7,518 matches
-
și necesarul de resurse umane, materiale și financiare pentru fiecare dintre ele); • premisele, obiectivele, strategiile și politicile trebuie comunicate clar; • planificarea trebuie să includă conștientizarea și acceptarea schimbării. 2.2. Organizareatc "2.2. Organizarea" Organizarea este procesul complex, dinamic și flexibil de selectare și grupare a activităților pentru atingerea unor obiective comune, repartizarea responsabilităților de conducere pe compartimente, departamente sau niveluri ierarhice subordonate, învestirea cu autoritatea necesară a persoanelor care au primit funcții de conducere și stabilirea unor linii de autoritate
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și preocuparea pentru grup și subliniază faptul că o conducere eficientă se bazează pe ceea ce face liderul spre a veni în întâmpinarea nevoilor grupului și ale indivizilor pentru realizarea sarcinilor. Elementele principale ale modelului funcțional sunt următoarele: • încurajarea unui stil flexibil de conducere, orientat pe sarcină, individ sau grup, în funcție de circumstanțe; • funcțiile orientate spre îndeplinirea unei sarcini includ activități de stabilire a obiectivelor, de planificare a acțiunilor, de repartizare a responsabilităților și de stabilire a unor standarde adecvate de performanță; • funcțiile
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
riscuri în unele etape ale activității și susțin noile valori. Ei se raportează în mod constant la perspectivă și la integralitate. În același timp, acordă atenție detaliilor” (Peters, Austin, 1986). În acest fel, organizațiile conduse de asemenea manageri sunt considerate flexibile și, prin intermediul inovațiilor, ele vor opera continuu schimbări și se vor adapta la modificările mediului extern. 2.5. Adoptarea deciziilortc "2.5. Adoptarea deciziilor" Procesul decizional se referă în sens strict la alegerea unui mod operațional de rezolvare a unei
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
care sunt deja cuprinși în sistemul de învățământ, dar, dintr-un motiv sau altul, nu obțin rezultate satisfăcătoare, pentru copiii care nu frecventează programul unei școli, dar ar putea să o facă dacă școala ar reacționa într-un mod mai flexibil la nevoile lor sau pentru unii copii care au diferite forme de deficiență și necesită forme de sprijin suplimentar în programul de pregătire școlară. Această nouă orientare implică schimbări metodologice și organizaționale care vizează cel puțin trei dimensiuni ale vieții
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
astronauții Manfred E. Clynes și Nathan S. Kline în 1960 pentru a desemna un sistem robotic om-mașină, autoreglabil (self-regulatingă, realizat ca o soluție hardware adusă alterării funcțiilor corporale în diferite medii terestre și extraterestre. Cyborgul ar fi prin urmare mai flexibil decât organismul uman în orice mediu înconjurător datorită capacității sale de adaptare. Cercetarea timpurie a cyborgului se focalizează asupra încercării cosmonautului de a supraviețui în spațiul cosmic, de a-și „îmbunătăți” în mod tehnologic trupul în timp ce mintea îi rămâne nealterată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
putând să „perceapă”, grație senzorilor, să raționeze și să acționeze sau să modifice spațiul digital, să răspundă în mod particular fiecărui utilizator, mulțumită efectorilor. Capabili să decidă în legătură cu o anumită acțiune, fiind reflexivi, reactivi și proactivi, pot avea un comportament flexibil, comunicativ și social, îndeplinind acțiuni colective și cooperative. Mai mult chiar, agenții pot „învăța” din procese anterioare, „memorând” diverse evenimente și realizând anumite acțiuni (care au fost repetateă din reflex. Un alt tip de ilustrare a relaționării strânse dintre obiect
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la posibilitatea de recombinare a simțurilor în cadrele flexibile ale unor noi tipuri de visceralitate (inclusiv sexualeă. Interfațarea poate conduce la obținerea unei concordanțe între un obiect, o stare, un loc fizice și un obiect, o stare, un loc numerice, dar poate, de asemenea, să producă discrepanțe și dezorientare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de rezistență la organizarea definitivă și implacabilă. Încă o dată, individul se ipostaziază ca un „corp fără organe”, o identitate dezorganizată care sfidează integritatea, stabilitatea și universalitatea prin ansamblul eterogen de organe, interfețe, gene și proteze. Astfel, acționând contingent, parțial și flexibil, individul cyborgic încearcă să se sustragă normalizării și standardizării (ca în teoria feministă a cyborgului promovată de Donna Harawayă, expunându-se sub posibila emblemă de „organe fără corp”. Dorința mașinică determină nu doar cyborgul, ci și avatarul și subiectul transgenic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologică și afectivitatea comunicațională, publicul social și privatul individual. Pentru dobândirea unei atitudini „transpolitice” este presupusă efectuarea imperativului „revoluției inteligenței” atât estetice cât și etice (Nicolescu, 1999, p. 162Ă. Transumanismul devine, pentru specialistul în fizica cuantică, noua formă complexă și flexibilă de umanism care asigură echilibrul dintre materialitatea tehnologică și spiritualitatea umană. Așadar, nu postumanism, ci umanism valorificat într-un maxim de potențial creativ. 22. Acest capitol respinge atât perspectiva modernistă, raționalistă și universalistă, care neagă importanța simțurilor fizice, a afectelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
publică, apoi de serviciu public, printr-o legitimitate bazată pe eficacitatea metodelor sale. Mai mult, autoarea consideră că în prezent prin guvernanță se poate înlocui concepția de organizare monolitică, ierarhică pe verticală a structurilor administrative, cu un sistem de organizare flexibilă, ceea ce va schimba fundamental principiile de guvernare atât cu privire la transparența procesului decizional, cât și cu privire la participare și responsabilitate. Cu alte cuvinte, utilizând un vast material bibliografic, autoarea ne convinge că o astfel de schimbare demonstrează că analizele clasice apar ca
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
conduc spre un nou model de guvernare, în care responsabilitățile executivului se deplasează de la gestionarea programelor către organizarea resurselor, în scopul creării de valoare publică. Cu alte cuvinte, modelul de guvernare ierarhic pierde teren în favoarea modelului de guvernanță în structuri flexibile, tip rețea. 1.1. Conceptul de guvernare. Definiții. Interpretări Termenul de guvernare provine din grecescul kubernân, care se traduce prin a conduce o navă. Analogia cu navigația s-a menținut în latina medievală (gubernance) și chiar în limbile moderne. În
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
unor noi paradigme de gândire și de comportament. Construcția acestei noi viziuni se bazează pe asumarea unei abordări strategice centrată pe consolidarea eforturilor actorilor guvernamentali orientate către renunțarea la structurile ierarhice tradiționale rigide, generatoare de corupție, în favoarea unor structuri inovative, flexibile, în care cetățeanul are un rol activ. Un număr important de voci autorizate atât din mediul academic, cât și din structuri internaționale (UE, OECD etc.) pledează în favoarea acceptării unor modele noi, inovatoare, care plasează cetățeanul în centrul procesului de politici
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cale importantă de îmbunătățire a eficienței și performanței la nivelul administrației publice. Focalizat asupra creșterii autonomiei decizionale, procesul descentralizării contribuie, de asemenea, la transparența activităților și rezultatelor. În concluzie, structurile sistemului administrației publice trebuie să devină anticipative, dinamice, complexe și flexibile. Noile tehnologii accentuează cererea pentru astfel de structuri în administrație; trecerea la o administrație informatizată fiind de neconceput în cazul unor structuri ierarhizate și rigide, care încetinesc fluxul informațional exact când este necesară o mai mare viteză a acestuia. În
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în conformitate cu regulile și normele generale. Scopul principal al structurilor și instrumentelor de control managerial este asigurarea conformității în raport cu regulile și normele prestabilite. Într-un astfel de sistem, îmbunătățirea eficienței și eficacității proceselor implică adoptarea unor modificări legislative. Crearea unor structuri flexibile, adaptate actualului mediu dinamic și turbulent impune reproiectarea arhitecturii muncii. Cunoașterea obiectivelor și măsurarea rezultatelor reprezintă două imperative ale acestei schimbări, asupra cărora trebuie să se concentreze managerii unităților administrative, demonstrând că sunt capabili să organizeze și să eficientizeze modul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
din care transcende comportamentul a cărui schimbare se urmărește în conformitate cu politicile și strategiile asumate. Problema fundamentală cu care se confruntă, în prezent, structurile aflate pe diferite niveluri de guvernare, constă în identificarea modalităților de conceptualizare, configurare și gestionare a structurilor flexibile (de tip rețea), care inte grează actori publici, privați și nonprofit, în scopul producerii de valoare adăugată pentru societate. 1.2.2.1. Modelul birocratic Studiul birocrației începe cu Max Weber (1864-1920), sociolog german, care consideră că aceasta este o
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
nivel macro necesită un înalt grad de centralizare în elaborarea politicilor și în administrație. Pe de altă parte, nevoia administrativă de elaborare a regulilor este de o cu totul altă natură. Pentru o astfel de exigență răspunsul optim este organizația flexibilă, înalt specializată, autonomă în luarea deciziei; cu alte cuvinte, răspunsul este agenția de reglementare independentă. În aceste circumstanțe, se poate afirma că modelul agenției este aplicabil, dar cu anumite limitări, în domeniile economic și social, dar și în alte cazuri
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de competențe și abilități sunt destul de precare la nivelul sectorului public. În consecință, în mare parte, instituțiile guvernamentale chiar nu au capacitatea de a gestiona eficient un contract de management și, cu atât mai mult, problemele sofisticate asociate managementului structurilor flexibile. În ultima decadă a secolului trecut, structura de rețea a fost promovată la nivelul sistemelor de guvernare ca oportunitate de implicare a „vocii colectivității”, dar și a altor entități participante la procesul de elaborare a politicilor publice sectoriale, așa după cum
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cere performanță fără a conștientiza cum este afectată performanța pe care acest nivel o realizează. Aceste imperative ale specializării și planificării centralizate, precum și asigurarea unui control ierarhic operațional contribuie la o birocratizare profund verticală. Forma organică se caracterizează prin sarcini flexibile, acest tip de organizație fiind construită mai degrabă în jurul generaliștilor, decât al specialiștilor. „Creierul” organizației este descentralizat, iar coordonarea se realizează în special prin ajustări mutuale și aproape deloc prin comandă și control. Nu este necesar un lanț de comandă
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
locale și regionale; dintre administrații și diferite grupuri de cetățeni. În al doilea rând, există o cerere imperativă de reforme structurale la nivelul administrației centrale și la nivelul structurilor locale în scopul eficientizării (pentru ca acestea să devină compatibile cu structurile flexibile de tipul rețelelor), dar și pentru a crește capacitatea administrațiilor de luare a deciziilor prin implicarea în acest proces a cetățenilor și grupurilor de interese reprezentative pentru comunitate. Pragmatic, realizarea unei astfel de structuri presupune depășirea unei varietăți de provocări
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
timp, favorizează abandonarea guvernării în favoarea guvernanței. Facem observația că deschiderea către comunitate și preocuparea pentru exploatarea acestei resurse este caracteristică doar organizațiilor publice mature și sofisticate, adică acelor organizații care: a) operează pe baza principiilor democratice; b) sunt mai mult flexibile decât birocratice; c) utilizează mecanisme de stimulare în măsură să promoveze spiritul deschis și angajamentul față de organizație; d) pun accent pe munca în echipă și pe cooperare, în general; e) arată interes față de elaborarea de soluții inovatoare și sunt sincer
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
internaționale. Rod Rhodes formulează cea mai sistematică definiție pentru guvernanță și identifică patru caracteristici de bază ale acesteia, și anume: a) interdependența dintre organizații include actori nonstatali; schimbarea limitelor statului înseamnă că frontierele dintre sectoarele public, privat și voluntar devin flexibile și permisive; b) interacțiunea continuă dintre membrii rețelei generate de necesitatea schimbului de resurse și negocierii obiectivelor reciproc partajate; c) interacțiunile bazate pe încredere și reglementate de regulile jocului negociate și convenite de participanții la rețea; d) un grad ridicat
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Sunt, de asemenea, importante eforturile inițiate pentru măsurarea descentralizării regionale și locale la nivelul statelor dezvoltate și în curs de dezvoltare. În plus, guvernanța multinivel este analizată, de teoreticieni, în termeni de cerere și ofertă pentru jurisdicții. Propunerea unor jurisdicții flexibile de „tipul coalițiilor voluntare pentru finanțarea și alegerea unor bunuri publice” constituie o provocare pentru eficiența guvernelor tip monopol, teritorial fixe. Studiul guvernării locale în Statele Unite și în Europa occidentală se bazează pe guvernanța multinivel policentrică. Unul dintre pilonii acestei
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
tip I Guvernanța de tip II Jurisdicții cu scop general Jurisdicții cu sarcini specifice Membrii nu se intersectează Membrii se intersectează Jurisdicțiile sunt organizate într un număr limitat de niveluri Numărul nivelurilor nu este limitat Arhitectură largă a sistemului Arhitectură flexibilă Sursa: Hooghe, L. și Marks, G. (2003), „Unraveling the Central State, but How? Types of MultiLevel Governance”, The American Political Science Review, Vol. 97, No. 2. Guvernanța multinivel de tipul I Aceasta descrie jurisdicțiile cu un număr limitat de niveluri
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
public ar trebui să fie furnizat de jurisdicția care internalizează în mod eficient beneficiile și costurile sale. Rezultatul presupune jurisdicții la diverse scări. Guvernanța de tip II poate fi identificată cu guvernanța multi sau policentrată. Un astfel de model este flexibil, în sensul că acesta este creat sau dizolvat în funcție de tendințele de schimbare ale guvernanței. Exemple pentru acest tip de abordare sunt marile zone urbane, în care responsabilitățile pentru diferitele funcții și servicii (educație, poliție, drumuri, transport feroviar, spitale, planificare, gaz
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
transport feroviar, spitale, planificare, gaz, electricitate etc.) sunt împărțite între diferitele structuri, fiecare cu propria organizare, cu diferite frontiere teritoriale, cu număr variabil de subniveluri. Acest al doilea tip de sisteme se referă la jurisdicții cu sarcini specifice, intersectabile și flexibile. Hooghe și Marks subliniază faptul că nu se pot emite opinii referitoare la supremația uneia sau alteia dintre cele două tipuri de guvernanță menționate. Fiecare tip de sistem funcționează eficient într un anumit context. Opinia unor autori conform căreia guvernanța
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]