorință asemenea Isoldei în finalul dramei wagneriene: In des Wonnesmeeres wogenden Schwall, in dem tönenden Schall in des Welt-Atmes wehendem All ertrinken, versinken unbewust höchste Lust ! "În valurile unduitoare ale mării extazului, în adiindul Tot al sufletului lumii să mă înec să mă cufund fără de nume cea mai înaltă voluptate !" Poezia lui Charles Baudelaire Harmonie du soir Armonia serii este de asemenea exemplară ca magie și inițiere orfică. Incantația datorită melodicității excepționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
singurătății unită cu cea a imperfecțiunii lumii unde se află ostracizat, "aruncat", temperate de încântarea de a fi oaspete al luminii, o singură dată în istoria eternității, au făcut ca în poezia creată să se îmbine melancolia cu elanul înălțării, extazul cu tristețea metafizică, cultul realității cu năzuința de eliberare. Ca atare, poezia a fost dintru început reflexivă, o meditație asupra depășirii finitudinii și prizonieratului ontic. In fața muțeniei misterului a luat naștere prima formă concretă a gândirii, cuvântul care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
la imaginarul poetic: Nebunu, -ndrăgostitul și poetul Din fantezie pe de-a-ntregul sunt făcuți; Diavoli mai numeroși ca-n vastul iad Nebunul vede; îndrăgostitul, în delirul său, Vede-a Elenei frumusețe pe-o frunte din Egipt. Rotindu-și ochiul de extaz cuprins, Poetul vede cerul pe pământ, pe cer pământul. Celor neștiute, condeiul lui, le dă un chip Iar vaporosului nimic îi află Sălaș să locuiască, și un nume. Rainer Maria Rilke și-a trăit, viața ca un neîntrerupt poem, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în vasta mare." Totul devine negrăita bucurie a "naufragiului", a absorbției în acea muzică pancosmică, acel suflu al indefinisabilului. Căci muzica este marea eliberatoare. În undele ei transfiguratoare se absoarbe Isolda în finalul dramei wagneriene: "În valurile unduitoare/, în marea extazului, în adiindul Tot mă cufund fără de nume cea mai înaltă încântare !" Fără de nume în voluptatea nonidentității, a pierderii de sine, se cufundă și Leopardi, eliberându-se de suferința metafizică, de "infinita vanità del tutto" . În viziunea lui Johann Wolfgang Goethe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
unei cugetări petrecută constant în tensiunea semnificărilor cosmice a înțelesurilor primordiale, în piscul minții (apex mentis) și acolo se întâlnește cu marile intuiții ale umanității. Căci, scrie Giordano Bruno, "cei aleși au inteligență cerească, posedă lumina divină", întrând astfel în extazul minții in extasis mentis, afirmă Eckhart. Or, pentru cel mai de seamă mistic al Evului Mediu, extazul intelectului posedă acea deschidere supremă, încât îl poate crea pe însuși Dumnezeu. Potrivit fizicii actuale, există o conștiință independentă de procesele neuronale, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
acolo se întâlnește cu marile intuiții ale umanității. Căci, scrie Giordano Bruno, "cei aleși au inteligență cerească, posedă lumina divină", întrând astfel în extazul minții in extasis mentis, afirmă Eckhart. Or, pentru cel mai de seamă mistic al Evului Mediu, extazul intelectului posedă acea deschidere supremă, încât îl poate crea pe însuși Dumnezeu. Potrivit fizicii actuale, există o conștiință independentă de procesele neuronale, de materie, precedând-o și putând acționa supra materiei, astfel că omul poate controla axiologic creația. Asemenea conștiințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
oraș Ești elogiul adus unui martir ostaș Ești senzualitatea adunată într-un fin făgaș... Ești flacăra mistuitoare din orice-mi dorință Ești sentimentul trăit mai presus de o simplă ființă Ești oftatul ce mă sfâșie când îmi oferi absență Ești extazul format de la prea multă decență... Ești oceanul de emoție revărsat în interior Ești frenezia stârnită în profunzimea trăirilor Ești sunetul calmant din glasul copiilor Ești dragostea ce dăinuie de-a lungul vecilor! Regăsit Eram pe punctul de a rămâne îngenunchiat
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
miraculoase, impresia pe care toate acestea o lasè asupra lui Ilarie este rèscolitoare, chipul lui, pe mèsurè ce aflè noi amènunte, transfigurându-se ca si cum ar fi fost acolo, în imediata vecinètate a Fecioarei Maria, Aproape cè îl vèd, cuprins de extaz, îngenunchind lèuntric în fața Fecioarei, apèrute acum, pe monitor, Dacè pentru mine internetul nu este nimic altceva decât un univers inflaționist de biți, o gaurè de vierme prin care ajung mai rapid în altè parte a lumii, constat cu surprindere cè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
frumusețea, În prezența lui Virgil, insensibil la frumusețea lumii și cu gândul la tot soiul de lucruri prozaice, cum ar fi, de pildè, modul in care sè izoleze țeavă spartè de restul sistemului de încèlzire, îmi reprim orice formè de extaz artistic, Nu sunt instalator așa cè nu-i pot fi de prea mare folos, iar pèrerile mele despre cum ar fi mai bine sè facem nu au alt rol decât acela de a iniția o apropiere prieteneascè între mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Cocaina mă face să mă simt al dracului de sexy, dragule! Apoi încep să se dezlănțuie în interiorul cabinei. Aud pereții zgâlțâindu-se. Trag apa și ies, iar prin ușa întredeschisă îi zăresc și-mi dau seama că se află în extaz. Am avut dreptate în legătură cu rochia. De-abia acum îmi dau seama de unde s-o iau pe blondă: e DJ la Radio Unu. Cred că face emisiunea de dimineață. Mai mult ca sigur mâine îi va trebui multă aspirină dacă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Finn melancolic. Și tu ce-ai făcut? întreb eu, cu sufletul la gură, deși îmi puteam imagina continuarea. E singur în cameră și mi-e clar că suferă îngrozitor. Dacă s-ar fi împăcat cu Vanessa, ar fi fost în extaz. Finn mă privește pentru prima oară după penibilul incident de la începutul conversației noastre. — Discuțiile de la Ex-ii Anonimi m-au ajutat foarte mult, Rebecca, zice el cu însuflețire. Cred că, dacă nu participam la aceste discuții, aș fi încercat s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vrea, așa că m-am străduit să tac și să privesc peisajul. Însă m-am manifestat zgomotos când am dat cu ochii de mare, iar Jake a întors capul spre mine și mi-a zâmbit: —Te bucuri? mă întreabă. Sunt în extaz. N-am mai fost pe litoralul englez. În afară de Brighton, când eram mică, dar oricum nu-mi amintesc mare lucru. Oare o fi sunat cam exagerat, mă întreb? „În extaz“? Și scorțos: „Litoralul englez“? Dar el zâmbește în continuare. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mine și mi-a zâmbit: —Te bucuri? mă întreabă. Sunt în extaz. N-am mai fost pe litoralul englez. În afară de Brighton, când eram mică, dar oricum nu-mi amintesc mare lucru. Oare o fi sunat cam exagerat, mă întreb? „În extaz“? Și scorțos: „Litoralul englez“? Dar el zâmbește în continuare. Nu e chiar așa de grozav, zice el, dar mie-mi place. Veneam aici aproape în toate weekendurile când eram mici. Tata nu prea mai stă pe aici vara. Nici mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
opulența. Macedoneanul își spintecase secolul cu spada și, pe când limbile ceasului solar al lui Iulius Cezar se-nnodaseră însângerate, se născu, multiformă, croiala. Victorie! Thailandezele muriseră la naștere. Bubuieli de dopuri, șampanie, valuri de bucurie ducese, de satisfacție contese, de extaz împărătesc. Se pare că Mama, pe partea cealaltă, făcea același lucru cu alți maeștri, al căror nume îmi scapă acum, ceea ce înseamnă că și Citadelele au lacune, șuvoiul dorințelor de a vă informa fiind mai gălăgios decât Cascada Niagara și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în Sonata pentru pian în Fa diez Major, Opus 24, nr 1 de peste 13.500 de ani, când avu un simțământ ciudat: îl durea tăcerea. Scrise încet, infinit de încet, de parcă ar fi vrut să guste acea clipă, electrocutat de extaz, ritmul primei fraze. Allegro molto moderato e Grave. Revigoră exclamația de durere și nuanța de bocet, adăugând în partea a III-a hexacordul ascendent fa diez re și învolbură Rondo-ul cu forme cromatizate în fraza a IV-a din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru om, dăruirea. Dragostea omului pentru Dumnezeu, crucificarea. Dragostea lui Dumnezeu, credința. Dragostea omului, ura. Dumnezeu oferă, omul Îl vinde. Dumnezeu iartă. Omul nu uită. Dar cea mai sublimă e dragostea copacilor. Trăind în comuniune cu natura, în stare de extaz, nu-l cunosc pe Dumnezeu, dar îl simt prin vânt, prin ploaie, în mișunatul gângăniilor, în cântecul greierilor, în razele soarelui, căruia îi mulțumesc prin respirația lor. Iubirea Pământului care ne ține strâns la sân. Ne ține! Ne ține! Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
plictisiți în plină exuberanță a tinereții, frumusețea debordantă a fetelor respinse evident de austerele lor gusturi estetizate pe crterii de cultură, sensibilitate și profunzime, caracteristice geniului și nu pentru niște fufe cu paie în cap visându-se penetrate cu același extaz cu care asceții gândeau raiul cufundați într-o adâncă depresie, specifică Eclesiastului, care vedea lumea ca pe o uriașă deșertăciune. Așa că Brăila neintrând în criteriile lor valorice, aveau să le caute pe alte meleaguri, dispărând pentru totdeauna. Mai sunt însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zumzăind pe ecran. ÎN PRIM PLAN, PE PĂMÂNTUL CU SMOCURI DE IARBĂ ȘI TUFE DE IASOMIE, ZĂCEA TRUPUL URIAȘ AL UNUI TRÂNTOR DE PESTE 2 METRI LUNGIME. LA CÂTEVA PALME DEASUPRA PÂNTECULUI, SFÂRTECAT DE COPULAREA CU MISTERUL, NE PRIVEA, LUMINAT DE EXTAZ, MOȘ EVENIMENT. * * * D e bună seamă se striga întâi catalogul și chiar în clipa aceea Povestitorul se trezi. Își adună multiplele dedublări de prin toate coclaurile Pleistocenului și după ce și le încorporă deschise mecanic computerul. Văzu cele întâmplate după căderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în Dunăre, în apele Cerului, nu mai avea importanță. Ce gust de nectar avea moartea! Să tragă o gură de cer între două opriri ale orchestrei. Privi apos tot ceea ce ar fi trebuit să fie Mitică și murmură pierdută în extaz: MĂ SCUFUND ÎN ANTEZORII STRĂLUCIRII TALE! Iar cumplita Parcă îi luă sufletul. Cordonul de argint al Defunctei firește că era cu totul și cu totul de AUR. Serviciul de Medicină Legală Județean Brăila Nr. din 10.06 anul 19 ... Raport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de ziua de mâine și de nesiguranța zilei de azi! Asta îmi trebuia! Mi-am trecut mâinile prin păr, obosit, am oftat, cu năduf, mi-am închis ochii și am lăsat frâu liber gândurilor. Mă inunda groaza, teama, speranța, furia, extazul. Toate se împleteau formând o imensă plasă a gândurilor și a sentimentelor, a emoțiilor și trăirilor. Mi-am amintit de unchiul Gros și de cât de puțin semăna cu mama, cu care trebuia să fie frate. Mi-am mai amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]