2,846 matches
-
să mă întorc într-un punct mai puțin întunecat al acestei povestiri. Rogero părăsise palatul Longestillei, trecând cu armăsarul său zburător pe deasupra munților. Deși era nerăbdător s-o regăsească pe Bradamanta, el nu a putut, totuși, să nu se simtă fermecat înaintea minunatei priveliști ce i se desfășura sub ochi în zborul său pe deasupra atâtor vaste regiuni și țări cu populația deasă. În cele din urmă, s-a apropiat de țărmurile Angliei și a văzut o armată imensă în toată strălucirea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
însă nici un răspuns și nu a mai văzut pe numeni. În zadarnica-i căutare el s-a întâlnit, fără să-i recunoască însă, cu Ferrau, Florismart, regele Gradasso, Roland și mulți alții, toți prinși, ca și el, în acest castel fermecat. Aceasta era o nouă stratagemă a vrăjitorului Atlantes pentru a-l atrage pe Rogero în puterea sa și a se asigura , totodată, de toți acei care i-ar fi putut primejdui viața. Ceea ce Rogero luase drept Btadamanta nu fusese decât
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
însă nici un răspuns și nu a mai văzut pe numeni. În zadarnica-i căutare el s-a întâlnit, fără să-i recunoască însă, cu Ferrau, Florismart, regele Gradasso, Roland și mulți alții, toți prinși, ca și el, în acest castel fermecat. Aceasta era o nouă stratagemă a vrăjitorului Atlantes pentru a-l atrage pe Rogero în puterea sa și a se asigura , totodată, de toți acei care i-ar fi putut primejdui viața. Ceea ce Rogero luase drept Btadamanta nu fusese decât
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cereri schelălăite de și mai multă băutură. După tăriile care mi-au adus-o în poziția de drepți, am gonit până acasă și am abandonat Fiasco-ul în mijlocul străzii. Sunt deja un adevărat vrăjitor al halelii și băuturii, al licorilor fermecate și al descântecelor pentru sex. Selina intră în dormitor cu bărbia înfiptă în piept. O întâmpin cu un râgâit măreț și fierbinte chiar când mai slobod băierile burții. Am luat teancul de scrisori de pe măsuța de serviciu și am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cum declarați, ci Lipatti este cel mai mare inter pret al tuturor timpurilor.“ Mi-aduc aminte apoi de un distins scriitor spaniol, Gregorio Maran~ón, care ne-a invitat la reședința lui de lângă Toledo. Mi-a rămas în suflet atmosfera fermecată a castelului vechi, pereții acoperiți de tablouri cu strămoșii gazdei, pictați de artiști celebri. I-am ascultat cu voluptate pe el și pe Sergiu filozofând până adânc în noapte. Mai era un mare regizor italian care, împrietenindu-se cu Sergiu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ceru părinților ca el să plece în căutarea fetelor dispărute. Merse el ce merse, până dădu de un pod foarte mare. Traversându-l, deodată auzi o bubuitură puternică și căzu într-un gol adânc. Se trezi. Era într-o lume fermecată unde totul era făcut din dulciuri. În copaci creșteau bomboane de tot felul, tufișurile erau din budincă, iar străzile erau din turtă dulce. Dar, totuși, ceva îl deranja. Se uită în jos și observă că era într-un lac din
ANTOLOGIE:poezie by Anca Gălăţanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_679]
-
o invită pe femeie lângă el și curând, oaspeții observară că între cei doi se întâmpla un lucru iremediabil. „Prea mult vin“, murmurau; trebuiau să-i distragă atenția Împăratului. Dar Împăratul nu părea să fi băut - întotdeauna bea puțin; părea fermecat de frumusețea femeii, iar ea, sub privirile soțului și ale celorlalți invitați, nu încerca deloc să-l respingă. În timp ce Calpurnius Piso, tolănit în mijlocul unui grup de prieteni, îi fixa tăcut cu o privire inexpresivă, Callistus - „grecul acela prea palid“, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și m-am uitat prin gardul perimetrului la pistele de rezervă pustii ale aeroportului. O pace necuprinsă părea să stăpânească cimentul sfărâmat și iarba neîngrijită. Pereții mari de sticlă ai clădirilor terminalului și parcările supraetajate din spatele lor aparțineau unui domeniu fermecat. - Închiriezi o mașină... pentru cât timp? - O săptămână. O să fiu lângă aeroport. O să mă poți ține sub observație de la birou. - Să știi c-o voi face. - Catherine, trebuie să ies mai mult în lume. Am lovit în parbriz cu amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
am simțit dinții ei cum mă mușcă de lobul urechii. Ascuțimea acestor dureri îmi aduse aminte de mușcătura cioburilor de parbriz în timpul accidentului. Își depărtă picioarele și am început să masez meșa de nailon care-i acoperea pubisul, un văl fermecat pentru despicătura acelei doctorițe atât de serioase. Privind-o drept în față - o față a cărei gură insistentă icnea de parcă ar fi încercat să se autodevoreze - i-am mișcat mâna în jurul sânilor. Vorbea acum pentru sine, spunând lucruri fără sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lângă ea, modelându-i sânii cu mâinile, îi vedeau corpul în contact cu diferite puncte ale cabinei Lincolnului, repetând pentru Vaughan pozițiile în care s-ar fi putut afla ea. Conștientă de această coliziune viitoare, Catherine intrase într-o cameră fermecată a minții sale, și-mi permitea, pasivă, să-i așez membrele în pozițiile actelor sexuale neexplorate. În timp ce ea dormea, o mașină deformată trecu pe sub noi pe șoseaua pustie. Tăcerea absolută a străzilor de jos făcea întregul oraș să pară pustiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Cartea cu semne”, Tipografia „Bucovina”, București, 1930 Voronca, Ilarie, Zodiac, poezii. Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Ion Pop, Editura Minerva, București, 1992 Voronca, Ilarie, A doua lumină, Scrieri III. Proze, Editura Minerva, București, 1996 Zamfir, Mihai, Palatul fermecat. Antologia poemului românesc în proză, Editura Minerva, Colecția „Biblioteca pentru Toți”, București, 1984 Periodice (numere speciale, colecții, albume) Absolutio, Iași, nr. 1-9, 1 decembrie 1913 - 15 mai 1914, 1 februarie - 15 mai 1916 Aldebaran. Caietele Ion Vinea, București, nr. 2-4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de ea, de-aici încolo, mieuna, pe când, copila, vorbea mieunat. Simpatică, totuși, și simpatizată, de toată lumea. După ce a mai prins la experiență, Zânaîși mișca degetele, pe claviatura mașinii de scris, precum o pianistă, pe aceea a pianului: a unui pian fermecat, din urma izbirii literelor, pe tambur, ieșind o înfloritură de basm, pe care, știutorii de carte, o descifrau cu bucurie, cu entuziasm și încântare. La numai câteva luni după prima așezare pe scaunul de la mica masă, pe care era așezată
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aproape, nu numai că trece direct prin stomac, dar și îngrașă ceva de speriat. Deci, vai de mama care i-a făcut! Grea misie mai e și asta, de popă! Iar tu Lev Nikolaevici, sper că ai găsit vărguța ceea fermecată și măcar acolo, pe lumea cealaltă, mai plesnește-i peste bot pe nesătuii aceștia... Nostalgii necesare Am scris în toate zilele acestui an, despre tot felul de chestii, de la oameni cu capul pe umeri, până la prostie completă și iremediabilă, o
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ele își arătau talentele fizice care nu erau de neglijat. Târziu într-o noapte mohorâtă și friguroasă de toamnă, cum numai în Pontul Euxin poți întâlni, Stani se pusese cu burta pe carte sub privirea de sfinx adormit a motănașului fermecat cu nume de maimuțică. Îl apucase febra tocitului în liniștea nocturnă a cartierului. Tamba căruia îi mergea la inimă căldura radiatorului, stătea tolănit în fața lui și fredona melodia preferată din coadă lovea grilajul de protecție cadențat și Stani îl preveni
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cu cls.IVIII Nr.3 Mangalia. Sunt membră a Clubului Artelor "SOLTERIS", condus de poeta Emilia Dabu și este a doua mea familie unde se desfășoară activități cultural-artistice deosebit de interesante. Cărți publicate : „Leagăn de alge”, Editura „Metafora”, Constanța, 2007. „Clepsidra fermecată”, Editura „ExPonto”,Constanța, 2012. </biography> Iubirea mea Ploi de toamnă, nesfârșite ploi Plecați de-aicea și luați cu voi Tristețea, disperarea despărțirilor Dând viață meritată doar iubirilor. Trec și se-ntrec grămadă anotimpurile Se strâng și se răsfrâng bogate amintirile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
voce ciudată, subțire, care venea parcă dintr-o altă lume. După ce mântui și cu acest cântec, deadul Vasile îi zise mai departe, cu foc și cu suflet, alte cântece, pe care le scotea din găidulca sa ca dintr-un izvor fermecat: Ascultă, nepoate, îl lămurea din când în când bătrânul, acum o să-i tragem învârtita lui Mitru Pribeagu, mare cântăreț din scripcă la vremea lui!... Și-acum, uite, ține-te bine, ai s-auzi sârba lui Marinică Ploscă, lăutarul de la Ponoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
In palat cu ele a mers Împăratul mulțumit Pe-a lui fata i-a sortit. Si-au făcut o nunta mare De-a stat in loc mândrul soare Iară luna cea măiastra A fost nașa cea măreață. Prâslea Prin locurile fermecate Unde un copac era Plin cu mere aurite Erau tot mereu răpite. Copacul era păzit De Prâslea cel fericit El și-a încercat norocul Că vroia s-apere locul. El a plecat după hoț Și-a găsit un zmeuleț Acolo
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Am constatat că, în tot acest scurt timp parcurs în dimensiunea mea, am reușit să trăiesc cea mai aventuroasă peripeție a vieții mele! Berci Sara, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Cristina Șoltuz Ținutul meu fermecat Un clar răsărit își legănă lumina pe azurul înalt al cerului, soarele de aur își răsfira degetele crude și-mi mângâia atât de fin obrazul. Trezită de farmecul dimineții de mai, îmi deschid brațele, îmi deschid ochii, îmi deschid inima
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Nu puteam să las asta să se întâmple. Iarba era atât de argintie încât te fermeca. Săgețile de foc făceau să ardă frunzele copacilor, iar aerul era atât de proaspăt. Totul era extraordinar! Mi-am continuat drumul prin pădurea aceea fermecată. Animalele erau atât de prietenoase, chiar și lupii se comportau ca niște cățeluși în preajma mea. Pe măsură ce înaintam totul mi se părea mai incredibil și mai plăcut. Am auzit glasul unui tânăr și m-am speriat. Stăteam ascunsă după un copac
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
eu? Un zâmbet mai port în privire, Și o poză ce-a rămas în vitrine. ”Unde ești copilărie Cu grădina ta cu tot?” Cotinghi Sonia-Florentina, clasa a VII-a Școala Gimnaziala Moieciu de Jos Brașov profesor coordonator Florescu Ioana Copacul fermecat A fost odată ca niciodată un copac fermecat despre care se spune că ar fi îndeplinit orice dorință persoanelor care aveau intenții într-adevăr speciale. Acest copac se afla însă într-un codru ale cărui împrejurimi erau foarte înspăimântătoare, cu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o poză ce-a rămas în vitrine. ”Unde ești copilărie Cu grădina ta cu tot?” Cotinghi Sonia-Florentina, clasa a VII-a Școala Gimnaziala Moieciu de Jos Brașov profesor coordonator Florescu Ioana Copacul fermecat A fost odată ca niciodată un copac fermecat despre care se spune că ar fi îndeplinit orice dorință persoanelor care aveau intenții într-adevăr speciale. Acest copac se afla însă într-un codru ale cărui împrejurimi erau foarte înspăimântătoare, cu lacuri locuite de șerpi imenși și balauri înfricoșători
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
au regretat foarte mult că au decis să-și lase copiii pe tărâmul morții. Însă într-o zi, un tânăr plin de viață, foarte curajos și credincios, pe nume David, s-a gândit să pornească la drum în căutarea copacului fermecat cu speranța că își va recupera mama, a cărei libertate se află acum în mâinile unui tâlhar vestit despre care toata lumea știa că este un om care nu are pic de credință în Dumnezeu și tocmai de aceea punea
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
toiag presărat cu mii și mii de cristale strălucitoare. Bună, dragul meu călător! Ce te aduce pe tine aici, prin mijlocul acestei păduri? Cu toate că această ființă nu prea îi inspira încredere voinicului nostru, acesta răspunde: Am venit să caut copacul fermecat! Știam eu! Cum te numești? David! răspunse băiatul cu vocea tremurândă. Dar tu cine ești? Nu contează cine sunt eu, contează doar că eu te voi ajuta să ajungi la copacul fermecat. Cum? a întrebat David mirat. Totul este să
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nostru, acesta răspunde: Am venit să caut copacul fermecat! Știam eu! Cum te numești? David! răspunse băiatul cu vocea tremurândă. Dar tu cine ești? Nu contează cine sunt eu, contează doar că eu te voi ajuta să ajungi la copacul fermecat. Cum? a întrebat David mirat. Totul este să ai încredere în mine și vei vedea. Știu că nu prea par de încredere, spuse creatura cu o privire dubioasă, dar am puteri magice. Bine atunci, să mergem la drum! Pe zi
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Zânei, a continuat să meargă mai departe având alături sabia și toiagul magic. Deodată, la o cotitură, o lumină orbitoare săgetează din cer ca o scânteie în miez de noapte și îi luminează voinicului nostru o cărare scurtă către copacul fermecat. Era atât de mirifică culoarea și blândețea florilor din copac! Mireasma lor se strecura lin pe sub nările sale, părea ca o mângâiere caldă care îi încărca sufletul cu viață. Însă această priveliște minunată este uitată cu ușurință de către tânărul voinic
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]