3,289 matches
-
semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit tacit și legal, spune Ghibănescu, a-i lăsa în a lui proprie dispoziție tot ceea ce-i putea asigura lui o sporire economică ca să poată trăi, pentru ca mijlocit și el să-ți asigure
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vom sluji mai multu Dumitale. Să fii dumneata sănătos. Iordache Cantacuzini" (Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XXVIII, p. 213, Acte, XVIII). „1636 august 20. Vasile (Lupul) Vv., scrie lui Dumitru Buhuș să nu ia a zecea din pâne și din fân pentru acel an de la oamenii Căminariului celui mare care vor fi semănat sau cosit pe hotarul Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul cosit, din grădinile cu verdețuri, din livezile cu pomi, din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai importantă decât cea din pâine pentru că „bogăția de căpetenie a sătenilor erau vitele lor", la 1805, când situația țăranului se înrăutățise îndeajuns, locuitorul codaș dintre Prut și Nistru avea cel puțin 6 vite mari, mijlocașul 12, fruntașul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
câțiva arbori fructiferi să fie consumați i se va marca mâna cu un fier roșu și va plăti dublu amenda; 7. Cel care pentru a se răzbuna pe un inamic va pune foc casei sale sau la stogul său de fân, va fi ars de viu; 8. Dacă vreunui boier sau oricărui proprietar, femeia sau vreunul din copii săi va fura odată, de două ori sau de trei ori, o gâscă sau orice altă bagatelă li se va ierta fapta, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel de la Covurlui cu 187 lei, la care se adăugau cheltuielile pentru conacele lor, conacul pașei de la Bârlad ajungea la 120 lei, cheltuieli în buget, cel de la Fălciu 208 lei, de la Iași 529 lei. Deosebit de clădiri se făceau cheltuieli pentru fânul cailor, orz, ovăz, unt, găini, ouă, dres de poduri - toate la sute și mii de lei pe sfertul de an. Era valabilă zicala „Turcul plătește" dar în realitate turcul cheltuia, iar cel care, într-adevăr, plătea era moldoveanul. Cheltuieli mari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri, făcute de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii - făceau serviciul poștal, luau cai de la cei care îi aveau și executau transportul coletelor „căci nici poștele din vechime nu se întrețineau de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să ia în drumul lor, de la oricine, „calul cel bun și odihnit pentru a nu întârzia", iar asemenea înlesniri erau răsplătite, uneori, de domn. În ce privește podvoadele, acestea erau prestațiile care cădeau în sarcina țării. Toate transporturile de materiale - lemn, piatră, fân, zaharela (provizii pentru armată) pentru treburile împărătești le făcea gratuit țara, ele fiind cele dintâi însărcinări pe care domnia ținea să le îndeplinească, iar ele se executau de către populație. După podvodari și olăcari erau pomeniți în cartea lui Antonie Ruset
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fel de slugărit al satului, îl numește Ghibănescu, și el trebuia să fie destoinic, să facă față oricând cerințelor și cheltuielilor locului. Cheltuiala găzduirii era toată pe spatele locuitorilor din localitatea unde se făcea găzduirea. Brănișterii erau însărcinați cu pregătirea fânului domnesc din Braniște - un șes pe Prut. Ei se ocupau cu cosirea și strângerea fânului, munci care, toate, erau în sarcina locuitorilor, participanți la beilicuri. Despre brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
facă față oricând cerințelor și cheltuielilor locului. Cheltuiala găzduirii era toată pe spatele locuitorilor din localitatea unde se făcea găzduirea. Brănișterii erau însărcinați cu pregătirea fânului domnesc din Braniște - un șes pe Prut. Ei se ocupau cu cosirea și strângerea fânului, munci care, toate, erau în sarcina locuitorilor, participanți la beilicuri. Despre brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță la 1753 care în Cartea sa, pentru scutirea unei crâșme
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță la 1753 care în Cartea sa, pentru scutirea unei crâșme din Huși a Episcopiei vorbește despre mai mulți brănișteri. Sub pretextul facerii fânului domnesc, era aruncată în felul acesta și o dare pe crâșmă, numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737), iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de joldă, adică să nu mai poată dispune de sine sau de lucrul lor - alții putând să facă din ei și bunurile lor tot ceea ce voiau. În ce privește podvoadele, acestea erau cărăturile sau transporturile făcute pentru aprovizionarea curții domnești, unde ajungeau fânul, vinul, sarea, gheața, untul. Adică căratul lor. Radu Vodă, în aprilie 16, 1619, ordona, la cererea episcopului Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și scutelnicii episcopiei și să nu-i mai învăluiască „pentru jold
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o trebuință a curții domnești, mai ales pe timp de vară și era asigurată de populație tot ca angărie. „Să nu-i învăluiți cu târgu nici la lucru nici la podvoade, nici să luați cai de olac, nici care de fân, nici la teslărie, nici la gheață, nici la alte lucruri ce sunt pe târg", spunea Vasile Vodă în cartea sa la 1650, către șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții de Huși, pentru scutirea satelor Episcopiei, unde printre alte angării este enumerată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la pârgarii de acolo, li se punea în vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul domniei sale acolo, la târg, să aibă „a lăsa foarte în pace satele sfintei mănăstiri a Episcopiei. Întru nimica să nu le învăluiți satele Episcopiei la nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
judecățile ce sunt vlădicești, că apoi nu veți păți bine. Și nime să nu stea împotriva cărții Domniei mele". Urma data: 20 Ghenarie 1681 și... pecetea domnească. „Așa era în sistemul timpului, ca judecătorul vechi să primească pocloane: steaguri de fân, poloboace de vin, haine, odoare și altele. Și o parte și alta se credeau obligați să aducă asemenea pocloane, judecătorul vechi unic creânduși venituri din aceste daruri", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia" (25 februarie 1909) când se discută despre reintroducerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu încălcarea acestora. Actele de reglementare pot fi acordate pe o perioadă de un an sau pe mai mulți ani; 14. pășunatul în zonele strict protejate și în zonele de reconstrucție ecologică; 15. recoltarea sau incendierea stufului, a papurii, a fânului, a vegetației ierboase și a altor resturi vegetale din zonele aparținând patrimoniului natural al rezervației, fără actele de reglementare emise de Administrația Rezervației sau cu încălcarea condițiilor acestora, cu excepția recoltării stufului, papurii și a fânului pentru necesitățile populației locale; 16
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
incendierea stufului, a papurii, a fânului, a vegetației ierboase și a altor resturi vegetale din zonele aparținând patrimoniului natural al rezervației, fără actele de reglementare emise de Administrația Rezervației sau cu încălcarea condițiilor acestora, cu excepția recoltării stufului, papurii și a fânului pentru necesitățile populației locale; 16. exploatarea vegetației lemnoase din zonele aparținând patrimoniului natural al rezervației fără actele de reglementare emise de Administrația Rezervației sau cu încălcarea prevederilor acestora; 17. recoltarea, în scopul comercializării, a fructelor de pădure, a ciupercilor, a
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
de boul ce smulge cu poftă un smoc de iarbă. Urangutanul din junglă, rebel, ignar, se deosebește de urangutanul crescut la circ, doct, domesticit, duhliu, chel, căzând repede pe gânduri... Nu mai zic de cal. Cel ce roade și rumegă fânul dintr-o iesle reală, fiind cu totul și cu totul altfel, - nici nu se compară cu cel având sub bot, metafizic, o iesle... cu gânduri. Sau cum îi zice inspirat articlerul: Ieslea gândului. * în numărul de luni, 9 mai, anul
Pastrama by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11387_a_12712]
-
cum îi zice inspirat articlerul: Ieslea gândului. * în numărul de luni, 9 mai, anul curent al unui cotidian nervos, pe prima pagină, sus de tot, dăm de... cum să-i spun... de acest acțibild hipo... ieslea... unde, contrar cabalinelor, consumând fân, cititorii sunt invitați să ronțăie... gânduri. Mai ai de a face și cu un articol conținând cugetările de mai jos, ce trebuie neapărat supuse atenției... Dintre toate, aleg două, trei, rupte din contest,... - dar ce contest! întâi că, articolul, timpul
Pastrama by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11387_a_12712]
-
mea de-o viață zace îngropată" flori de hârtie - caprele groparului nefericite vânător dormind - pe țeava puștii la taifas două vrăbii pescar pe baltă - sunetul mobilului gonește peștii la vânătoare - mă întorc cu tolba plină de haiku-uri căpiță cu fân - la umbra ei un cosaș țipă-n celular gânduri de cioban - cred c-o să fac o baie, este an bisect capul șefului - proiectat pe zid are umbra pătrată pe ring lovituri - pe podea două umbre îmbrățișate talk show cultural - doi
ZICE-UN POKERIST: BĂDIE, SUNT UN AS ÎN MESERIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349747_a_351076]
-
Cărbunari, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Cărbunari, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află o terasă deluroasă verde și trei căpițe de fân, de aur, dispuse simetric, cea din mijloc fiind mai mare. În partea inferioară, în câmp albastru, se află stânci argintii, în interiorul cărora este un ochi de apă albastru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
gospodării viabile; 5. dezvoltarea sectorului zootehnic, cu predilecție al bovinelor, ovinelor și caprinelor, prin: - ameliorarea raselor de animale; - modernizarea adăposturilor, îmbunătățirea condițiilor de cazare, igienă și de protecție a mediului montan, obținerea de produse animaliere de bună calitate, ameliorarea calității fânurilor și a altor categorii de furaje; - colectarea, procesarea și valorificarea superioară a acestor produse; 6. îmbunătățirea calitativă a pajiștilor naturale montane prin: - lucrări de cartare agrochimică; - corectarea acidității solului; - combaterea eroziunii solului; - însămânțări și supraînsămânțări; - efectuarea anuală a lucrărilor de
HOTĂRÂRE nr. 1.779 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162334_a_163663]