7,566 matches
-
copilului în temeiul unor cercetări experimentale propune o imagine a copilului asemănătoare cu cea a primitivului, deși Meumann nu face scop din prezentarea acestui paralelism. Astfel, el susține că la copil fantezia este predominantă; percepțiile sale senzoriale au un caracter fantastic și subiectiv; copilul ține seama prea puțin de impresiile simțurilor, în sensul că el părăsește cu ușurință impresiile reale, iar activitatea lui de reprezentare nu se îndreaptă către asocierea impresiilor reale între ele. Așa încât, atitudinea copilului față de mediul său nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poate face un spectacol cu bucurii pentru toată lumea: e caldă, cu mult omenesc. DANA MARINESCU, artist plastic, ... o piesă care o să placă, colorată, plastică, cu multe dimensiuni și profumzime... RADU ANTON ROMAN, scriitor, ... o piesă foarte bună, cu elemente de fantastic și umor... Regulamentul de bloc Actor, poet, dramaturg, absolvent al facultății de filosof ie, înzestrat cu lirism și sarcasm, tandru și ironic, gentilom și boem, cabotin și grav, dînd impresia de egoism și indiferență exact atunci cînd este mai generos
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
găsi pe cineva... 13.7. Momente ale trecerii și petrecerii Dimineața devreme, prin decembrie. Zloata de-afară prinde să se preschimbe În ninsoare. Copacii iau o nouă Înfățișare, alta decât până acum, și deslușesc În coroanele lor chipuri inedite, animale fantastice, alcătuiri curioase, doar de mine dorite. Ce bine e când universul din jur Îți confirmă ceea ce năzuiești! Neaua se așterne Încet-Încet, ies sfios În curte, parcă e o altă curte, lucrurile au un alt contur, sunt mai aparte evidențiate și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
publicarea acestor culegeri, poezia noastră „se români”. Primele manifestări literare ale lui A. sunt în limba franceză, unele - publicate în „Spicuitorul moldo-român” (traduse de I. Poni, D. Gusti, Gh. Asachi), altele - nepublicate. Sunt încercări romanțioase, cu o tentă exotică sau fantastică, îndatorate lui Lamartine și Hugo. Contactul cu lirica populară va însemna o primenire a inspirației. Între anii 1840 și 1862, poetul elaborează un ciclu de Doine (haiducești, țărănești, ostășești ori plecând de la diverse credințe și superstiții). Într-o atmosferă plină
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
sale (1965-1985), aceea a maturității științifice și a sintezei, A. procedează la transcrierea susținută, metodică a celor mai valoroase texte poetice. O parte dintre acestea au alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care cuprinde 107 variante reprezentând 71 tipuri de cântece fantastice, vitejești și despre Curtea feudală. Volumul reține atenția deopotrivă prin orientările moderne propuse de studiul introductiv și prin noul sistem de transcriere și editare a baladelor. Adept al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
8.000 de crime și 100.000 de acte de violență televizate (Asociația Americană de Psihologie, 1993); preșcolarii au dificultăți în separarea lumii reale de cea imaginară, mai ales când a ceasta e prezentată la televiziune; vivacitatea acesteia face ca fantasticul să pară aproape ca și lumea reală (Katz, 1989, p. 10). o mare parte din ceea ce copiii văd la televizor este alcătuit din violență, reprezentată ca cea mai potrivită cale de rezolvare a problemelor interpersonale, de răzbunare a insultelor și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
realitatea” chiar când ea este idealizată. Se pare că dorința de integrare și înțelegere a realității este tot mai precoce. Aceasta ar putea însemna că acomodarea imaginară cu lumea adulților poate fi un mod de utilizare/gratificare a acestor programe. Fantasticul, frisoanele, neobișnuitul constituie emoții căutate și trăite de copii (și așteptări față de emisiuni), îndeosebi de la vârsta de 7 ani - precum și paranormalul sau, dimpotrivă, descoperirile științifice, ca și spiritul de aventură (astfel de seriale par să-l inițieze pe copil, într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sau i-a interzis să se mai uite la televizor (Sunday Times, 20 februarie 1983). Preșcolarii și școlarii prezintă dificultăți în ceea ce privește în separarea lumii reale de cea imaginară, mai ales atunci când aceasta este prezentă la televiziune: vivacitatea acesteia face ca fantasticul să fie confundat cu realul sau invers, ceea ce este același lucru. O mare parte din ceea ce copiii văd la televizor este alcătuită din violență naturalizată; aceasta este reprezentată ca cea mai potrivită cale de rezolvare a problemelor interpersonale, de răzbunare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
totuși, prin legarea acestora, prin structurarea, ierarhia și valorile prezentate, se poate cu ușurință recunoaște o copie a universului real sau, mai corect spus, a unui anumit tip de societate - s-au este prezentată într-o lume în care elementul fantasticului predomină. Spuneam că nu este indiferent, deoarece, în timp ce este posibil ca violența prezentată într-un univers fantastic să producă un efect de catharsis, violența prezentată într-un univers cu nivel ridicat de autenticitate poate avea ca efect, din contră, o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a universului real sau, mai corect spus, a unui anumit tip de societate - s-au este prezentată într-o lume în care elementul fantasticului predomină. Spuneam că nu este indiferent, deoarece, în timp ce este posibil ca violența prezentată într-un univers fantastic să producă un efect de catharsis, violența prezentată într-un univers cu nivel ridicat de autenticitate poate avea ca efect, din contră, o naturalizare a acesteia, efect care se va simți și în modalitățile de percepere a violenței din societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a violenței din societate. Pentru aceasta s-au folosit următorii subitemi în cadrul grilei: „prezintă o lume în oglindă față de cea reală”, prezintă o lume în care se regăsesc elemente din lumea reală dar și elemente de fantastic”, „prezintă o lume fantastică”. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 10. Analiza comparativă a celor două canale de desene animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele grade de realitate a universului prezentat de respectivele desene animate Sursa: Cercetarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce ficțiunea în spațiul fantasticului, cu care este familiarizat din basme, și „suportă” violența în această logică. Pe de altă parte o explicație la fel de validă a subevaluării violenței de câtre copii ar putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilor în fața violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care un frate și-a ucis sora pentru că așa a văzut el la televizor. Chiar și în viața de zi cu zi, în realitatea imediată, putem vedea cazuri de copii care-și imaginează fel de fel de personaje ireale și fantastice (exemple de copii care își amenință părinții că sar pe geam pentru că ei se cred Batman, ori le povestesc cu lux de amănunte cum vor sări de la balcon cu umbrela deschisă că așa au văzut într-un episod de desene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și a planetei Marte de către o stea stinsă, accentul căzând nu atât pe aspectul de anticipație, cât pe progresia spaimei și pe modalitățile diferite de trăire a catastrofei: resemnat, filosofic, pe „planeta roșie”; convulsiv, apocaliptic, pe cea „albastră”. Ultima „poveste fantastică” se arată anecdotică, excesiv demonstrativă. Ca traducător, A. se conformează gustului cititorilor și spiritului publicațiilor adresate acestora, oprindu-se la nuvele și romane submediocre. Alături de acestea, apar însă și texte ale unor scriitori precum A. Daudet, Guy de Maupassant, E. A
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
de idilism, pe care însă nu prozatorul îl suflă asupra narațiunii sale, ci se ridică din realitatea patriarhală”, observată și reconstituită literar. Se întâlnesc și note de fantastic, de straniu ori fabulos, lăsate în ambiguitate, ca în proza așa-zis „fantastică” a lui I. L. Caragiale ori ca la Pavel Dan, de pildă. Există fără îndoială o componentă „ardelenească” a acestui prozator „oltean”- prin origine și tematică - ori, mai bine zis, după cum observa Valentin F. Mihăescu, scrierile lui se situează „la confluența
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
parabolei biblice a fiului risipitor, tema salvării, a împăcării cu Tatăl și a sacrificiului regenerator. Romanul exotic Străinii din Kipukua (1979) și volumul de nuvele Amintirile peregrinului apter (1990), ce împrumută aparența unui roman memorialistic, aparțin fără îndoială tradiției prozei fantastice românești. Concepția asupra fantasticului s-ar distinge, în cazul lui A., prin imaginarea unui univers dublu articulat ori cu două fețe: „realul” și „miraculosul”, trecutul și prezentul, mitul - basmul hawaiian ori legenda românească - și istoria nu se neagă, nu se
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
risipitor, tema salvării, a împăcării cu Tatăl și a sacrificiului regenerator. Romanul exotic Străinii din Kipukua (1979) și volumul de nuvele Amintirile peregrinului apter (1990), ce împrumută aparența unui roman memorialistic, aparțin fără îndoială tradiției prozei fantastice românești. Concepția asupra fantasticului s-ar distinge, în cazul lui A., prin imaginarea unui univers dublu articulat ori cu două fețe: „realul” și „miraculosul”, trecutul și prezentul, mitul - basmul hawaiian ori legenda românească - și istoria nu se neagă, nu se opun, nu se întretaie
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
și prezentul, mitul - basmul hawaiian ori legenda românească - și istoria nu se neagă, nu se opun, nu se întretaie, ci sunt concomitente, amestecate, identice în substanța lor. „Invenția” care face posibilă nararea unei asemenea lumi duble este crearea unui personaj fantastic cu totul special: un eu naratorial cu o dublă ipostază, una istorică, reală și una mitică, fantastică. Eul-narator este în același timp un om obișnuit, „istoric”, dar și un contemporan al tuturor timpurilor, al zeilor hawaiieni ori al voievozilor și
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
se întretaie, ci sunt concomitente, amestecate, identice în substanța lor. „Invenția” care face posibilă nararea unei asemenea lumi duble este crearea unui personaj fantastic cu totul special: un eu naratorial cu o dublă ipostază, una istorică, reală și una mitică, fantastică. Eul-narator este în același timp un om obișnuit, „istoric”, dar și un contemporan al tuturor timpurilor, al zeilor hawaiieni ori al voievozilor și vechilor călugări din mănăstirile românești. El trăiește simultan în basm, în mit și în realitate, asemenea lui
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
292; V. Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 278-283; Mancaș, Teatrul, 196-197; Ciompec, Motivul, 232-234; Sultana Craia, Visul germinal, LCF, 1979, 32; Sorin Titel, O lume imaginară și exotică, RL, 1980, 7; D. Micu, Valențe ale fantasticului, LCF, 1980, 10, 11; Aurel Sasu, „Te iată iarăș singur”, ST, 1980, 5; D. Micu, La „rădăcini”, RL, 1981, 14; G. Muntean, Valorificarea modernă a etnosului, RL, 1982, 22; Paleologu, Alchimia, 112-120; Diaconescu, Dramaturgi, 1983, 251-256; Mihai Ungheanu, Valeriu Anania
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
fantezia dramatică” Meșterul Manole. Traducerea în limba germană a piesei a apărut la Leipzig, în 1923. O versiune fragmentară, cu titlul Mănăstirea Argeșului, s-a publicat în 1933. Piesa împletește, cam nebulos și fantasmagoric, legenda creației cu mitul dacic. Lumea fantastică, supranaturală rămâne vizibilă doar pentru Manole. Feeria amestecă mitologia, fabulosul folcloric și personajele alegorice. Dragoste nordică, o parafrază fadă după Ibsen, subintitulată O nouă Hedda Gabler, a fost scrisă în 1917, dar publicată abia în 1929, sub pseudonimul Modestinus. Condiția
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
radio Europa Liberă (1994-1995). În 1993 își face debutul ca prozatoare cu volumul Carte de identitate, bine primit de critică. Seria subintitulată „proze, mai mult sau mai puțin scurte, pe teme mai mult sau mai puțin închipuite”, o incursiune în fantasticul existenței cotidiene, este precedată de un „jurnal din memorie” al anilor 1986-1989, mărturie autobiografică de mare intensitate, dar și meditație asupra felului în care textul literar înglobează și ordonează semnele disparate ale unor experiențe de viață. SCRIERI: Casa ficțiunii. Romane
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
Facultatea de Filosofie din București, fiind apoi redactor la Radio (1950-1952) și la mai multe publicații pentru copii. Debutează în 1950 cu versuri pentru copii, pentru ca, în continuare, să publice într-un ritm susținut volume de proză scurtă științifico-fantastică, nuvele fantastice, apoi romane. A colaborat frecvent, de-a lungul anilor, la revistele „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Echinox” ș.a. A semnat, uneori în colaborare, traduceri din autori cehi, maghiari, polonezi. Poezia pentru copii a lui A. reprezintă prelucrarea unui sentimentalism minor
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Echinox” ș.a. A semnat, uneori în colaborare, traduceri din autori cehi, maghiari, polonezi. Poezia pentru copii a lui A. reprezintă prelucrarea unui sentimentalism minor, derivabil din contextul ideologizant al deceniului șase. Trecerea autorului la genul literaturii fantastice și științifico-fantastice va reflecta găsirea timbrului propriu, personalizat. O constantă a acestor scrieri, punct de plecare pentru problematizări topite în fluxul epic al textelor, o reprezintă frecventarea motivelor clasice ale „transferului de personalitate” și „dedublării eului” (Cornel Robu); referințele la
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
ceea ce poate însemna că originalitatea moderată a autorului român este într-o bună măsură efectul unei asumări voluntare. Un derivat este ideea, curentă în epocă, a alienării individului uman; punerea în scenă se realizează prin imaginarea - veridică în parametrii codului fantastic - a unor lumi posibile care să faciliteze contactul umanului cu non-umanul. În Verde Aixa (1976), peisajul central al romanului este ocupat, după modelul lui Stanislaw Lem din Solaris, de o planetă vie care îi extermină pe rând pe membrii expediției
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]