3,170 matches
-
înmânate celor în cauză în timpul jocului, socrilor celor mari, cumnaților. Se trecea apoi la dezgătitul miresei. Mirii erau așezați pe două scaune, li se luau florile și voalul cu atenție. Voalul era așezat pe două bețe și jucat de un flăcău. Voalul era așezat apoi de către nună la o viitoare mireasă, iar floarea mirelui la un viitor mire și aceștia dansau împreună. La dezgătitul miresei se dădeau cadouri din partea nașilor, a socrilor și a rudelor mai apropiate, atât miresei ca viitoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pentru brazda de sub plug. -Bună seara, doamnă gazdă, Mă lăsați să trag o brazdă? -Da de ce nu, măi băiete, Vino-n casă că am fete Fetele-s de măritat Și băieții de însurat Plugușor cu patru boi, Ia, mai mânați, flăcăi! Hăi! Hăi! sau S-a sculat mai an BădicaTraian Și-a încălecat Pe un cal învățat, Cu șeaua de aur, Cu nume de graur, Cu frâul de mătasă Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat Peste câmpuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
seara de Anul Nou, simbolizează calul prieten de nădejde al omului din cele mai vechi timpuri, iar capra amintește de vaca săracului care îi asigura omului nevoiaș hrana pentru copii și pielea pentru îmbrăcăminte. Tot în noaptea de Anul Nou, flăcăii satului organizează colindatul cu Căluțul cel mare sau nunta frumoasă cum i se mai spune în unele din satele comunei. Ei au obligația să colinde la toate casele din sat cu condiția să-i primească. La Căluțul mare câtă fanfara
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se mai spune în unele din satele comunei. Ei au obligația să colinde la toate casele din sat cu condiția să-i primească. La Căluțul mare câtă fanfara din sat și întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al miresei și în final al împăraților. La casele unde sunt fete de măritat, fanfara cântă 2-3 sârbe la care sunt invitate să danseze fata sau fetele gazdei și cele care sunt de prin vecini. Colacul îl primește, de obicei, flăcăul care este prieten și în perspectivă de căsătorie cu fata gazdei. Gazda trebuie să cinstească pe toți membrii formației cu câte un pahar de țuică sau de vin, iar fata să-i servească cu prăjituri. La toți membri li se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dau colăcei, iar starostelui o sumă de bani pentru plata muzicii. Nu de puține ori se iscau certuri sau chiar și bătăi, dacă erau mai mulți pretendenți la căsătorie cu o fată anume. După ce ură la ultima casă din sat, flăcăii se adună în centru satului unde începe hora cea mare care durează până în seara zilei de 1 Ianuarie. în urma căluțului mare, care este principalul ceremonial cu ocazia Anului Nou, veneau și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gh. Ursu, Bostan Ionuț, Cronț C. Constantin, Ciobanu Gheorghe, Chiriac Gheorghe, Chiriac Gh. Cristian, Apătăchioae Puiu, Afloarei Vasile, Sâsâeac C. Vasile, Fasolă Dumitru, cântărețul Nazare Ionel-Cristian, Ilaș Teodor, Corlăteanu Dumitru, Bostan S. Dumitru și lista ar putea continua cu toți flăcăii satului. Cu răbdare și cu rugăciuni au trecut și unele momente mai grele din viața de zi cu zi. Și gospodinele din sat au ajutat la construcția noii biserici chiar dacă n-au lucrat, dar au venit cu mâncare și cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lungul timpului de multe popoare. În Romania, cea mai mică instalație din lemn gros cu patru brațe încrucișate purta patru scaune din scândură solidă de brad. Scrânciobul, utilizat mai ales duminica, simboliza rotația sărbătorilor creștine. Capetele brațelor erau învârtite de către flăcăii vânjoși ai satului, pentru fetele de măritat, în cadrul altor jocuri sau a horelor. În timp, construcția roților s-a modernizat și s-a transformat într-un fel de competiție. Ca tot ce este tipic omenesc, roțile au devenit din ce în ce mai moderne
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
este cel mai important organ genital al omului"; ,,Manole a pus-o pe Ana la zid și a început să o lucreze..."; Călin ține de mână mireasa care are părul lung de fericire. Ea luptă să pună mâna pe dragostea flăcăului"; Poetul își asteaptă iubita ca împreună să cutremure o barcă...". Urmează perle istorice cu Mircea cel Bătrân personaj central. ,,Mircea cel Mare, prima dată a fost bătrân, și sta la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primește politicos, dar cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sala de spectacole. Măi să fie, își spunea Ion în gând, ieșind din cinematograf. Cum poți, ca bărbat, să lași o asemenea nevastă pentru treburi mai urgente? Se întrebă el, referindu-se probabil la o scenă din film. (Pe Ion, flăcău tomnatic, orice prezență feminină îl tulbura, chiar aluziile cele mai nevinovate la sexul opus îl nelinișteau, îi produceau o stare de neîmplinire sufletească, încât se îmbujora ca o fată mare). Întrebă pe cineva cât e ora și liniștit (mai avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a romanului) dar, mai ales, la scena priveghiului de la căpătâiul celui ucis, susținută de muzica dramatică. în roman, veghea în râpă a lui Gheorghiță are atributele unei probe inițiatice, topografia locului putând fi asimilată grotei și metaforic, unei recluziuni simbolice „Flăcăul nu înțelegea din toate decât o frică strecurată din pământ în el și începu să vorbească cu cânele și cu calul, adresându-le cuvinte fără noimă”. Gheorghiță din film, a cărui interpretare lasă de dorit, țipă, tremură ca un copil
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
iubire dezvoltat cu atâta substanțialitate de M. Preda în Cel mai iubit dintre pământeni ? în romanul Moromeții există două perspective asupra modului de constituire a familiei, ambele având ca substrat mitul fericirii prin iubire. Una dintre acestea aparține lui Birică, flăcăul lipsit de speranța însurătorii și cu atât mai mult de speranța de a putea trăi acest mit, deoarece satul, surprins istoricește în al doilea deceniu al secolului al XX-lea, este încă bântuit de fantomatice mentalități: Tocmai pentru el, cel
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
cu intenția vădită să le omoare. Bine, întrebă una din ele-dar ce aveați cu noi doar știați că suntem niște biete femei care transmiteam pentru publicul din toată țara, veștile pe care le primeam și noi de la alții? Da,-spune flăcăul nostru care era venit și el din altă zonă a țăriiștiam, dar ne gândisem să facem și noi ceva să ne evidențiem cu fapte, indiferent ce,doar să ieșim și noi în evidență cu ceva.Acesta era scopul și intenția
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
orice caz „aventurii“ cu Irma și de aceea totuși cu contururi mai vagi, are altfel de conținut. Să nu fi împlinit încă patru ani când de acolo, din Călugărițelor, ordonanța tatei (ostașul rămăsese în serviciul mamei și al bunicilor), un flăcău voinic, înalt, spătos, cu figura atrăgător blajină, mă lua de mână sau mă ducea în cârcă la scaldă, la Someș, undeva în dreptul pădurii Hoia, la poalele ei dinspre oraș, unde apa, nezăgăzuită încă de maluri, se răspândea pe albia lăbărțată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
tihnă dulce, care venea din rădăcinile ființei, în situația asta ce o doream prelungită la nesfârșit: nu-mi mai doream nimic pe lume decât să stau nemișcat în cleștele uriaș și moale al coapselor bărbătești, înveșnicit de această împlinire. Amintirea flăcăului mi-a întreținut-o cu perseverență maică-mea, care adesea repeta: „Cât de tare te-a iubit băiatul ăsta! Când și-a terminat stagiul militar și a plecat în satul lui, plângea și nu se putea despărți de tine.“ Nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mă gândesc că, în inconștientul meu, îl așteptam și eu poate pe „cavaler“, cu personale speranțe. Cu cei doi logodnici împreună, ne-am dus într-o seară să cinăm la restaurantul din târg, unde - și gelos, și cu gândul la flăcăul în ițari - m-am îmbătat (întâia oară în viață), spre amuzamentul perechii fericite. De la dânșii, am fost invitat pe câteva zile la moșia unui avocat căsătorit cu o altă soră a Anei Slăvoacă. Femeie urâtă, dar inteligentă (fața ciupită de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nici o vină, căci ne educa prin muncă, dar care pentru mine a însemnat mult din moment ce și acum, la bătrânețe, mi-a apărut în minte. Eram tot pe la vârsta când mi se părea că de acuma sunt și eu .. de ... cavaler (flăcău se zice pe la noi) și începusem să mă uit mai atent după fete. Într-o vacanță de vară, se anunță că vine pentru o săptămână la sora mea Mariana o prietenă a ei din Tg.Puiești, Vița Strătulat (tatăl ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
voi fi în mijlocul familiei și al consătenilor mei ... Chiar de a doua zi am intrat din plin în treburile gospodărești și câmpenești, pentru a o lăsa pe mama doar cu treburile casei și a fraților mai mici. Dar ... tânăr fiind ... flăcău așișderea ... nu înseamnă că ignoram evenimentele distractive organizate în sat sau în satele învecinate la sfârșit de săptămână ori la sărbătorile mai importante (hore, șezători, baluri, nunți, etc.). Așa se face că, de Sfântul Petru, aud că se organizează mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
aduce a sudoare și a pământ - pământ adânc. Veți prvii luna mare, familiară și apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veți asculta toate poveștile cu stafii și strigoi, precum și împușcăturile ce mai vuiesc răzleț între munți. Veți afla despre flăcăii noștri că-s voinici ca brazii sau unii becisnici ca tufa. Despre fetele noastre că-s ca florile - de cicoare sau cucută. Dar pe încetul totul va prinde contur și după mai îndelungată conviețuire veți intra în firea adâncă a
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
miresei și gătirea mirelui Miresei i se pune voalul pe cap de către nasă, iar mirele este pieptănat de naș și i se pune în piept, în partea dreaptă o floare. Mirii sunt gătiți în fața unei oglinzi mari ținută de un flăcău și o domnișoară (druștele). Se cântă și se joacă în jurul mirilor, în timp ce nașii îi gătesc. Pentru mireasă se cântă: “Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cruce: tații iau amândoi paharul și dau miresei, iar mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț de flăcăi. Mirele merge după mireasă, dus de braț de domnișoare. Apoi merg nașii care au câte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț de flăcăi. Mirele merge după mireasă, dus de braț de domnișoare. Apoi merg nașii care au câte o sticlă cu vin și cinstesc pe cei întâlniți în cale, invitându-i la nuntă. În urmă vin carele (mașinile cu zestre). Drumul la casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]