3,509 matches
-
silit să se-ascundă mai multe zile în casă, solitar, înecându-și amarul, adică sinucigându-se și el, dar... în pahar...! Iartă-i Doamne, pe toți! O CĂLĂTORIE ÎN PARADIS 1. August 1974: zburăm spre Suedia În sfârșit după multe frământări și așteptări, după un noian de socoteli ale autorităților politice și îndoieli ale mele, cel propus să plece în Suedia duminică, 1 august 1974, ne urcăm într-un aparat de zbor al Agenției Tarom, de pe Aeroportul Otopeni, cu destinația Stockholm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de dulce fascinație a celor cinci ani de studenție. Și, numeroase chipuri de colegi, prieteni, profesori. Și nesfârșite roiuri de amintiri cutreieră adâncurile ființei. Și retrăiesc acei ani burdușiți, ticsiți de visuri, încărcați și cutremurați de uimiri, întrebări, încercări, căutări, frământări, dezamăgiri și ispititoare împliniri, peste care timpul, galopând de zor, se prăvale neiertător, îndepărtându-mă și înstrăinându-mă cu fiecare an ce trece, de această mirifică lume. ... Iată-mă-s pe holul larg și înalt, de la intrare în Universitate. Lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
stăteau încă și așteptau. Mai trist era faptul că, cedând aceste teritorii, ulterior, profitorii noilor achiziții, ba chiar și unii occidentali, puteau susține că românii înșiși s-au îndoit de legitimitatea menținerii lor la statul român. Și după protestele și frământările care-au cuprins și încins, în toamnă, toată țara, s-au ridicat în fruntea țării partizanii alianței cu Axa, cu Germania, cu Italia. Regele a fost alungat și țara a alunecat în război, cu nădejdea că recuperează ceea ce fusese silită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
într-o vreme în "Monitorul de Suceava" anunță stilul său, predilecția pentru detaliile vieții spirituale de odinioară, plăcerea de-a se cufunda într-un univers intim al celor ce-au visat și încercat a înfățișa oameni, locuri, întâmplări, preocupări și frământări ale acestora și puzderia lucrurilor ce pot deveni simple amintiri ori piese de muzeu. II. Simțindu-se cu mult mai bine printre cărți decât printre oameni, bădia Eugen s-a împrietenit cu câțiva dintre acești oameni ai cărților și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
geros, casele și ulițele, satul tot era îngropat în omăt. Urmară ultimele zile ale lui Făurar... După calendar, pe vechi, era sfârșit de iarnă, dar în fapt iarna părea fără sfârșit. Când credeai că se termină, o lua de la capăt. Frământările văzduhului, zi și noapte... vijelii de iarnă, izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferești, în pereți.. îndoind copacii. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pășit în noul an, aparent.. simplu și firesc, ca de obicei.. de fapt se intra întro altă lume... o lume nebună. O apăsare grea plutea în aer, peste țară... Și, primele zile ale lui Gerar erau mai aspre ca niciodată. Frământările văzduhului, zi și noapte, cu vijelii de iarnă izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferestre, în pereți, îndoind copacii ca pe niște nuiele. În iarna aceea, cu geruri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ANI... 2008... octombrie, 25.. Sâmbătă, în ajunul Sf. Dumitru... Scurtul răstimp pe care ni l-am luat sub „tei” în Copou, până la a doua întâlnire și ne-am anunțat colegii, a trecut ca o clipă. După o noapte plină de frământări, m-am trezit devreme și, mai intâi, m-am uitat afară să aflu cum e vremea... Cerul era limpede, se prevestea o zi de toamnă frumoasă. Am avut o noapte zbuciumată, într-o toropeală lungă și obositoare, năpădit de vise
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
putea fi mumificat. „Nu putem dezerta de la Marea Reîntoarcere”, spune Aia, când îi vorbesc de această eventualitate. „Trupurile noastre se vor întoarce în țărână; sufletele noastre vor zbura la Zalmoxis, care le va dărui noi forme de viață.” Recunosc că frământările mele, în legătură cu ce se va întâmpla cu mine după moarte, sunt de o mare meschinărie. Mi se pare că doar eu sunt cel mai important dintre toții oamenii. Fetița din Sulmona Visez din nou că sunt în curtea casei din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
exact ca o oglindă care ar permite să privești simultan în afară și înăuntru. Mult timp, de atunci, în discuțiile noastre înfrigurate, figura lupului a fost prezentă și vie. Cred că geții au preferat fiara asta tocmai ca să-și exorcizeze frământările lor. Spaima abstractă de sine. Medicamenta Azi m-am lovit rău la un picior, umblând desculț pe malul mării. A fost din cauza unei cochilii tăioase. Încă sângeram când m-am întors acasă. Aia, cu un surâs ironic, s-a apucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Siguranță de sine 25 Nesiguranță Independență 26 Dependență Originalitate 27 Imitație Tumult 28 Apatie Utilitate 29 Inutilitate Valoare profesională (în muncă) 30 Mediocritate profesională Apropiere de natură și artă 31 Izolare în sine Armonie interioară 32 Dizarmonie interioară Liniște 33 Frămîntare Plăceri 34 Chinuri Salvarea sufletului 35 Cultul vieții "lumești" Familie armonioasă 36 Familie dezorganizată Fericire 37 Suferință Prietenii 38 însingurare Realizare în dragoste 39 Eșec în dragoste Umanism, generozitate 40 Egoism următoarele exemple: curaj, orizont larg, autocontrol, ascultare, putere de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost foarte tulburați și nu au ezitat să își exteriorizeze emoțiile, căci nu se știau supravegheați. în schimb, în aceeași condiție experimentală a succesiunii de imagini stresante, în situația în care era prezent "omul de știință", japonezii nu mai indicau frămîntarea extremă, ci, uneori, ajungeau chiar să zîmbească (e adevărat că gestul era mai degrabă "mașinal"). Desigur, tendințele evocate sînt doar evidențe parțiale privitoare la o eventuală ipoteză care susține că "persoanele din anumite țări experimentează mai multe emoții decît persoanele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
830 cu o populație de 172.000 locuitori stabiliți În raioanele Comrat (reședința), Ciadâr Lunga și Vulcănești. Prof. A. Măcriș un bun cunoscător al problemelor găgăuzilor Într-un studiu recent face următorul comentariu semnificativ și prețios pentru perioada aceasta de frământări politice În zona Nistreană: „găgăuzii pot avea succese și mai mari dacă se Încadrează În structurile și concepțiile statului În care locuiesc - Republica Moldova. Găgăuzii trebuie să se Întoarcă cu fața spre România și Europa dacă vor să ajungă la nivelul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
călători străini datate dinainte de secolul al XVII-lea; picturi murale; icoane votive, gravuri; desene românești și străine din colecții publice și particulare (idem, 30). În demersul său, autorul este convins că arheologia costumelor ilustrează "însăși istoria Principatelor românești, cu toate frământările lor sociale" ( A. Alexianu, 1971, 7). Despre încercarea de a găsi un factor care să explice evoluția îmbrăcămintei, Alexandru Alexianu (1971, 329) declara: "Despre o cronologizare riguroasă, astfel spus despre o mai rigidă încadrare în tiparele vremii, credem însă că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu muchia sapei de patru ori și se făcea o grămadă. Peste grămadă se aruncau paiele de secară sau grâu și pleavă. Peste acest amestec se turna apa. Unii cărămidari adăugau și bălegar de cal și bovine uscat la Soare. Frământarea lutului presupunea călcarea lui cu picioarele. Modelarea cărămizilor din lut se făcea pe o masă lungă sau pe jos, după care se așezau pe un strat de nisip și pleavă să se usuce la Soare (figura nr. 37.a). Lutul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
arătate, așadar fără a se face analiză psihologică. Nu lipsesc, totuși, cu totul, nici unele, rare, ce-i drept, sublinieri nete, pe aceeași „dimensiune” a textului („paleta” lăuntricului sugerat): ca imaginea Vitoriei, cu brațele încrucișate pe sâni, „privind fără să vadă frământarea de-afară a stihiilor”. Privirea fără a vedea aduce un accent, vizibil, mai ferm și totodată și ceva mai „explicit”, însă „reversul” ei, cealaltă „vedere”, întoarsă în sine, tot sugerat rămâne, așadar „spus” doar indirect. Există o adevărată artă sadoveniană
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
totul cultura clasică și paideia, cei mai buni martori fiind iluștrii teologi ai epocii, fiind suficient să-l pomenim doar pe Maxim Mărturisitorul.1 Chiar dacă literatura secolelor VII- IX a avut ca sursă unică de inspirație doctrina religioasă, apariția puternicelor frământări determinate de apariția iconoclasmului a făcut necesară căutarea surselor textuale care să poată reprezenta argumente de netăgăduit în susținerea unei poziții sau alteia. În orice caz lipsa mențiunilor explicite a preocupării pentru cultura clasică nu trebuie înțeleasă ca o părăsire
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
IX, nu au încetat în istoria culturală europeană să fie prezente și să influențeze, uneori decisiv, traseele formative ale mentalului colectiv. Să menționăm doar consecințele Reformei lui Luther, cu refuzul său al imaginilor, asupra culturii occidentale, vizibile mai ales în frământările culturale ale epocii moderne ce au cuprins aspecte pornind de la morală, până la estetică. 12. Iarăși și iarăși... Maniera sub care au produs bizantinii filosofia sub aspectul scriiturii este nu tocmai lesne de înțeles pentru interpretul contemporan. Dacă intențiile unui text
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de fiecare dată cu totul altfel. Ne vom opri la un singur exemplu, extrem de sugestiv tocmai prin laconicitatea expresiei sale. Varsanufie, un mare mistic al Bizanțului timpuriu, trăitor în Gaza este autorul unor scrisori ce însemnau răspunsuri la neliniștile și frământările monahilor din mănăstirea sa. Puse laolaltă, împreună cu cele ale unui alt Bătrân din aceeași mănăstire, Ioan, ele constituie o parte de mare valoare a colecției fundamentale a spiritualității răsăritene, Filocalia. Surprinde la Varsanufie felul în care înțelege să interpreteze și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Ioan, ele constituie o parte de mare valoare a colecției fundamentale a spiritualității răsăritene, Filocalia. Surprinde la Varsanufie felul în care înțelege să interpreteze și să semnifice pasajele Scripturii. În repetate rânduri adresează celor ce își puneau la picioarele sale frământările, ce îi stăpâneau, un îndemn ciudat și laconic: „Și acum, Israile”. Îi îndeamnă pe cei ce vor să depășească necazurile și fundătu¬rile lor existențiale să îl țină pe „și acum”. Însă care este esența acestui comandament? Așa cum lasă să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
opere izolate prin însuși faptul izbutirii lor, opere întregi, de sine stătătoare cu caracter antologic inatacabil.” 1 Nicio operă importantă nu se va lega de numele acestor autori, uniți prin aspirația comună către același ideal de poezie, prin participarea la frământarea spirituală a vremii, „îmbulzindu-se să susțină pe umeri statuia poetului reprezentativ, poetul care să exprime pentru eternitate năzuințele epocii, dar 1 Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu - Istoria literaturii române moderne, București, E.D.P., 1971, p. 283 80 care întârzia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
apreciat cu deosebire criticul de poezie: „Stăpânirea îndeaproape a materiei l-a făcut pe Vladimir Streinu să se poată pronunța asupra evoluției poeziei românești către sfârșitul deceniului al IV-lea, cu o neegalată competență.”4 Într-o epocă de puternice frământări și confuzii, criticul a acordat atenția cuvenită 1 Eugen Barbu - O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent - Poezia română contemporană, București, Editura Eminescu,1975,p. 209 2 Ov. S. Crohmălniceanu - Literatura română între cele două
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
umane, În acea noapte intră și natura În concurență demonstrându-și puterea imbatabilă ca În pragurile genezei. Și de peste firea Întreagă, până la hotarele auzului, Într o clipă se ridică, pe mii de note discordante și totuși armonice, simfonia Înfricoșată a frământării și a zbuciumului universal!... Puterile adâncului se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, Își dezlănțuiră asupra pământului Îngrozit furia lor prăpăditoare. Uraganele umplură jgheaburile largi ale munților, și ca niște imense puhoaie vijelioase, se rostogoleau prăpăstios la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pădurii, sub mângâierile moi ale vânturilor!... Continuăm vizita cu magnifica Lagune Pagsanjan și Cascadele Pagsanjan unde participăm la un distractiv rafling pe râul Pagsanjan sau „ micul Amazon al Filipinelor”, cum mai este numit acesta. Și sub zvârcolirea fără de margini a frământării și sub urgia Întregului zbucium al făpturii, zăgazurile cerului se rupseră, jgheaburile adâncului se desfundară și, din Înaltul Întunecimilor, se prăpăstuiră asupra pământului, un șuier de aer sfâșiat, potopul greu al apelor cerești. Și geamătul vijeliei pustiitoare Își amesteca simfonia
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
au intuit, cu ușurință, finalitatea programului lor de activitate civică și intelectuală, punându-l în slujba ideii de libertate națională și socială. “Fiecare nație, scrie Barițiu, poate produce clasici, fiecare poate aspira la clasicitate. In literatură, clasicismul se dobândește prin frământarea și îmbogățirea limbii, prin traduceri, prin cercări numeroase de originaluri”. Urmare a concepției sale despre istorie, dominată de idea evoluționismului organic, Kogălniceanu concepe cultura poporului său în continuitate istorică, socotind că ea își datoarează originalitatea și armonia dezvoltării sale păstrării
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
literară” n-a tins nicio clipă spre disocierea ramurilor de activitate umană. Cu autoritatea ideologică pe care, curând, și-a câștigat-o, ea și-a impus principiile estetice dincololo de limitele literaturii, aplicându-le la întreaga cultură. Puternic legată de frământările epocii, ecou al lor,”Dacia literară”, cu imaginea neamului românesc întreg în față, militează pentru a introduce, în conștiința publică, valori durabile.„Dacia literară”nu a fost numai o revistă literară , ci o „școală”. Geneza ei este însăși lupta pentru
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]