2,679 matches
-
ale cărei terase dominau de sus marea de Marmara; cum nu trecea nimeni pe acolo, ea era plină de ierburi înalte: Andronic se pitulă mai întâi în desiș, "ca un iepure", și așteptă momentul potrivit spre a se servi de frânghiile ce luase cu el. Ca un om priceput ce era, ieșind din celulă el avusese grijă să închidă ușa în urma lui. Atfel, când ofițerul de serviciu făcu rondul de seară, nu observă nimic neobișnuit: după ce puse sentinelele fiecare la locul
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
din celulă el avusese grijă să închidă ușa în urma lui. Atfel, când ofițerul de serviciu făcu rondul de seară, nu observă nimic neobișnuit: după ce puse sentinelele fiecare la locul ei, el se culcă liniștit. Atunci, în plină noapte, Andronic legă frânghiile de crenelurile zidului exterior și se lăsă să alunece fără zgomot pe mal. O barcă îl aștepta și se credea în afară de primejdie, când se ivi o întâmplare supărătoare. Din ziua în care, cu două secole mai înainte, Ioan Tzimiskes asasinase
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
potolit definitiv. Avea aproape 60 de ani. Într-o lucrare istorică a lui Niketas Choniates se relatează că în anul 1164 Andronic evadează din Constantinopol (unde era ținut în captivitate de împăratul Manuel) coborând zidurile de la malul mării cu niște frânghii. Gărzile observă un fugar dar Andronic pretinde că este un sclav fugar și este lăsat în pace. Apoi traversează marea cu o barcă și începe un drum pe jos spre Galiția unde spera să primească adăpost. În apropiere de Dunăre
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si Toma (1860, 1870). Adusă, cândva, în pronaosul bisericii, de pe vreun deal, troița de forma obișnuită în Munții Apuseni, este sculptată cu rozete, pe umerași și în centru, și cu nervuri în frînghie pe brațe, ea depunând mărturie pentru arta cioplirii lemnului cu care fusese împodobit și lăcașul din Plăișor. În preajma monumentului, restaurat ultima dată în 1967, dăinuie stâlpii ciopliți ai Înălțării.
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
străina de la acea biserică, au popă, au mirean, acela să fie proclet și afurisit și părtaș cu Iuda, Amin, 1684”. Se adaugă acestor tipărituri, din zestrea vechiului lăcaș și o icoană, cu reprezentarea Deisis, și suita apostolilor, dincolo de chenarul în frânghie, rămasă răzleață, prin autorii ei, edificatoare însă pentru mulțimea bunurilor dispărute ca și pentru ambianța artisitică, postbrâncovenească, în care a fost realizată. Autorii picturii au consemnat că: ,această icoană au plătit Avram Cătana, împreună cu fratele său Ion moraru, ca să le
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
-se o îngustă boltă semicilindrică, racordată, printr-un timpan, cu restul tavanului drept. O clopotniță scundă, cu coif piramidal, a fost suprapusă actualei părți de vest, întreg edificiul fiind protejat printr-o învelitoare de șiță pe conturul pereților. Brâul în frânghie, cioplit, pe una din bârnele de jos (pe cea de a treia, iar pe nord, pe cea de a doua), puternic profilat, atestă, prin dibăcia executării sale, existența altă dată a altor elemente sculptate (ancadramente), în care meșterii săpaseră, din
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
bogat sculptate, pe care le semnează, în ,aprilie 1827, Sava zugrav, Simion zugrav, Laz”. Lucrările de salvare, din 1918, executate de Cosor Ion, nu au fost lipsite de grija de a recupera, pe cât posibil, materialul vechi. Fragment din brâul în frânghie a fost folosit, în interiorul naosului, pentru consolidarea peretului sudic (dispus pe verticală), iar panouri de pictură (din secolul al XIX-lea), se regăsesc: pe intradosul timpanului pe peretele de vest, ca și la exterior, pe fronton, în înfundătura streșinii. În urma
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
sud, a fost modificată șarpanta, lărgindu-se, drept care se văd, din afară, bolțile semicilindrice, aceea a absidei fiind racordată pe est, prin trei fâșii curbe. Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei, realizat prin crestarea în frânghie a unei lățimi de grindă, ce a fost fixată apoi între bârnele de mijloc ale pereților. Deși meșterul pare a fi fost înclinat să înscrie rozetele cu petale sau spirale între arce cu profil în frânghie, opera sa cea mai
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
realizat prin crestarea în frânghie a unei lățimi de grindă, ce a fost fixată apoi între bârnele de mijloc ale pereților. Deși meșterul pare a fi fost înclinat să înscrie rozetele cu petale sau spirale între arce cu profil în frânghie, opera sa cea mai importantă a fost sculptarea întregii lungimi de 4,90 m a grindei tâmplei. Această lucrare reprezintă și actul de datare al edificiului. Grinda are partea superioară limitată de două chenare profilate, unul cu motiv geometric simbolizând
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
importantă a fost sculptarea întregii lungimi de 4,90 m a grindei tâmplei. Această lucrare reprezintă și actul de datare al edificiului. Grinda are partea superioară limitată de două chenare profilate, unul cu motiv geometric simbolizând crucea, iar celălalt în frânghie. Artistul înscrie, în restul suprafeței, o suită de nouă arcuri, cu profil în frânghie, și tot atâtea rozete, pe motivul soarelui, fiecare în felul ei, pe care le înconjură în cercuri, cu dinți de lup, cu frânghie, sau cu grupul
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
lucrare reprezintă și actul de datare al edificiului. Grinda are partea superioară limitată de două chenare profilate, unul cu motiv geometric simbolizând crucea, iar celălalt în frânghie. Artistul înscrie, în restul suprafeței, o suită de nouă arcuri, cu profil în frânghie, și tot atâtea rozete, pe motivul soarelui, fiecare în felul ei, pe care le înconjură în cercuri, cu dinți de lup, cu frânghie, sau cu grupul celor trei linii piezișe, când într-o parte când într-alta, aidoma celor realizate
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
iar celălalt în frânghie. Artistul înscrie, în restul suprafeței, o suită de nouă arcuri, cu profil în frânghie, și tot atâtea rozete, pe motivul soarelui, fiecare în felul ei, pe care le înconjură în cercuri, cu dinți de lup, cu frânghie, sau cu grupul celor trei linii piezișe, când într-o parte când într-alta, aidoma celor realizate pe ceramica străveche, și aici descoperită, în locul “Sub vii”, sau până târziu , pe furcile de tors. Soarele si luna , porumbelul, și-au aflat
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
al maiestrului. Se pot aminti, pentru domeniul sculpturii, și cele două sfeșnice mici, de la sfârșitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII, cu motive geometrice, ca și pe cele mari din secolul al XIX-lea. Arcul cu profil în frânghie, cu rostul înscrierii motivelor ornamentale, ca și pasărea vieții, porumbelul, au fost aflate, până acum, la Husia, pe dealurile Someșului, în ancadramentul, din secolul al XVI-lea, observat, și astfel salvat, sub tencuială. Faptul ne relevă unitatea de concepție și
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
iar pe perete sud, Sf. Dimitrie. În pronaos: mucenițe iar pe plafon: Maria Orantă, Adam și Eva, cuvioșii Simion, Clement, Grigorie. Elementele sculptate în ancadramentul fostei intrări, de pe latura de sud, au fost culese de meșter din repertoriul artei populare: frânghia, dintele de lup, rombul, rozeta; dar și din cel al artei culte: un viguros vrej floral, pe care poposește o pasăre, este izvorât dintr-un vas; delfinul, cu cap de păuniță, întâlnit pe stele funerare romane, pe piese bizantine, și
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
decât lărgimea navei, iar a absidei de aceeași formă, fiind intersectată de un timpan ce se racordează cu conturul pereților printr-o suprafață trapezoidală. Ancadramentul intrării de pe latura de vest (inițial a fost spre sud), este sculptat cu chenare în frânghie, dinte de lup, dreptunghiuri cu crestături, cărora li se alătură un liant floral, ușor incizat. Pisania picturii, în naos deasupra intrării consemnează anul și numele zugravului, iar grafia ei corespunde anului 1810.
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
fără prispă, cu turn-clopotniță peste pronaos, proporțional construită. În naos și absidă bolta este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate a brâului ,în frânghie”, la interior (cu excepția absidei), ea s-a suprapus decorației pictate. Consolele și căpriorii streașinii constituie astăzi singurele elementele cioplite, dar nu este exclus ca sub pervazul de lemn al intrării (de pe latura de sud), să fi rămas ancadramentul sculptat, cu
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
a centenarului clubului. Tradiția fotbalistică a lui Sporting poate fi urmărită cu ușurință privind înapoi în timp, dar activitatea clubului era una eterogenă, multidisciplinară a membrilor clubului. Astfel, cei ce iubeau atletismul erau la fel de buni la fotbal, tenis, la trasul frânghiei, scrimă, cricket, gimnastică sau hochei pe iarbă. În 1907, Don Fernando de Castelo Branco (Pombeiro) și-a dat acordul pentru utilizarea leului de pe blazonul său, dar fără fundalul albastru. "„Nu cu arme aurii pe fond roșu și albastru, cum era
Sporting Clube de Portugal () [Corola-website/Science/316710_a_318039]
-
Bernard Hinault, precum și nenumăratele rezultate obținute în competițiile din Portugalia (de trei ori câștigător al Volta a Portugal) au făcut din Agostinho un simbol și o legendă al lui Sporting. Un alt sport în vogă la vremea aceea era "trasul frânghiei", la care sportivii lui Sporting au atins un nivel impresionant, fiind invincibili în competițiile la care participau. 1912 a fost anul mai multor succese obținute de atleții lui Sporting. Abilul António Stromp a strălucit în probele de 100m și 200m
Sporting Clube de Portugal () [Corola-website/Science/316710_a_318039]
-
H=1,1m. 6- panou țintă pentru armă de foc la distanța de 15 m. 7- panou țintă pentru mânuirea cuțitului la distanța de 7m (probă militară) 8- cilindru orizontal : L=3 m. 9- plasă marinarească: H =8-10 m. 10- frânghie gimnastică H=8-10 m. iar parcurgerea ei se efectuează astfel: la comanda “START’’, concurentul parcurge alergând distanța de 6m, 1. parcurge segmentul de traseu cu trunchiuri inegale ( cauciucuri sau labirint); 2. aleargă 6m și parcurge în echilibru lungimea bârnei (4m
Unifight () [Corola-website/Science/315143_a_316472]
-
15m, un foc; 7. aleargă 8m. și aruncă cuțitul în țintă de la distanța de 7m, o aruncare; 8. aleargă 5m. și trece prin cilindrul orizontal (prin metoda târâși); 9. aleargă 7m. și se cațără pe plasa marinărească; 10. coboară pe frânghia de gimnastică cu ajutorul brațelor și picioarelor, aleargă 6m.; Finishul este la ring. Faza a II-a : Lupta în ring Lupta în ring reprezintă întrecerea dintre 2 sportivi, utilizând tehnici, procedee și diverse elemente provenite din sporturile cu caracter de luptă
Unifight () [Corola-website/Science/315143_a_316472]
-
de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din dulapi de stejar cioplit, finisate cu nervuri. Pereții interiori sunt străbătuți de brâie decorate în formă de frânghie răsucită și au grinzi cu înflorituri. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare gri, așezată într-un desen geometric. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
Ea este confecționată din lemn de stejar sculptat. Icoanele sfinților sunt pictate în stil neobizantin, acestea fiind restaurate în decursul timpului, observându-se suprapuneri de culori, mai ales la ramele icoanelor. Ca elemente decorative, este întâlnit aici un brâu de frânghie împletită, precum și chenare la ferestre și în jurul ușii de intrare.
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
dintre acestea fiind descoperite lângă geoglife. Apoi părțile componente erau separate pentru a fi realizate la o scară mai mare. Ea a afirmat că liniile drepte au putut fi făcute prin întinderea unei sfori între doi stâlpi, cercurile cu ajutorul unei frânghii ancorate de o piatră și liniile curbe mai complexe prin unirea anumitor arcuri de cerc. Cercetătoarea a prezentat ca probe ce susțin aceste teorii unele roci sau găuri ce reprezintă centrele cercurilor.
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
decorul sculptat al ancadramentelor (două la intrările de pe sud, și un altul de la ușa dintre pronaos și naos), domină ornamentul cu izvor alveolar (cioplitură prin așchiere), care se grupează și în pomul vieții, dar se regăsește și dintele de lup, frânghia, crucea înscrisă. Dacă datarea valoroasei picturi a absidei, se află printre serafimii și heruvimii, de pe suprafața trapezoidală: “Sfânt, Sfânt, Sfânt iaste Domnul Savaot, 1769”, ctitorii și zugravii sunt consemnați, de pisania așternută pe peretele de nord, în cadrul scenei “viziunea patriarhului
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]