11,529 matches
-
o entitate cu caracter juridic. Una dintre formele legale sub care poate opera o cooperativă în SUA este cea corporatistă, formă de organizare care oferă o serie de avantaje. Având în vedere că nu există un Statut Corporatist la nivel Federal, fiecare cooperativă trebuie să aleagă cea mai potrivită lege dintr-un anumit stat ( fiecare stat are o astfel de lege care cuprinde statutul general al unei corporații). Documentele de bază ale unei asociații de tip cooperatist sunt actul de constituire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
potrivit legii statului respectiv. Articolele actului de constituire și ale statutului trebuie astfel formulate încât să îndeplinească cerințele statutare ale statutului tip al cooperativei elaborat într-un anumit stat. Astfel în privința dreptului de vot în adunarea generală, în majoritatea statelor federale este stabilită ca regulă generală principiul "un om un vot", dar în unele state este permisă acordare unui număr de voturi proporțional cu părțile sociale subscrise și vărsate, sau cu volumul afacerilor efectuate cu cooperativa. Atunci când o cooperativă îndeplinește cerințele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
societățile). Astfel de legi aplicabile cooperativelor în SUA sunt: legea contractelor economice (de bază), codul comercial, legile privind asigurările și sistemul bancar, legea salarizării muncitorilor, legea privind asigurările în caz de șomaj, legile privind impozitarea (fiscalitatea) etc. Legile și reglementările federale sunt foarte numeroase și trebuie să fie luate în considerare în gestionarea unei cooperative cu obiect de afaceri. Unele cooperative, cum sunt asociațiile de marketing de tip pool folosesc și Contractele de Comercializare. Acestea diferă ca și conținut și grad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să plătească penalități în cazul în care încalcă prevederile contractuale privind comercializarea produselor; obligația cooperativei de a comercializa produsele și de a plăti în mod corect contravaloarea acestora, precum și sumele redistribuite din câștiguri. În plus, există numeroase legi și reglementări federale care trebuie luate în considerare în funcționarea unei asociații sau cooperative 49. În perioada de început a cooperației în SUA, nu existau restricții legale care să vizeze constituirea și funcționarea cooperativelor agricole. Cu toate acestea, primele asociații cooperatiste au avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mai importante legi care favorizează dezvoltarea cooperativelor de marketing în SUA sunt următoarele: * 1922 The Capper-Volstead Act: autoriza producătorii agricoli să se asocieze în vederea realizării următoarelor activități: prelucrarea și comercializarea în comun a produselor membrilor, atât pe piețele altor state federale, cât și în afara SUA; încheierea contractelor de comercializare în nume colectiv cu alte cooperative agricole; încheierea contractelor necesare atingerii obiectivelor prevăzute la primele 2 puncte. Pentru ca o cooperativă agricolă să se încadreze în prevederile Legii Capper-Volstead, trebuie în așa fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
consiliului de administrație erau remunerați cu participare la beneficii iar sfera de activitate a băncilor era nelimitată (ele au devenit treptat bănci comerciale). Principalul neajuns care a condus la apariția acestei stări de fapt a fost lipsa unei instituții centrale (federale) care să controleze și să impună respectarea principiilor cuprinse în statut. Ca și concepție Haret a fost un intervenționist de stat dar cu colaborarea celor interesați (micii proprietari de terenuri), el fiind în același timp un promotor al educației în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Odată cu promulgarea legii din 1993, mai sus amintite, se poate vorbi de constituirea unor sisteme cooperative în țara noastră sub impulsul instituției centrale, nou înființate. Astfel au luat naștere trei sisteme cooperative: * Sistemul băncilor populare * Sistemul obștiilor de arendare * Sistemul federalelor Legea din 1903 cuprindea două serii de dispoziții principale: unele care se referă la instituția centrală și altele referitoare la funcționarea băncilor populare. Instituția centrală era o organizație de stat cu caracter autonom, condusă de un consiliu de administrație numit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în anul 1904, în sensul că statul putea să folosească băncile populare pentru aprovizionarea locuitorilor cu cereale și nutreț pentru vite. În 1905 legea este modificată din nou, pentru a permite băncilor populare să se asocieze între aleși să constituie federale și prin care se dădea dreptul Casei Centrale să reesconteze efectele la Banca Națională a României. O modificare mai importantă intervine în 1906, când se separă Casa Centrală a Băncilor Populare de Creditul agricol și se înființează Casa Centrală a Băncilor Populare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Cooperativelor sătești. Tot în 1906, la 4 iunie se acordă dreptul cooperativelor de a cumpăra pământ în vatra satului. Practic, după elaborarea legii din 1903, operațiunile de vânzare a cerealelor s-au efectuat mai întâi de către Băncile Populare și de federalele lor, folosind metoda utilizată de către cooperația de tip Raiffeisen : vânzarea în comision de către cooperativele de credit. Începând din 1905, s-au făcut încercări de vânzare în comun a cerealelor de către obștiile de arendare. Cantitățile valorificate în acest mod erau însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a cerealelor de către obștiile de arendare. Cantitățile valorificate în acest mod erau însă nesemnificative. Alte organisme care s-au implicat în organizarea vânzărilor în comun de produse agricole, au fost Sindicatele de Vânzare în Comun înființate încă înainte de 1906 și Federala Cooperativelor Sătești. Existau însă dificultăți datorate calității neuniforme a produselor, care îngreunau formarea de partizi mari de aceeași calitate. În parte, aceste dificultăți au fost înlăturate prin îndrumările date de către Centrala Băncilor Populare exploatațiilor agricole pentru uniformizarea semințelor. În anul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de însăși autorul ei este aceea a colaborării strânse dintre stat și mișcarea cooperatistă deoarece atingerea scopului mișcării nu poate fi realizată decât cu ajutorul și îndrumarea statului. Legea cuprindea trei părți: prima parte consacrată "Societății cooperative" partea a doua consacrată federalelor, prin care s-a urmărit o inovație în organizarea mișcării partea a treia referitoare la instituțiile centrale În legătură cu prima parte legiuitorul a fost preocupat, în mare măsură, de aspectul juridic al cooperației, acordând normelor de organizare formală o mare importanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a conducerii democratice; limitarea capitalului pe care-l poate deține un asociat la 1/10 din total; remunerarea capitalului cu un procent fixat anual de către instituțiile centrale. În partea a doua se prevedea că întreprinderile cooperatiste se puteau asocia în federale și uniuni, care trebuiau să fie specializate pe tipuri de cooperative. Federalele aveau atât atribuții cu caracter economic: finanțare, aprovizionare, desfacere; cât și atribuții de organizare, coordonare și control. Pin modul cum a fost legiferată constituirea federalelor, se dorea o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la 1/10 din total; remunerarea capitalului cu un procent fixat anual de către instituțiile centrale. În partea a doua se prevedea că întreprinderile cooperatiste se puteau asocia în federale și uniuni, care trebuiau să fie specializate pe tipuri de cooperative. Federalele aveau atât atribuții cu caracter economic: finanțare, aprovizionare, desfacere; cât și atribuții de organizare, coordonare și control. Pin modul cum a fost legiferată constituirea federalelor, se dorea o demarcare netă între federalele de bănci populare să federalele care cuprindeau alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
puteau asocia în federale și uniuni, care trebuiau să fie specializate pe tipuri de cooperative. Federalele aveau atât atribuții cu caracter economic: finanțare, aprovizionare, desfacere; cât și atribuții de organizare, coordonare și control. Pin modul cum a fost legiferată constituirea federalelor, se dorea o demarcare netă între federalele de bănci populare să federalele care cuprindeau alte tipuri de cooperative. În partea a treia a legii se prevedea că asociațiile cooperatiste, federalele lor și uniunile de control vor fi controlate, ajutate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
trebuiau să fie specializate pe tipuri de cooperative. Federalele aveau atât atribuții cu caracter economic: finanțare, aprovizionare, desfacere; cât și atribuții de organizare, coordonare și control. Pin modul cum a fost legiferată constituirea federalelor, se dorea o demarcare netă între federalele de bănci populare să federalele care cuprindeau alte tipuri de cooperative. În partea a treia a legii se prevedea că asociațiile cooperatiste, federalele lor și uniunile de control vor fi controlate, ajutate și îndrumate de către două centrale: Centrala Băncilor Populare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tipuri de cooperative. Federalele aveau atât atribuții cu caracter economic: finanțare, aprovizionare, desfacere; cât și atribuții de organizare, coordonare și control. Pin modul cum a fost legiferată constituirea federalelor, se dorea o demarcare netă între federalele de bănci populare să federalele care cuprindeau alte tipuri de cooperative. În partea a treia a legii se prevedea că asociațiile cooperatiste, federalele lor și uniunile de control vor fi controlate, ajutate și îndrumate de către două centrale: Centrala Băncilor Populare Centrala Cooperativelor Prima trebuia să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
coordonare și control. Pin modul cum a fost legiferată constituirea federalelor, se dorea o demarcare netă între federalele de bănci populare să federalele care cuprindeau alte tipuri de cooperative. În partea a treia a legii se prevedea că asociațiile cooperatiste, federalele lor și uniunile de control vor fi controlate, ajutate și îndrumate de către două centrale: Centrala Băncilor Populare Centrala Cooperativelor Prima trebuia să lucreze ca bancă centrală a băncilor populare și a federalelor lor, fiind în același timp și instituție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
treia a legii se prevedea că asociațiile cooperatiste, federalele lor și uniunile de control vor fi controlate, ajutate și îndrumate de către două centrale: Centrala Băncilor Populare Centrala Cooperativelor Prima trebuia să lucreze ca bancă centrală a băncilor populare și a federalelor lor, fiind în același timp și instituție de credit a societăților cooperatiste de orice fel. Cea de-a doua îndeplinea funcții de control, ajutor și îndrumare pentru alte tipuri de asociații cooperatiste și federale decât cele de credit. Capitalul ambelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
centrală a băncilor populare și a federalelor lor, fiind în același timp și instituție de credit a societăților cooperatiste de orice fel. Cea de-a doua îndeplinea funcții de control, ajutor și îndrumare pentru alte tipuri de asociații cooperatiste și federale decât cele de credit. Capitalul ambelor instituții centrale urma să fie constituit prin contribuția egală a statului și mișcării cooperatiste. Legea mai prevedea existența unui alt organism care să coordoneze și să controleze activitatea celor două centrale, numit Consiliul Superior
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se dea o reglementare unitară pentru toate tipurile de cooperative care pot fi înființate în agricultură. Această lege constituie un moment de referință în evoluția cooperației agricole din țara noastră. Legea cuprinde prevederi referitoare la organismele ierarhic superioare, și anume, federalele, uniunile de control care urmau să se asocieze și să formeze Centrala Uniunilor care să preia funcțiile Oficiului Național al cooperației (care trebuia să se dizolve în momentul constituirii acestei centrale) și Banca Centrală Cooperatistă. Aplicarea acestei legi și înfăptuirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din 1935 și 1938, acestea nu au adus schimbări conceptuale regimului legal la societăților cooperatiste, ele au creat doar un sistem complicat de organisme centrale cooperatiste. Legea din 1935 nu aduce nici o modificare esențială regimului legal aplicat societăților cooperative și federalelor lor. Ea a creat însă o rețea de "Organisme Naționale Centrale Cooperative"73 foarte complicată, formată din 5 organisme centrale: 1. Banca Centrală Cooperativă 2. Centrala Cooperativă de Producție, Aprovizionare și Valorificare Agricolă 3. Centrala Cooperativă de Consum 4. Centrala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
investit. Rate reduse de impozit pe societate pentru cooperativele acreditate (28% pentru primii 25000 Euro, 38% pentru ce depășește 89000 Euro. Nu este necesară Aprobarea consiliului bancar și financiar pentru acțiunile provenite din cooperativele acreditate; Posibilitatea asistenței acordate de Societatea Federală a investițiilor (fondul național de investiții) pentru încorporare, reorganizare sau extindere. Permisă În mod normal limitată. Danemarca Danemarca nu are o legislație specifică pentru companiile cooperative. Principiile cooperației sunt fixate în Legea întreprinderilor nr. LKBdin 20 iunie 1996. În acord
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
anumit timp ajungi să crezi că nu poți face față doar cu rimel Maybelline, care probabil va face cocoloașe. Stiliștii din Manhattan piaptănă, pur și simplu, fiecare geană după ce aplică fard de ochi. Aici, cocoloașele de rimel sunt considerate delict federal. Exact în clipa când Davide îmi aplica gloss pe buze, se auzi un țipăt ascuțit din dormitorul lui Julie. În aer plutea o criză de isterie declanșată de toaleta ei. Nu mă mira. Fetele din New York au astfel de crize
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
absolut toate interesate atât în distrugerea statului iugoslav, cât și în acapararea unor teritorii substanțiale aparținând acestuia. Dezmembrarea Iugoslaviei nu este consecința nefericită a unui „divorț prost gestionat”, ci o acțiune premeditată, pregătită minuțios, cu protagoniști din interiorul fostului stat federal, dar mai ales din exteriorul său. Din interior pot fi acuzați de declanșarea conflictului comuniștii prezenți în eșaloanele superioare ale statului federal și ale armatei populare iugoslave, care au fost incapabili să se adapteze noii situații, noilor transformări revoluționare înspre
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nefericită a unui „divorț prost gestionat”, ci o acțiune premeditată, pregătită minuțios, cu protagoniști din interiorul fostului stat federal, dar mai ales din exteriorul său. Din interior pot fi acuzați de declanșarea conflictului comuniștii prezenți în eșaloanele superioare ale statului federal și ale armatei populare iugoslave, care au fost incapabili să se adapteze noii situații, noilor transformări revoluționare înspre democrație și economia de piață. Al doilea grup vinovat de începerea conflictului este cel al naționaliștilor sârbi, care au preluat ștafeta, declanșând
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]