2,802 matches
-
preponderent agricole. Principala activitate a locuitorilor este agricultura și zootehnia. Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-șes unde majoritatea suprafețelor sunt acoperite cu terenuri cultivate - 0,93 ha./locuitor. Terenul arabil ocupă 10,59 % din total administrativ, pășunile 12,56 %, fânețele 28,86 %, viile 0,91 % și livezile 1,20 %. Producțiile variază în funcție de factorii meteorologici ai anului respectiv. Populația ocupată în agricultură este în număr destul de mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bârsești se ridică la de locuitori, în
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
David Popa, David Maxim, Gheorghe Foarcoș, Ioan Căbunea, Nicolae Bucur, Gheorghe Rășinar, David Olar, Nicolae Fogoroș, Ioan Fogoroș, Ioan Rusu, Miron Popa, Gheorghe Brătilescu senior și Gheorghe Brătilescu junior. [[Fișier:OiPăscândPeValeaLupuluiRacovița.jpg|250px|left|thumb|Pășunatul oilor pe Valea Lupului]] [[Fâneață|Fânețele]].În general fânețele din regiunea Racoviței au o productivitate mediocră mai ales în anii în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute fânețe
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Popa, David Maxim, Gheorghe Foarcoș, Ioan Căbunea, Nicolae Bucur, Gheorghe Rășinar, David Olar, Nicolae Fogoroș, Ioan Fogoroș, Ioan Rusu, Miron Popa, Gheorghe Brătilescu senior și Gheorghe Brătilescu junior. [[Fișier:OiPăscândPeValeaLupuluiRacovița.jpg|250px|left|thumb|Pășunatul oilor pe Valea Lupului]] [[Fâneață|Fânețele]].În general fânețele din regiunea Racoviței au o productivitate mediocră mai ales în anii în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute fânețe, numite
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Gheorghe Foarcoș, Ioan Căbunea, Nicolae Bucur, Gheorghe Rășinar, David Olar, Nicolae Fogoroș, Ioan Fogoroș, Ioan Rusu, Miron Popa, Gheorghe Brătilescu senior și Gheorghe Brătilescu junior. [[Fișier:OiPăscândPeValeaLupuluiRacovița.jpg|250px|left|thumb|Pășunatul oilor pe Valea Lupului]] [[Fâneață|Fânețele]].În general fânețele din regiunea Racoviței au o productivitate mediocră mai ales în anii în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute fânețe, numite de locuitori ""fânațuri
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Fâneață|Fânețele]].În general fânețele din regiunea Racoviței au o productivitate mediocră mai ales în anii în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute fânețe, numite de locuitori ""fânațuri"", sunt ""Luncile lui Bălan"", ""Luncile Braniștii"", ""La Cărămizi"", ""Su Braniște"", ""Valea Lupului"" și ""Racovicioara"". Deseori unele familii de racoviceni au folosit drept fânețe ogrăzile, mai ales cele dinspre pădure. Peste douăzeci de ogrăzi purtând numele proprietarilor
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute fânețe, numite de locuitori ""fânațuri"", sunt ""Luncile lui Bălan"", ""Luncile Braniștii"", ""La Cărămizi"", ""Su Braniște"", ""Valea Lupului"" și ""Racovicioara"". Deseori unele familii de racoviceni au folosit drept fânețe ogrăzile, mai ales cele dinspre pădure. Peste douăzeci de ogrăzi purtând numele proprietarilor lor, în perioada de după "colectivizare", au fost desființate, urmând ca Legea nr. 18/[[1991]] să le acorde statutul avut anterior anului [[1950]]. [[Pășune|Pășunile]]. În calitatea lor
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
vite, racovicenii s-au îngrijit întotdeauna de asigurarea unor terenuri cât mai întinse și cât mai adecvate pășunatului. Ele au fost obținute prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat acest statut fiind ""Priporul"" și ""Arinii"". Ca și fânețele, pășunile au fost și au rămas până azi slab productive și terenurile de pășunat au fost suplinite deseori cu pășunatul pe miriști, pe ogoare, prin porumbiștile culese iar în situațiile de secetă chiar și prin păduri. Este de subliniat faptul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
muncitori industriali, în special femei, ai Racoviței. Construirea Uzinelor Mîrșa a început în secolul al XX-lea la sfârșitul deceniului al IV-lea și a fost amplasat pe terenurile racovicenilor, aceștia rămânând fără o parte din pășunile din „Arini”, fără fânețele din „Lunci” și fără o parte din terenurile arabile de la „Arinii ăi Mari”. Pentru a-și apăra drepturile de proprietate asupra pământurilor în cauză, racovicenii, în frunte cu protopopul Valeriu Florianu, au protestat violent împotriva exproprierilor de teren făcute în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
știe că le au, lăsând deoparte și toate morile dintre hotarele țărilor amintite atât cele clădite cât și cele ce se vor clădi, în afară de cele din țara Lytua, precum și toate clădirile și semănăturile făcute cu cheltuiala fraților zisei case, și fânețele și pășunile pentru vitele și oile lor, și pescăriile care sunt acum în ființă sau care se vor face de către ei, care toate vrem să se oprească în întregime în folosul fraților acestora, afară de pescăriile de la Dunăre și iazurile de la
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785 ha teren arabil, pășuni și 849 ha fânețe. Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trăscăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătuta de la Vest spre Est, pe o distanță de 7
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
bistra", care înseamnă "apă limpede". Este reprezentată exclusiv prin gospodăriile individuale, în care se practică în primul rând creșterea animalelor și, mai putin, cultura plantelor. Determinanta pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, fânețe naturale - 849 ha, fânețe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
limpede". Este reprezentată exclusiv prin gospodăriile individuale, în care se practică în primul rând creșterea animalelor și, mai putin, cultura plantelor. Determinanta pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, fânețe naturale - 849 ha, fânețe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
etc. în sub zona fagului, cuprinsă între 600-1000 m, predomină arboretele de fag pe lângă care apare carpenul, frasinul, paltinul, molidul, socul și alunul. Pe locurile pădurilor de fag s-au format pajiști secundare și terenuri agricole, constituind prețioase rezerve de fânețe și pășuni. Pe versanții umbriți, pădurile de molid coboară până în albia Văii Mogoșului, iar din cauza inversiunilor de temperatură, pădurile de molid se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
agricultură de subzistență, pe suprafețe relativ mici. Cartoful, în special este principala cultură a mogoșenilor. Legumicultura - atât cât este necesară pentru o gospodărie. Livezile și grădinile de zarzavat ocupă din cele 8063 ha ale comunei doar 25 ha. Pășunile și fânețele naturale sunt cele mai bine reprezentate. În perioada de vară începe așa-numitul sezon de „ strâns al fânului”, nutreț pentru animale, care se depozitează mai întâi în clăi iar apoi toamna după ce se „cară” în clădituri sau se urcă în
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu ("Trifoliul pratense"), păpădia ("Taraxacum oficinale"), ștevia ("Rumex paticentia"), traista-ciobanului ("Capsella bursa pastoris"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), mohorul ("Setaia glauca") mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului ("Equisetum arvense"), patlagina ("Plantago langiolata"), roinița ("Melissa officinalis") denumită popular
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
a secolului al XVIII-lea, înlocuind o biserică mai veche, pentru care tradiția păstra data de 1444. În Conscripția lui Bucow este înscrisă în rubrica celor ortodoxe, cu 85 de familii, având în posesie 12 arii de pământ arabil, 14 fânețe și două case parohiale. Evenimentul a avut loc în anul 1779, probabil în același an lăcașul a fost pictat, făcându-i-se și o serie de icoane, dintre care a rămas aceea cu reprezentarea lui Isus Hristos învățător pe care Ioana
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L. pratensis (lintea pratului), dar și buruieni că Xanthium spinosum (holeră), Carduus acanthoides (spin
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
2% <br> 5. Soluri gleice și amfigleice, 18-21 (tipice, vertice): 12,1%; <br> 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. <br> Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl I 4388 ha (46,3%), cl a
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
CFR sunt Orbeni și Sascut. Activitatea economică principala este reprezentată de agricultură. Din suprafața administrativă a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare pondere la nivelul acestuia o au terenurile arabile, restul fiind reprezentat de pășuni, fânețe, vii și livezi. Solurile sunt de tip luvisoluri. Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (răpită), floarea soarelui . Existența în depozitele de suprafață a cineritele determina că terenul agricol să fie favorabil vitei
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Plopiș, Preluca, Toleșeni și Zăpodea. Situată pe cursul superior al râului Mureș, la o altitudine de 650 - 700 m, înconjurată de Munții Giurgelului și Gurghiului, localitatea Gălăuțaș a fost atestată documentar în anul 1768. Iernile sunt deosebit de geroase; pășunile și fânețele întinse îi permit dezvoltarea din punct de vedere zootehnic, potențial important în cultura agrară a comunei. Dezvoltarea industrială cândva foarte accentuată se frânează prin disparitia fabricii de cherestea iar agricultura nu este favorizată din pricina terenurilor în pantă. Dezvoltarea localității se
Comuna Gălăuțaș, Harghita () [Corola-website/Science/310543_a_311872]
-
populației. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și pădurile sunt reprezentate prin stejar ( Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Budapesta. Biserică de lemn din Tușa cu hramul "Sf. Arhangheli", a fost construită la sfarsitul secolul al XVII-leasecolului al XVII-lea, din lemn masiv și bine conservata. Economia comunei este predominant agricolă, bazată pe cultură plantelor și creșterea animalelor, exploatarea fânețelor și pomicultura. În prezent, pe cursul râului Barcău, la Tușa, se construiește o nouă păstrăvărie ce va avea ca scop creșterea și comercializarea peștelui în cantități industriale, spre deosebire de cea veche, ce satisfăcea doar piața locală și zonele apropiate.
Comuna Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/310745_a_312074]
-
activități în domeniul construcțiilor sia materialelor de construcții, industriei de prelucrare a lemnului, producției de piese auto, în domeniul morăritului și panificației, comerțului, serviciilor și agroturismului. Activitatea specifică zonei este însă agricultura prin cultura plantelor și creșterea animalelor, precum și exploatarea fânețelor și viticultura.
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]