KorAP: Find »[drukola/base=farfurie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...103 104 105 ...199 >

4,972 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934

beneficiezi de azil." Poate că și Laura ar fi încetat să mă iubească odată ajuns spălător de vase. Iar Mopsul și Filip s-ar fi simțit răzbunați. Parcă îi și auzeam luîndu-mă peste picior: "Hei, băiete, n-ai spălat bine farfuria asta". Și ar fi trebuit să înghit toate măgăriile lor, n-aș fi avut încotro. M-au trecut fiori reci. Suferința, mai e nevoie s-o spun? mi-a repugnat totdeauna, sub orice formă. Mirosurile bălții se amestecau în aer

Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
mă ridicasem. Nu eram dispus câtuși de puțin. Chiar și unei cămile îi trebuie din când în când apă, nu poate trăi din nimic. Simțeam nevoia să ies afară, să sparg capul cuiva, Mopsului sau Arhivarului, să trântesc de podea farfuria din care mâncam, să trântesc uși sau să răcnesc cu sălbăticie. După asta, dacă nu eram alungat pentru scandal din azil, m-aș fi liniștit, poate, lăsând pentru mai târziu, ca Moașa, răzbunarea. Și pentru că nu făceam decât să mă

Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861

A vrut să spună ceva la masă: ― Nu se vorbește de șobolani la masă, Philippe. Îți interzic pe viitor să pronunți acest cuvânt. ― Tatăl dumitale are dreptate, a zis șoricuța cea neagră. Cei doi căței și-au lăsat nasul în farfurie și bufnița a mulțumit cu o mișcare a capului care nu spunea mare lucru. În ciuda acestui frumos exemplu, se vorbește mult în oraș de această poveste cu șobolanii. Ziarul s-a amestecat și el. Cronica locală, care de obicei e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
NEAM SPANIOL ÎN CEA MAI MARE PARTE. DAR DE ÎNDATĂ CE RAOUL, AȘEZAT LA O MASĂ ÎN FUND, I-A FĂCUT ZIARISTULUI UN SEMN ȘI RAMBERT S-A ÎNDREPTAT ÎNTR-ACOLO, CURIOZITATEA A DISPĂRUT DE PE CHIPURILE CELORLALȚI ȘI S-AU ÎNTORS LA FARFURIILE LOR. LA MASA LUI RAOUL MAI ȘEDEA UN INS ÎNALT ȘI SLAB, PROST BĂRBIERIT, CU UMERII EXCESIV DE LAȚI, CU O FAȚĂ CABALINĂ ȘI PĂRUL RAR. PURTA O CĂMAȘĂ CU MÂNECI SUFLECATE DIN CARE ÎI IEȘEAU BRAȚELE LUNGI ȘI SUBȚIRI, ACOPERITE

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
lua de la capăt la cortul următor. SPUNE TARROU ADMINISTRATORULUI. ― Da, spune acesta cu satisfacție, strângându-le mâna, e științific. Amurgul se lăsase și cerul se limpezise. O lumină dulce si proaspătă scălda tabăra. În pacea serii, zgomote de linguri și farfurii urcau din toate părțile. Lilieci zburau pe deasupra corturilor și dispăreau apoi pe neașteptate. De cealaltă parte a zidurilor, un tramvai scârțâia la un macaz. \ Bietul judecător, a murmurat Tarrou ieșind pe poartă. Ar trebui făcut ceva pentru el. Dar cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599

topoare, cuțite, bâte, chiar și bare grele, de metal, smulse din mașini avariate - orice ar fi putut fi folosit la scoaterea prețioaselor obiecte antice din cutiile lor. Panourile de sticlă erau spulberate unul după altul. Statuetele de fildeș se rostogoleau. Farfurii de ceramică antice se făceau praf la contactul cu podeaua. Sala, învăluită de obicei într-o liniște de muzeu, era cuprinsă acum de un vacarm îngrozitor: zgomotul sticlei și pietrei sparte, al focurilor de armă atunci când cei mai nerăbdători trăgeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
ultima oară.) Cu toate astea, nu putea avansa foarte repede. Înaintă până când calea îi fu blocată de un raft mare de cărți. De fapt, toată camera părea a fi plină de cărți. Șirurile de tomuri erau întrerupte de vase sau farfurii din ceramică, printre care una cu un model albastru, ce îți lua ochii, dar în cea mai mare parte erau cărți. Pe toți pereții, de la podele până în tavan. Fusese împinsă destul de aproape ca să poată citi titlurile. Cele mai multe erau în ebraică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
statuile dovedeau că a existat ceva înaintea Islamului, o civilizație mai veche decât Profetul însuși. Fanaticii nu suportă așa ceva. Credeți că Hamasul a fost în stare să-l omoare pe Nour doar pentru asta, pentru că a găsit câteva vase și farfurii dinainte de Islam? Al-Shafi oftă și se lăsă pe spătarul scaunului. —Domnișoră Costello, nu e vorba doar de Hamas. Ei se află sub presiunea musulmanilor din toată lumea, care îi consideră trădători doar pentru că discută cu Israelul. —Al-Qaeda? — Printre alții, da. Urmăresc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
a ceea ce părea să fie o bibliotecă. Se zărea un model floral complicat, cu albastru și verde. Dând clic pe imagine ca să o mărească, Maggie a observat că acesta nu era tapetul, cum bănuise la început, ci desenul de pe o farfurie aflată pe raft, chiar în spatele umărului lui Nour. Desigur. Mai văzuse modelul înainte; fusese într-adevăr impresionată de frumusețea lui. Îl admirase doar cu o zi în urmă, când făcuse vizita de condoleanțe la casa lui Guttman. Într-o casă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
chiar în spatele umărului lui Nour. Desigur. Mai văzuse modelul înainte; fusese într-adevăr impresionată de frumusețea lui. Îl admirase doar cu o zi în urmă, când făcuse vizita de condoleanțe la casa lui Guttman. Într-o casă plină de cărți, farfuria din ceramică ieșise în evidență. Și iată-l pe Nour stând în fața uneia identice. Era oare posibil să fi găsit acele vase împreună și, poate, să le fi împărțit? Erau acești doi bărbați, ale căror opțiuni politice îi făceau dușmani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
într-o casă străină. Căuta camera principală, care cu o seară înainte fusese ticsită cu sute de oameni. Îi trebuiră câteva clipe ca să se orienteze, dar o găsi repede. Acolo, în spațiul dintre volumele înalte, îmbrăcate în piele, era o farfurie de ceramică. Nu existau nici un fel de dubii: modelul era identic cu cel din poza din ziar a lui Ahmed Nour. Mai încercă o dată. —Bună seara! Dar nu-i răspunse nimeni. Maggie era nedumerită. Casa era deschisă și existau toate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
cel din poza din ziar a lui Ahmed Nour. Mai încercă o dată. —Bună seara! Dar nu-i răspunse nimeni. Maggie era nedumerită. Casa era deschisă și existau toate indiciile că se aflau oameni în ea. Mai aruncă o privire spre farfurie, ieși din camera principală și încercă să se orienteze după căldură și după miros. Acestea o conduseră pe un hol și, în cele din urmă, spre o ușă în spatele căreia Maggie presupuse că se găsea bucătăria. O împinse, dar era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
pe acești oameni e să ne păstrăm calmul. Dacă izbucnim acum, ei câștigă. Se opri și se uită la ea. Oamenii care ți-au omorât mama vor câștiga. Se așeză încet în scaunul lui, exact când chelnerul le aducea două farfurii cu sendvișuri. Maggie era bucuroasă de diversiune. —Ascultă, începu imediat ce se asigură că Uri nu o va lua de la capăt. Știi ce nu înțeleg eu? întrebă. De ce ne urmăresc fără să lovească. De ce nu ne elimină pur și simplu. Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636

Lee îi spusese să-i aducă o carte. George privi titlul: Consolația filozofiei. Cel puțin acum o să aibă o carte. * Santa Battaglia gustă din salata de cartofi, linse lingura și o puse cu grijă pe un șervețel de hârtie, lângă farfuria cu salată. Sugând dintre dinți niște resturi de pătrunjel și ceapă, îi spuse mamei ei din fotografia de pe cămin: „O să le placă grozav. Nime’ nu face-o salată de cartofi așa de bună ca Santa.“ Salonul era aproape gata pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
veselă doamna Reilly, peste zdrăngăniturile asurzitoare de pian și contrabas. Santa, scumpo, vrei să pui puțin mai încet? Volumul ritmului trepidant coborî ușor. — Foarte bine, țipă Santa spre musafirii ei. Toată lumea să se-mprietenească până mă duc eu s-aduc farfurii pentru salata asta bună de cartofi. Hei, dați-i drumu’, Irene și Claude, ia să vă văd mișcând un pic picioarele. Ochii mici, negri ca tăciunele, se încruntau spre ea de pe polița căminului, în timp ce ieșea veselă din cameră. Cei trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
gătesc. Da’ câteodată se face groaznic de cald în bucătăria aia, mai ales vara. Nu vine destul aer de pe aleea din față. Iar lui Ignatius nu-i place mâncarea gătită. Lui dacă-i dai o sticlă de bere și o farfurie plină cu prăjituri cumpărate-n oraș, e mulțumit. — Ar trebui să-ți cumperi plită electrică. I-am luat una fiicei mele. Nu ’ncălzește ca soba cu gaz. — De unde ai toți banii ăștia, Claude? se interesă Santa. — Primesc o pensie frumușică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612

ar trebui națiunea noastră să coopereze - cum ar trebui să inventăm noi strategii pentru a găsi soluții viitoarelor pandemii, poluării, energiei, comerțului și războaielor. Un reprezentant al Foreign Affairs Office îmi prezenta pe scurt situația la un dineu, deasupra unei farfurii pline cu supă de aripioare de rechin: „Suntem conștienți că trebuie să conlucrăm pentru a ne pregăti pentru viitor, dar nu este clar cum putem mai bine să punem de acord aceste interese.” Mai sunt încă multe întrebări care trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402

produs comercial. De aceea valorează atât de mult aceste celule. Doctorii de la UCLA nu au creat nimic și nu au inventat nimic. Nu au făcut nici o modificare genetică. Pur și simplu v-au luat celulele, le-au dezvoltat într-o farfurie, și au vândut vasul celor de la BioGen. Iar dumneavoastră, ați fost tras în piept. — Cine sunteți dumneavoastră? întrebă Burnet. — Și nu există nici o speranță de a vi se face dreptate, pentru că tribunalele sunt total incompetente, continuă tânărul. Tribunalele nu realizează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
zise ea. — Mama? — M-a trezit din somn, nenorocita. Se întoarse pe loc și intră în apartament. Tom o urmă. Credeam că ești băiatul cu băutura. Apartamentul era într-o dezordine totală. Lisa intră în bucătărie, căută printre tigăile și farfuriile îngrămădite în chiuvetă și găsi o ceașcă de cafea. O clăti. — Vrei cafea? El negă din cap. — La naiba, Lise, spuse el. Locul ăsta e o cocină. — Știi că lucrez noaptea. Niciodată nu-i păsase de cele din jur. Chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
pe un ton vesel. Înainte, fratele lui juca baschet de două ori pe săptămână, cu colegii de la bancă. Ah, nu, zise Adam. Mă gândeam la tenis sau golf. — Bună idee, spuse Josh. La masă se lăsă tăcerea. Adam își împinse farfuria la o parte. — Știu că arăt mai bătrân, zise el. Nu trebuie să te prefaci că n-ai observat. Toată lumea a observat. Am întrebat-o pe mama și ea a spus că tata a fost la fel. A început să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203

păcat În toată regula pe care Allah l-ar fi putut ierta, Însă Banu cu siguranță nu. Zeliha strânse din buze și tăcu, amintindu-și abia acum de soarta bețișoarelor de scorțișoară. Ocolind Întrebarea, Își puse un ardei umplut În farfurie. De fiecare dată putea ghici foarte ușor cine gătise ardeii - Banu, Cevriye sau Feride. Dacă Îi gătea Banu, ardeii erau umpluți din belșug cu tot felul de chestii care altfel le-ar fi lipsit teribil, printre care alune, anacard sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
iar publicul ei n-ar fi fost propria familie, ci din niște elevi aflați la ora de geografie. Feride avea o problemă cu contactul vizual. Se simțea mai bine vorbind cu lucrurile. Prin urmare, cuvintele ei păreau să se adreseze farfuriei Lui Zeliha. — N-ai citit ziarul azi dimineață? Au operat o copilă de nouă ani de apendicită și au uitat o pereche de foarfeci În ea. Ai idee câți doctori din țara asta ar trebui Închiși pentru malpraxis? Dintre femeile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Începând să mănânce și-a dat seama cât de foame Îi fusese toată ziua. Aproape mecanic, a mâncat o bucată de çörek, și-a turnat un pahar de ayran, a luat În furculiță altă dolma verde, a pus-o În farfurie și le-a dezvăluit tuturor secretul ce creștea Înlăuntrul ei: — Azi am fost la ginecolog... — Ginecolog! a repetat imediat Feride, fără să facă Însă vreun comentariu. Dintre toți doctorii, ginecologii erau singura categorie În privința căreia avea foarte puțină experiență. — Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
de numele ei. Copilul acesta va conduce mulțimile și va aduce pace și dreptate lumii! Zeliha s-a oprit și a respirat adânc. — Oricum, am vești bune pentru voi! Am păstrat copilul! Nu peste mult timp o să punem Încă o farfurie la masă. — Un bastard! a exclamat Gülsüm. Vrei să aduci În sânul familiei un copil din flori. Un bastard! Cuvântul a produs o impresie puternică asupra tuturor, ca o piatră aruncată Într-o apă stătătoare. — Să-ți fie rușine! Întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
prin care trecuse. — Așa, Pasha, bun băiat. Zeliha i-a dat să mănânce câteva bucăți de brânză feta, preferata lui. Apoi și-a pus un șorț și s-a apucat să se lupte cu un munte de cratițe, tigăi și farfurii. După ce a terminat de spălat vasele și s-a calmat În sfârșit, s-a Întors târându-și picioarele la masă, unde cuvântul bastard plutea Încă În aer, iar maică-sa Încrunta Încă din sprâncene. Au stat cu toții acolo, fără să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]