3,956 matches
-
care Îndătinează românii din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, În genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, Începând Înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici. Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de Împărat care și-a aflat ursit Într-un mort. Un Împărat și o Împărăteasă aveau o fată minune de vrednică, care aude un glas În vis spunându-i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, În genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, Începând Înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici. Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de Împărat care și-a aflat ursit Într-un mort. Un Împărat și o Împărăteasă aveau o fată minune de vrednică, care aude un glas În vis spunându-i că bărbatul ei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe care o boci și Îi citi timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se Îmbrăcă Însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de Împărat, deși lui Îi da brânci inima spre cealaltă. Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și vânătoarea pentru Îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii În muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori În marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin, feciorul de Împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea domnilor ș a-mpăraților. Eroul, ajuns Într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii la vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
părul de aur. Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră. Ele plănuiesc să iasă din Dafinul Verde (cât aș dori să calc și io pe pământul oamenilor!), fiind atrase de tabăra feciorului de Împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin, sărează bucatele feciorului de Împărat și revine În palat, după ce se roagă de trei ori: -Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre fată curată, de soare văzută,/ de vânt bătută, pe pământumblată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
piciorul pe pământ nu puseseră. Ele plănuiesc să iasă din Dafinul Verde (cât aș dori să calc și io pe pământul oamenilor!), fiind atrase de tabăra feciorului de Împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin, sărează bucatele feciorului de Împărat și revine În palat, după ce se roagă de trei ori: -Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre fată curată, de soare văzută,/ de vânt bătută, pe pământumblată, de voinici nesărutată! Același lucru se-ntâmplă și cu sora cea mijlocie. Flăcăul de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prinde pe zâna cea mică tocmai când ea se pregătea să pună sare În bucate, o ia În brațe o sărută, iar fata, tremurând, se făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, și de voinici sărutată. Dafinul Însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, și de voinici sărutată. Dafinul Însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii Îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, Întrucât Îl așteaptă părinții și logodnica. Feciorul de-mpărat se-ntristează la gândul plecării, 67 dar...logodna
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, și de voinici sărutată. Dafinul Însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii Îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, Întrucât Îl așteaptă părinții și logodnica. Feciorul de-mpărat se-ntristează la gândul plecării, 67 dar...logodna era logodnă, și nu putea să rămâie de rușine. Părăsește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii Îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, Întrucât Îl așteaptă părinții și logodnica. Feciorul de-mpărat se-ntristează la gândul plecării, 67 dar...logodna era logodnă, și nu putea să rămâie de rușine. Părăsește fata, lăsând-o În brațe cu o pernă umplută cu tot felul de flori mirositoare, mai ales cu rozmarin și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și cântă, merge prin pădure, se Întâlnește cu un călugăr bătrân, Își schimbă hainele cu ale lui și pornește spre curtea-mpărătească (Simțea ea că parc-o trăgea ața). Călugărașul se odihnește la o fântână cu apă limpede, sub un paltin. Feciorul de-mpărat se plimba printre jucători, uitându-se mereu spre partea unde fusese la vânătoare și pe el parcă-l trăgea ața! Notăm două reacții similare din partea celor doi tineri, transpuse cu ajutorul sintagmei: parcă-l (-o) trăgea ața. Tânărul care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr un ou (obicei consemnat În monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel moș călugăraș. Reacția celorlalți nuntași este previzibilă. Dezbrăcarea de straiele călugărești (iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
adjuvant; el conduce eroul dintr-o lume Într-alta, Îl ajută În lupta cu zmeul, Îl Învață cum să-și recapete vederea pierdută sau cum să dobândească diferite obiecte fermecate. Un vânător vede o fată frumoasă și Îi spune Întâmplarea feciorului de Împărat. Fata nu vrea să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; Împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când Împăratul Își
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se urmărește ilustrarea unei zicale vechi de când lumea. O văduvă de negustor avea o fată deosebită, că cine-o vedea, stă-n loc s-o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa. Într-o dimineață, venise vestea că feciorul Împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul Împăratului, umbla el după vânat, dar gându-i era la nsurătoare și ținea morțiș să-și aleagă singur ursita, o fată crescută la țară, blândă ca o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o fată deosebită, că cine-o vedea, stă-n loc s-o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa. Într-o dimineață, venise vestea că feciorul Împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul Împăratului, umbla el după vânat, dar gându-i era la nsurătoare și ținea morțiș să-și aleagă singur ursita, o fată crescută la țară, blândă ca o mielușea și frumoasă ca Viorica, fără viclenia și rățoielile celor de la orașe. Se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să-și aleagă singur ursita, o fată crescută la țară, blândă ca o mielușea și frumoasă ca Viorica, fără viclenia și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă aveți noroc de mine să mă moșteniți! Săgeata celui mare a picat la o fată de Împărat; cea a băiatului mijlociu, la o fată de zmeu și, În sfârșit, cea feciorului mic a picat Într-un paltin dat jos. Cei trei sunt Îndemnați să plece pentru a-și găsi soarta. Acțiunea se precipită; primii doi Își găsesc repede rostul și sunt acceptați. Cel mai mic Își face o colibă și rămâne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
doi reușesc să rămână Împreună după o serie de Încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele sub numele de zodii primesc În fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un Împărat Își Împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, dacă pustiul de noroc n-a știut să-l găsească pe dânsul. Pe drum se Întâlnește cu un moș (Dumnezeu) care făcea haragi pentru vie. Află că s-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
după o serie de Încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele sub numele de zodii primesc În fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un Împărat Își Împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, dacă pustiul de noroc n-a știut să-l găsească pe dânsul. Pe drum se Întâlnește cu un moș (Dumnezeu) care făcea haragi pentru vie. Află că s-a născut În ziua celor ce
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bordei și nu a celor care să trăiască În curțile Împărătești. De asta n-avea noroc. Se Întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea Întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat o treabă de făcut pe la țarcul oilor. Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea Îl Învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită (nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are), deoarece nevasta lui avea altă zodie decât el
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele ies din mere, iar În Cele trei rodii aurite, fetele ies din rodii. În cel de-al doilea basm, o babă Îl blestemă pe feciorul de Împărat care aruncase În ea cu piatră: Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te Însori! În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să sensoare, Își citi În stele și i se spuse că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
preface În stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va Învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta Îl Închide pe drac prin șiretlic Într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori, un Împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata Înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece și cine se va Întoarce cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Acesta Îl Închide pe drac prin șiretlic Într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori, un Împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata Înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece și cine se va Întoarce cu lucrul cel mai rar, acela să ia fata. Cel mai mare cumpără un covor, ce te ducea Într-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune a venit momentul să nemperechem amândoi. Fata recunoaște că ea era pasărea care țopăia Înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna Îl duce pe fecior Într-o pădure, ca să-i arate bordeiul În care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află În mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]