2,707 matches
-
statului turc au subestimat în mod cert și nu au reușit să înțeleagă corect atitudinea politică a noilor feministe, considerând că femeile luptau pentru drepturi deja garantate și prevăzute în Codul Civil adoptat în anul 1926 în era republicană. Mișcarea feministă s-a dezvoltat ca o reacție față de politica din acele vremuri și a reprezentat o formă de rebeliune împotriva statului. Mișcarea din 1980 a reprezentat și o extensie a tradiției kemaliste-construcția noilor reforme făcându-se pe baza celor adoptate de
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
educații solide care se reuneau deseori pentru a discuta statutul femeii din societatea acelor zile, acestea au pus bazele unor asociații pentru femei și au publicat articole în diverse reviste. Scopul acestui grup era să formeze și să consolideze conștiința feministă și să protesteze împotriva oricărui tip de abuz împotriva femeilor . Mișcarea feministă a contribuit la continuarea procesului de modernizare al societății turce, întrucât nu numai că le-a oferit posibilitatea femeilor de a intra în viața politică prin mici grupuri
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
societatea acelor zile, acestea au pus bazele unor asociații pentru femei și au publicat articole în diverse reviste. Scopul acestui grup era să formeze și să consolideze conștiința feministă și să protesteze împotriva oricărui tip de abuz împotriva femeilor . Mișcarea feministă a contribuit la continuarea procesului de modernizare al societății turce, întrucât nu numai că le-a oferit posibilitatea femeilor de a intra în viața politică prin mici grupuri ce se constituiseră, dar a înlesnit și expansiunea societății civile. Aflându-se
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
femeilor de a intra în viața politică prin mici grupuri ce se constituiseră, dar a înlesnit și expansiunea societății civile. Aflându-se în opoziție cu statul, femeile independente au creat puterea prin și pentru societatea civilă, punând bazele unor instituții feministe . Deși femeile din statele moderne ale acelor vremuri erau slab reprezentate în Parlament și partidele politice, acestea luau parte la viața politică din dorința de a pune bazele unei societăți democratice care să asigure egalitate între sexe și oportunități mai
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
în Parlament și partidele politice, acestea luau parte la viața politică din dorința de a pune bazele unei societăți democratice care să asigure egalitate între sexe și oportunități mai bune pentru femei , preferând organizațiile mici în locul partidelor. De cele mai multe ori, feministele din Turcia preferau să lupte pentru cauza lor organizând grupuri mici ce se întâlneau în vederea organizării unor campanii al căror scop final era acela de a construi o societate democratică, decât să caute susținere prin intermediul partidelor și al alegerilor. Femeile
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
anul 1987 a fost perceput ca o revoltă împotriva pricipalului rol pe care o femeie îl avea în societatea turcă ale acelor vremuri și anume cel de mamă aflată mereu în slujba celorlalți. Această revoltă a fost continuată prin protestul feministelor împotriva Zilei Mamei, femeile alegând să se opună sărbătoririi acestei zile în care este exprimată admirația față de femeie în calitatea sa de mamă, în condițiile în care acestea continuau să fie victime ale abuzurilor soților. Marșul care protesta și împotriva
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
pedepsească aceste tipuri de comportamente. Mai mult decât atât, interesul arătat de presă față de această carte a făcut ca această campanie să devină un succes . Au existat câteva elemente importante care au caracterizat cea de-a treia etapă a mișcării feministe din Turcia. În primul rând, această mișcare a vizat femei care făceau parte din toate clasele sociale, apărând astfel cauza oricărei femei abuzate, indiferent de poziția sau de statutul pe care le ocupa în societate. În al doilea rând, toate
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
vizat femei care făceau parte din toate clasele sociale, apărând astfel cauza oricărei femei abuzate, indiferent de poziția sau de statutul pe care le ocupa în societate. În al doilea rând, toate demersurile care au fost făcute în numele acestei mișcări feministe s-au desfășurat sub semnul principiilor democratice, și deși numărul activistelor era unul redus, acestea au reușit să mobilizeze și alte participante al căror scop era să atragă atenția clasei politice cu privire la încălcarea drepturilor femeilor. Această mișcare feministă ce se
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
acestei mișcări feministe s-au desfășurat sub semnul principiilor democratice, și deși numărul activistelor era unul redus, acestea au reușit să mobilizeze și alte participante al căror scop era să atragă atenția clasei politice cu privire la încălcarea drepturilor femeilor. Această mișcare feministă ce se caracteriza prin pluralism și individualism, a luptat pentru o nouă viziune a democrației turcești; în care fiecare femeie, indiferent de clasa socială din care făcea parte, de origine, de educația primită sau de ocupație să poată beneficia de
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
a luptat pentru o nouă viziune a democrației turcești; în care fiecare femeie, indiferent de clasa socială din care făcea parte, de origine, de educația primită sau de ocupație să poată beneficia de sprijin în cazul în care era abuzată. Feministele din Turcia au susținut că statul trebuie să respecte sfera privată, dar în același timp, și decizia femeilor de a se opune abuzurilor și să le ofere protecție împotriva acestor tipuri de comportamente- mai mult decât susținerea principiilor kemaliste conform
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
luptând nu numai pentru drepturile lor, ci punând la îndoială întregul sistem patriarhal și căutând să se redefinească pe sine . Prin această mișcare, femeile au fost îndemnate să își aleagă singure destinul, luând propriile decizii și exprimându-și propria voință. Feministele au cerut ca femeilor să li se acorde respectul cuvenit oricărui cetățean care face parte dintr-o societate democratică, și nu pentru calitatea lor de a fi mame, soți sau surori. De asemenea, feministele le-au cerut femeilor să își
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
decizii și exprimându-și propria voință. Feministele au cerut ca femeilor să li se acorde respectul cuvenit oricărui cetățean care face parte dintr-o societate democratică, și nu pentru calitatea lor de a fi mame, soți sau surori. De asemenea, feministele le-au cerut femeilor să își exprime opiniile în mod direct prin literatură sau prin manifestații publice, și să nu lase pe nimeni să vorbească în numele lor; această atitudine individualistă constituind o schimbare radicală în societatea turcă în condițiile în
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
atitudine individualistă constituind o schimbare radicală în societatea turcă în condițiile în care până atunci se obișnuia ca elitele să vorbească în numele întregii națiuni. De asemenea, în vederea clarificării poziției pe care femeile o ocupau în societatea turcă a anilor 80’, feministele au cerut revizuirea Codului Civil, din perspectiva problematicii legate de nerespectarea egalității între sexe. Această nouă generație de femei a susținut faptul că reformele kemaliste conform cărora femeia era socotită egala unui bărbat în fața legii deveniseră insuficiente, adevăratul țel fiind
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
acceptate de statele care erau membre ale "Comunității Europene"- la ratificarea CEDAW, Turcia a avut obiecții privind Articolele 15 și 16, pretinzând că acestea erau în contradicție cu legile prevăzute în Codul Civil turcesc în ceea ce privește căsătoria și familia. Multe dintre feministe au sperat ca Turcia să își continue negocierile pentru a accede în "Cominitatea Europeană", pentru ca prezența acestora în cadrul societății turce să îi forțeze pe oameni să schimbe ceva în modul de a gandi și de a se comporta . Și Müjde
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
gandi și de a se comporta . Și Müjde Bilgütay, reprezentantă a fundației "Kadının İnsan Hakları ve Yeni Cözümler Vakfı" , recunoaște importanța implicării organizațiilor "Uniunii Europene" în procesul de emancipare al femeilor din Turcia, dar în același timp atribuie merite și feministelor care s-au aflat în fruntea mișcării din 1980. Cu toate că au fost adoptate numeroase prevederi legale care vin în sprijinul drepturilor femeii, există și o serie de contradicții care nu au fuseseră incă soluționate la acea vreme. Spre exemplu, testele
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
03.1969, Deva ; 11. DEVA ÎN 7 SECOLE, ziarul Drumul Socialismului din 17-18.10.1969, Deva ; 12. PROFESORII GIMNAZIULUI ÎN AMINTIREA ELEVILOR, Omagiul Liceului A. Iancu din Brad, 1869-1969, Sibiu, 1969, de R. Neagu ; 13. O FIGURĂ MARCANTĂ A MIȘCĂRII FEMINISTE HUNEDORENE - ANA PETCO, rev. Sargeția XIII, 1977, Deva ; 14. HUNEDORENII LA MAREA UNIRE, rev. Mitropolia Banatului Timișoara, nr. 10-12, 1978 ; 15. PROTOPOPII DEVEI ȘI DOBREI LA 1848 ȘI 1918, ziarul Telegraful Român, Sibiu, nr.45-46 / 1979 ; 16. BISERICĂ VECHE A
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
(născută Mărie Ziade) (în )(n. 11 februarie 1886 - d. 1941) a fost o scriitoare de origine libanezo-palestiniană și un personaj emblematic pe scena literară arabă în perioada Renașterii arabe la începutul secolului XX. Este cunoscută ca fiind atât o "feministă în spațiul palestinian avânt la lettre", cât și "un pionier pentru feminismul oriental" . S-a născut în Nazaret, Palestina. Tatăl ei Elias Ziade, cunoscut în calitate de editor al ziarului "al-Mahrūsah", era un libanez maronit (din familia Chahtoul), iar mama era de
May Ziade () [Corola-website/Science/331117_a_332446]
-
, născută Slăniceanu (n. 10 februarie 1933, Contești, județul Dâmbovița - d. 2 februarie 2008, București) a fost medic primar și doctor în Medicină Socială și Sănătate Publică, pedagog și publicist. A fost în fruntea mișcării feministe din România și în anul 1992 a pus bazele Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR), organizație a cărei Președinte executiv a fost până în 2008. Dr. a fost membră a Centrului Demografic al OMS, a birourilor UNICEF și UNESCO și
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
Sănătate Publică, în urma susținerii tezei: “Educația sanitară pentru tineri” (conducător științific, prof. dr. V. Coroi, UMF, 1977). A propagat educația sanitară în presa (Magazin, Știința și Trehnică, Femeia, Sănătatea, Luceafărul etc.) și la Radio România. A fost în fruntea mișcării feministe din România. În anul 1992 a pus bazele Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR) al carei organizații a fost Președinte executiv, până în 2008. În 1990 a fost inițiatoare și directoare a Școlii Sanitare Postliceale “Carol Davila” din București, școala
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
femei din motive de onoare, răufăcătorii primind astfel pedepse reduse pentru aceste tipuri de crime. Conform unui articol din Jurnalul pentru Sănătate și Drepturi Umane , în ciuda multor ani de susținere a drepturilor și libertăților femeilor și implicării mai multor organizații feministe, VIF "rămâne una dintre cele mai omniprezente forme de încălcare a drepturilor omului din lume." Violenta împotriva femeilor se poate săvârși atât în spațiul public cât și în cel privat, oricând de-a lungul vieții. Multe femei sunt îngrozite de
Violența împotriva femeilor () [Corola-website/Science/335093_a_336422]
-
femei. Există totuși femei de succes, iar unele din ele se ocupă chiar de afacerile familiei în locul soților lor. Drepturile femeilor sunt în centrul apelurilor la reformă în Arabia Saudită, apeluri care pun la încercare statu quo-ul politic al regatului. Grupuri feministe locale și internaționale fac presiuni asupra guvernului să răspundă apelurilor, profitând de faptul că unii din cei aflați la putere sunt dornici să își proiecteze o imagine mai favorabilă în Vest. Prezența unor femei de afaceri, deși puține ca număr
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
(n. 31 octombrie 1903 - d. 13 decembrie 1988) a fost o scriitoare spaniolă, activistă și ambasadoare culturală. Născut în Logroño, ea a fost nepoata scriitoarei și militantei feministe spaniole María Goyri (soția lui Ramón Menéndez Pidal). A fost căsătorită cu poetul spaniol Rafael Alberti. Ea a scris mai multe articole în ziarul "Diario de Burgos" și a publicat cărțile pentru copii "Cuentos pară soñar" și "La bella del
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
(n. 6 septembrie 1803, Pesta, d. 5 ianuarie 1890, Șiria) a fost o aristocrată maghiară, soția baronului János Bohus, care s-a remarcat pentru actele sale caritabile. A fost întemeietoarea primelor grădinițe în zona Aradului, promotoare a mișcării feministe, inițiatoare a mai multor acțiuni caritabile pentru cei săraci. Antónia Szögyény s-a născut la Pesta, într-o familie din sferele înalte ale nobilimii maghiare, tatăl său, Zsigmond Szögyény, a fost ofițer, apoi procuror regal, iar în cele din urmă
Antónia Szögyény-Bohus () [Corola-website/Science/331628_a_332957]
-
alterității. Aceasta consideră că, prin lectură, oamenii devin mai conștienți de realitatea altora și totodată, mai conștienți de mișcările politice din jurul lor. În poeziile sale, Hammad își exprimă adesea atașamentul pentru cultura palestiniană, criticând totodată multe aspecte dintr-o perspectivă feministă a unui personaj care trăiește între două culturi. Hammad și-a citit poeziile în diferite țări, în librării, galerii, muzee și universități. A organizat ateliere de scriere cu tineri și cu profesori, în diverse școli și centre comunitare. De-a
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
penultima zi a protestului, deja se formaseră mai multe tabere. Formal, studenții se separaseră. Cei de la Istorie s-au dezis de restul mișcării, simțind că acțiunea le-a fost confiscată de unii din afară - printre aceștia din urmă Bumbeș, „o feministă” și „un anarhist” - și că nu se mai identifică cu revendicările celorlalți studenți care au continuat să se întâlnească în amfiteatru. Informal, au existat două grupuri de lucru: studenții și non-studenții. Primii i-au acuzat pe ceilalți că vor să
Mihail Bumbeș () [Corola-website/Science/331866_a_333195]