3,085 matches
-
acestuia cu un prag de reușită stabilit dinainte”(Meyer G. De ce și cum evaluăm, p. 25). Evaluarea formativă trebuie să fie integrată în mod constant și operativ pe tot parcursul procesului instructiv. Ioan Cerghit concluzionează că „prin specificul ei, evaluarea formativă este o evaluare centrată pe procese, destinată rectificării, reajustării, adaptării acestora; ameliorării și optimizării, reglării și autoreglării predării și învățării. În felul acesta îndeplinește o funcție formativă”. „Aplicarea acestei strategii este foarte pretențioasă și necesită organizarea riguroasă a predării, competență
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
pe tot parcursul procesului instructiv. Ioan Cerghit concluzionează că „prin specificul ei, evaluarea formativă este o evaluare centrată pe procese, destinată rectificării, reajustării, adaptării acestora; ameliorării și optimizării, reglării și autoreglării predării și învățării. În felul acesta îndeplinește o funcție formativă”. „Aplicarea acestei strategii este foarte pretențioasă și necesită organizarea riguroasă a predării, competență în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegerea tehnicilor de evaluare” (Cerghit I. Sisteme de instruire alternative și complementare). Analiza definițiilor prezentate de pedagogi ca Ioan Cerghit
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
și complementare). Analiza definițiilor prezentate de pedagogi ca Ioan Cerghit, Ion T. Radu, G. De Landsheere, L. Allal, J. Cardinet, G. Scallon, R. Amigucs, Petit Jean, Perrenoud, Yvan Abernot, Roland Abrecht permite surprinderea câtorva caracteristici esențiale ale conceptului de evaluare formativă: este o evaluare criterială, bazată pe obiectivele învățării;n semnifică faptul că evaluarea face parte din procesul educativ normal; „nereușitele” elevului sunt considerate ca momente în rezolvarea unei probleme și nu ca slăbiciuni ale acestuia; intervine în timpul fiecărei sarcini
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
dificultăți, confuzii, greșeli, intervenind imediat pentru ameliorarea situației; oferă posibilitatea tratării diferențiate a elevilor. 3. Evaluarea sumativă Evaluarea sumativă a fost pusă în discuție pentru prima dată de Scriven în lucrarea The methodology of evaluation, 1967, odată cu lansarea teoriei evaluării formative. Aceast tip de evaluare încheie o perioadă de învățare și se concretizează printr-o notă sau un calificativ, chiar printr-o clasificare sau ierarhizare a elevilor, intrând astfel în zona evaluării normative. Se mai numește și „certificativă” întrucât vizează ce
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sau un calificativ, chiar printr-o clasificare sau ierarhizare a elevilor, intrând astfel în zona evaluării normative. Se mai numește și „certificativă” întrucât vizează ce și cât au învățat elevii (Cardinet, Pour apprécier le travail des élèves, p. 72). Evaluarea formativă este concepută ca parte integrantă a procesului de învățare ca mijloc de informație cu destinații multiple. Reușita unui program de instruire depinde de modul în care se proiectează și se realizează acțiunile evaluative, fie ele formative sau sumative. În practica
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
élèves, p. 72). Evaluarea formativă este concepută ca parte integrantă a procesului de învățare ca mijloc de informație cu destinații multiple. Reușita unui program de instruire depinde de modul în care se proiectează și se realizează acțiunile evaluative, fie ele formative sau sumative. În practica demersului pedagogic evaluarea formativă capătă o pondere mai mare, în condițiile unui învățământ cu anumite pretenții de modernitate. În viața școlară cotidiană, evaluarea formativă și evaluarea sumativă nu sunt ușor de delimitat. Din această perspectivă, acțiunile
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
parte integrantă a procesului de învățare ca mijloc de informație cu destinații multiple. Reușita unui program de instruire depinde de modul în care se proiectează și se realizează acțiunile evaluative, fie ele formative sau sumative. În practica demersului pedagogic evaluarea formativă capătă o pondere mai mare, în condițiile unui învățământ cu anumite pretenții de modernitate. În viața școlară cotidiană, evaluarea formativă și evaluarea sumativă nu sunt ușor de delimitat. Din această perspectivă, acțiunile evaluative apreciate de cadrul didactic ca fiind formative
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
modul în care se proiectează și se realizează acțiunile evaluative, fie ele formative sau sumative. În practica demersului pedagogic evaluarea formativă capătă o pondere mai mare, în condițiile unui învățământ cu anumite pretenții de modernitate. În viața școlară cotidiană, evaluarea formativă și evaluarea sumativă nu sunt ușor de delimitat. Din această perspectivă, acțiunile evaluative apreciate de cadrul didactic ca fiind formative îl îndreptățesc pe acesta să acorde note sau calificative. În perioada evaluărilor cadrul didactic se transformă din prieten, confident și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
formativă capătă o pondere mai mare, în condițiile unui învățământ cu anumite pretenții de modernitate. În viața școlară cotidiană, evaluarea formativă și evaluarea sumativă nu sunt ușor de delimitat. Din această perspectivă, acțiunile evaluative apreciate de cadrul didactic ca fiind formative îl îndreptățesc pe acesta să acorde note sau calificative. În perioada evaluărilor cadrul didactic se transformă din prieten, confident și mentor, în controlor, verificator și factor de decizie (Ketele J.M., L'évaluation: approche descriptive ou prescriptive?,1986). Literatura pedagogică și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mod tradițional s-au centrat pe o evaluare practică dar și la discipline predominant teoretice, axate pe o evaluare teoretică. „Evaluarea practică creează suficiente oportunități pentru exprimări acționale originale și creative, devine astfel formatoare, de mare afinitate cu însăși evaluarea formativă”(Ungureanu D., Teoria curriculumului, p. 137). Spre deosebire de evaluarea orală și cea scrisă care realizează o evaluare cantitativă și calitativă a produsului învățării elevilor, evaluarea practică se exercită și asupra procesului de învățare care a condus la acel produs final. Examinarea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
o selecție transversală în documentele autentice care arată progresele elevului în învățare. Elevul participă la elaborarea portofoliului său contribuind alături de cadrul didactic la selecția lucrărilor pe care el însuși le apreciază ca fiind reprezentative pentru progresele sale. Portofoliul îmbină funcțiile formativă și informativă ale evaluării. Demersul de evaluare cu ajutorul portofoliului dezvoltă la elev o conștientizare a funcției sale cognitive și o cercetare personală (cu ajutorul cadrului didactic) a mijloacelor pentru a reglarea propriei învățări. Evaluarea pe bază de portofoliu se dezvoltă deja
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
S.U.A., Canada, Anglia. Această manieră contrabalansează o abordare foarte răspândită, realizată cu ajutorul testelor standardizate, care evaluează elevii fără a ține seama de contextul de învățare. Îndeosebi în școala primară, dar în general în învățământul obligatoriu unde predomină evaluarea de tip formativ, portofoliul nu vizează numai valorizarea competențelor elevilor, ci prezintă o selecție a sarcinilor care arată progresul elevului în învățare. Proiectarea portofoliului este condiționată de elemente: scop, context, conținut. Scopul pentru care este proiectat portofoliul va determina structura acestuia. Structura sau
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de evaluare puternic motivantă pentru elev. Implică un volum de muncă sporit și se realizează atât prin activitatea în clasă, cât și în afara clasei. Acest tip de evaluare este recomandat atât în evaluări de tip sumativ cât și în evaluările formative. Activitatea de realizare a proiectului poate fi individuală sau de grup, iar evaluarea se poate raporta la munca unui elev sau a unui grup de elevi. Proiectul poate viza aspecte teoretice sau practice, poate fi recomandat ca metodă de învățare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de lucru precise prin care își poate demonstra în practică un întreg complex de cunoștințe și de capacități; urmărește formarea unor tehnici de lucru în grup și individual; promovează interrelațiile de grup și deprinderile de comunicare; are un pronunțat caracter formativ. Investigația (în sensul de cercetare, descoperire) se folosește ca metodă de învățare, pentru a-i deprinde pe elevi să gândească și să acționeze independent, atât individual cât și în echipă. Pe baza analizei activității elevilor și a rezultatelor obținute de
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
fi concepțiile pe care le nutrim, nu poate exista învățare fără evaluare”(Monteil J.M., Educație și formare, 1997, p. 58). În prezent sunt căutări privind creșterea calității educaționale a binomului evaluare-strategii de învățare, în sensul realizării unei „evaluări integrate, întotdeauna formativă și chiar formatoare și producătoare de sens, în interiorul acelorași proceduri didactice” (G. Figari, Achouche M ., L' Activité évaluative réinterrogée, p.11-12). Autoevaluarea ocupă un loc important în practica evaluatorilor. Linda Allal și Michel (1993) afirma că „autoevaluarea înseamnă un demers
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
având un spirit revendicativ interpretat de sindicate, rolul specialistului în relații publice constă în crearea și menținerea unui climat de înțelegere între întreprindere și angajații săi, printr-o informare corectă și permanentă a acestora. Specialiștii în PR conduc o cercetare formativa prin care doresc să identifice potențialele probleme și să definească obiectivele programelor de comunicare cu 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 65 stakeholderii; stabilesc niște obiective măsurabile și recurg la ambele metode de evaluare - formală și informalăpentru a vedea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
având un spirit revendicativ interpretat de sindicate, rolul specialistului în relații publice constă în crearea și menținerea unui climat de înțelegere între întreprindere și angajații săi, printr-o informare corectă și permanentă a acestora. Specialiștii în PR conduc o cercetare formativa prin care doresc să identifice potențialele probleme și să definească obiectivele programelor de comunicare cu 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 65 stakeholderii; stabilesc niște obiective măsurabile și recurg la ambele metode de evaluare - formală și informalăpentru a vedea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
noile realități economice, sociale și politice, a omului care gândește profund, care poate să găsească singur soluții optime la diverse situații problemă. În acest context, cadrele didactice trebuie să promoveze, prin activitățile pe care le desfășoară cu elevii, un învățământ formativ, de maximă eficiență. Pentru orice cetățean, indiferent de vârstă și profesie, gradul de stăpânire și de folosire a limbii este o trăsătură a personalității sale. De aceea sunt necesare acțiuni și măsuri speciale pentru "cultivarea limbii", pentru dezvoltarea capacității de
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
cel mai larg ce i se poate atribui cadrul cel mai prielnic pentru cultivarea capacităților de exprimare corectă a elevilor, de dezvoltare a deprinderilor de muncă intelectuală, de stimulare a gândirii creatoare a acestora. Ele contribuie la promovarea unui învățământ formativ, la dezvoltarea armonioasă a personalității copilului. CAPITOLUL II COMPUNEREA ȘCOLARĂ FORMĂ EFICIENTĂ DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ELEVILOR Al. Roșca - Creativitatea Creativitatea presupune o deschidere a personalității spre nou, un comportament nonconformist, lipsit de rigiditate și de conservatorism. Educarea capacităților creatoare
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
nu demoralizator; * popularizarea lucrărilor reușite, originale în cadrul expozițiilor școlare; * antrenarea elevilor talentați la concursuri ș i olimpiade școlare; * trezirea interesului elevilor pentru autocunoaștere și autodepășire . Așadar, cadrului didactic îi revine datoria de a se racorda la cerințele unui învățământ activ, formativ, modelator de personalități creatoare. El însuși trebuie să fie original și deschis spre nou. CAPITOLUL III CONSIDERAȚII TEORETICE CU PRIVIRE LA COMPUNEREA ȘCOLARĂ 1. ETAPELE PRINCIPALE ALE ELABORĂRII UNEI COMPOZIȚII Indiferent de natura subiectului, etapele principale ale elaborării unei compuneri sunt: * alegerea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
mai ales, de perspectivele viitorului, nu poate rămâne indiferentă față de marea bogăție de formule verbale în care se structurează comunicarea umană contemporană. Școala trebuie să se oprească la acele formule (compoziții) care prezintă un interes practic imediat, pe linia scopului formativ esențial urmărit: pregătirea pentru viață a elevilor. D. Compuneri gramaticale Respectarea regulilor lingvistice în exprimarea curentă are influențe pozitive asupra comportamentului copilului, asupra personalității acestuia. Conștientizarea normelor gramaticale înlătură pericolul exprimării copiate. De aceea, compunerile gramaticale au un mare rol
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
și ale redactării unei compuneri pentru a nu spori numărul greșelilor în caietul colegului; *între cei doi colegi există relații de prietenie, de înțelegere; *schimbul de caiete este avantajos; *nu se tulbură atmosfera de lucru și nu se denaturează intențiile formative ale învățătorului. Și în acest caz, învățătorul, prin supracontrolul atent, prin intervenția competentă asupra caietelor, este cel care va face o verificare corectă. 4. Corectarea prin dialog cu clasa Această modalitate urmărește evitarea unor deprinderi negative și efectuarea conștientă a
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de la “ce se învață?” la “de ce se învață?” și această deplasare poate genera un dublu beneficiu, respectiv: de stimulare a interesului de cunoaștere al copilului, care vede utilitatea propriei munci prin competențele pe care le dobândește; de creștere a caracterului formativ al învățării. Făcând o sinteză a programelor școlare ale disciplinelor care se studiază în clasele V VIII se poate extrage un numitor comun în sensul orientării tematicii curriculumului spre: dezvoltarea capacităților de investigație științifică; folosirea unor metode și tehnici de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
confesiune liberă, jurnalul lui Eugen Barbu creează mai degrabă impresia unei autocenzuri. De altfel, insatisfacția lecturii acestui document tentant se extinde asupra tuturor palierelor tematice: frământările de creație ale tânărului prozator, aventurile amoroase, simpatiile politice, culisele literare, lecturile și experiențele formative - totul e mai degrabă convențional decât autentic, ceea ce diminuează simțitor valoarea confesiunii. Jurnalul lui Eugen Barbu cuprinde însemnări mai detaliate din anii 1942-1949 (în 150 de pagini), mai expeditive și, probabil, selective din anii 1950-1952 (în numai 20 de pagini
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
Bitzan o exercită asupra conștiinței publice și asupra privitorului, în particular. în pofida faptului că artistul și-a delimitat foarte net universul și și-a restrîns reveriile la cîteva categorii de obiecte-reper, senzația de bogăție, de materie inepuizabilă și de acțiune formativă infinită se impune, dincolo de interesele imediate și chiar de nivelul de instrucție, tuturor categoriilor de spectatori. Pentru că Bitzan, spre deosebire de majoritatea confraților săi, contrar aparenței de noutate radicală, oferă privitorului, cu o savantă intuiție psihologică, exact ceea ce acesta, la un prim
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]