3,189 matches
-
iulie 1504, înainte de terminarea construcției. Construcția a fost finalizată în anul 1504, în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (1504-1517), lăcașul de cult fiind pictat în perioada 1527-1531, în vremea lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Biserica a fost pictată în frescă, în stil bizantin, atât pe interior, cât și pe exterior. Între pronaos și naos se află camera mormintelor (gropnița), aici fiind pictat sinaxarul (sfinții de peste an). Instituită ca mănăstire domnească și înzestrată de ctitor și de familia acestuia cu numeroase
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
trei turle, iar biserica a fost acoperită cu o învelitoare unitară din tablă de cupru, după modelul din tabloul votiv. Dulgherul restaurator Gh. Balan a refăcut tâmplăria acoperișului, iar pictorul restaurator Dan Mohanu a consolidat pictura interioară, precum și fragmente din fresca exterioară. S-a început restaurarea zidului de incintă, dar lucrările au fost brusc întrerupte de desființarea în 1977 a Direcției Monumentelor Istorice. În anul 1990, Dobrovățul și-a redobândit destinația inițială de așezământ monahal, cu obște de maici. Începând din
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
este cea mai veche biserică ortodoxă monument UNESCO din România. Începând din toamna anului 2003, s-au început ample lucrări de restaurare ale Bisericii "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți. Au fost scoase la lumină, de sub praf și fum, suprafețe de frescă de interior de o inestimabilă valoare artistică și istorică. Lucrările au fost finanțate în principal de Ministerul Culturii, iar restaurarea frescelor este realizată de firma Patrimoniu SRL din București, sub coordonarea profesorului Ioan Chiriac. În perioada derulării lucrărilor de consolidare
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
restaurare ale Bisericii "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți. Au fost scoase la lumină, de sub praf și fum, suprafețe de frescă de interior de o inestimabilă valoare artistică și istorică. Lucrările au fost finanțate în principal de Ministerul Culturii, iar restaurarea frescelor este realizată de firma Patrimoniu SRL din București, sub coordonarea profesorului Ioan Chiriac. În perioada derulării lucrărilor de consolidare a lăcașului de cult, slujbele bisericești au fost oficiate într-o biserică de lemn din apropiere. În anul 2004, cu prilejul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Pătrăuți, aceasta fiind considerată cea mai veche pictură bisericească exterioară din Moldova. Pictura interioară este de o înaltă calitate artistică și datează din epoca lui Ștefan cel Mare. În decursul timpului (în secolele al XVI-lea și al XIX-lea), frescele au fost deteriorate și afumate de la lumânări, unele dintre ele suferind niște retușuri. Pictura murală a fost restaurată în perioada 2003-2010, sub stratul negru de fum descoperindu-se picturi realizate pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare. Fresca cu tema «Învierea
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
al XIX-lea), frescele au fost deteriorate și afumate de la lumânări, unele dintre ele suferind niște retușuri. Pictura murală a fost restaurată în perioada 2003-2010, sub stratul negru de fum descoperindu-se picturi realizate pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare. Fresca cu tema «Învierea» este considerată a fi una dintre cele mai vechi picturi murale din România. Potrivit muzeografilor, frescele ar fi fost realizate de un pictor grec tocmit de Ștefan cel Mare, în jurul căruia s-a format școala moldovenescă de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
a fost restaurată în perioada 2003-2010, sub stratul negru de fum descoperindu-se picturi realizate pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare. Fresca cu tema «Învierea» este considerată a fi una dintre cele mai vechi picturi murale din România. Potrivit muzeografilor, frescele ar fi fost realizate de un pictor grec tocmit de Ștefan cel Mare, în jurul căruia s-a format școala moldovenescă de pictură. Pictura interioară se remarcă prin scene de o deosebită frumusețe, cu teme unice sau cu abordări extraordinare ale
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Moromeții este un roman de Marin Preda apărut în două volume la "Editura de Stat pentru Literatură și Artă", în 1955 și în 1967, consacrându-l pe autor printre numele literaturii postbelice. Un roman de tip frescă socială, opera ilustrează viața rurală în perioada interbelică și postbelică. Pe parcursul a o mie de pagini și aproximativ douăzeci de ani, autorul ilustrează dezagregarea lentă a nucleului social rural, familia patriarhală, și distrugerea spiritului țărănesc. Marin Preda a trebuit să
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
ci înglobează cu aceeași naturalețe și spațiul eroic al trecutului, prin evocarea câtorva din cele mai reprezentative și mai atașante figuri ale istoriei noastre. În acest fel tabloul poetic primește toate dimensiunile ne¬cesare și, fără să aibă caracterul unei fresce sau dinamismul desfășurărilor epopeice, el îți transmite cu limpezime, cu o blândă și fermă forță de penetranță sentimentul plenitudinar al pa¬triei...: Pogor în mine însumi liniștit, / spre-adâncurile calme de-mplinit, / spre întruparea mea cea mai curată. // Și parcă spăl un
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
1939, prin care se cerea Consistorului blăjean construirea unei case parohiale în localitate cu specificația că ""...În caz contrar, vom fi siliți să trecem la ortodocși, întreaga comună"". Făcând parte dintre vechile biserici de piatră ale Transilvaniei, fiind pictată în frescă, „Biserica "a veche"” este foarte puțin cunoscută în literatura de specialitate, unii autori recomandând efectuarea de săpături arheologice în vederea descoperirii de noi dovezi ale existenței sale. Petru Florianu datează ca an al construcției bisericii în 1675, în perioada de domnie
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Augustin Mateescu de la Cernica, pictori fiind Vasile Blendea și Marin Nițescu. Alte lucrări de refacere au mai avut loc în anul 1960, la subzidire, iar în anul 1974, sub conducerea aceluiași preot paroh Mihail Toma, s-a refăcut zugrăveala în frescă de către pictorii Ștefan Constantinescu și Marin Nițescu. Cu această ocazie, în data de 1 decembrie 1974 are loc resfințirea bisericii în prezența P.S. Roman Ialomițeanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
dar care devin accesibile prin ochiul credinței, căci credința, conform celebrei definiții pauline, este o „încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd” . Astfel, toate aceste realități primesc o dimensiune hieratică, devenind niște uriașe fresce în catedrala istoriei noastre. Meșterul Manole, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Horia, Alba Iulia, Târgu Jiu, Curtea de Argeș, Mureșul, Oltul, bisericile și troițele maramureșene, toate acestea se transformă în personaje sau în locuri emblematice ale spațiului nostru mioritic, ducându-ne în final
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
mari compoziții murale laice sau bisericești. A pictat portrete scânteietoare prin eleganță, sau sobre cu amprente melancolice ori triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
lucrat intens în ulei peisaje, în special din Moldova, Brăila și Herța. A făcut și desene. Impresionismul picturii lui a dobândit o notă particulară, lipsită de spontaneitate. În paralel, Verona a fost preocupat de pictura monumentală și a studiat tehnica frescei, o primă lucrare fiindu-i atribuită la decorarea Culei românești în anul 1905. A participat în 1903 la expozițiile "Tinerimii artistice" organizate la București, dar și la Atena și mai apoi (1905) la München. În anul 1906 a deschis o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
în anul 1926 în Secția Artistică a Ateneului Român și de numirea în juriul Salonului Oficial precum și în Comisia Monumentelor Istorice. În același an a primit și comanda pentru realizarea picturilor murale de la Capela Castelului Bran. În 1927 a pictat fresca „Maica Domnului” pentru biserica de la Preany Kattor din Iugoslavia. A devenit membru al ordinului Steaua Roșie și a fost numit cavaler onorific „Pentru Merit”, i s-a conferit de asemenea ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler Clasa I. În
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
pentru a doua oară atelierul, împreună cu peste 100 de lucrări. Totuși a participat la Expozitia de la Bruxelles, la reîntoarcerea în țară, Casa regală i-a oferit o nouă comandă: pictura tavanului deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal și a realizat fresca intitulată „Apoteoză”. În 1940 a devenit profesor la Școala superioară de pictură și sculptură bisericească de pe lângă Arhiepiscopia București. În 1941 i s-a fixat o pensie lunară și printr-un decret semnat de generalul Ion Antonescu i s-a acordat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
plastice. De fapt, Arthur Verona a trăit vremea în care Nicolae Grigorescu era descoperit la adevărata lui valoare și el, Verona, s-a încăpățânat să rămână ultimul artist care sa folosească tehnica și subiectele grigoresciene. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
cade asupra suprafeței, asupra rigorii compoziției, efect care duce la impresia dominantă a monumentalului. În anul 1924, artistul a participat la Bienala de la Veneția împreună cu alți artiști din Spania, Franța și Italia. Dintre cele șase picturi în ulei și o frescă pe un suport de lemn, oficialitatea italiană prin regele Umberto al II-lea al Italiei a cumpărat lucrarea intitulată "Nunta țărănească iarna" sau așa cum a fost denumită mai târziu în unele reproduceri "". Compoziția prezintă în două planuri două sănii acoperite
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
remarcă cele cu tematică istorică "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare" și "Portretul lui Mihai Viteazul", peisajul "Valea Oltului" și lucrarea din tematica rurală intitulată "Cosașii". Cum singur a declarat că monumentalul se realizează cel mai bine în frescă, Verona a executat o serie de lucrări de pictură murală care au devenit celebre. Aspirația lui către monumental s-a concretizat în final și în realizarea "" în colaborare cu sculptorul Cornel Medrea. Aceasta a fost ultima lui lucrare de mari
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la care ajungea cu o perfecțiune surprinzătoare a limbajului. Ca o concluzie se poate spune că perfecțiunea limbajului corespundea pe deplin stilului și totul își avea izvorul în etapele preliminare ale marilor compoziții ce au fost transpuse pe pânză sau frescă. Ca o dovadă a celor afirmate, este suficient a vedea desenele păstrate la Cabinetul de grafică a Muzeului Național de Artă al României. În ele se poate descifra limpezimea și coerența exprimării artistice. Spațiul desenelor lui Verona, era un spațiu
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de grafică a Muzeului Național de Artă al României. În ele se poate descifra limpezimea și coerența exprimării artistice. Spațiul desenelor lui Verona, era un spațiu spiritual expansiv în care pot fi recunoscute studii făcute după Rembrandt, Michelangelo, proiecte de frescă sau studii pentru portretele lui Carol I sau Bogdan I. Existența acestora semnalează un înalt grad de profesionalism și valorile la care s-a raportat. Se regăsesc printre ele unele desene dramatic tensionate de gravitate, imagini dezolante despre mizeria umană
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
care le-a realizat, el a considerat permanent că monumentalul nu poate fi obținut la șevalet și că o astfel de abordare poate fi mai bine pusă în valoare doar în pictura murală. Ca urmare, artistul a studiat intens tehnica frescei și ca rezultat, în anul 1905 pe vremea când se pregătea pentru deschiderea Expoziției Jubiliare din 1906, i s-a încredințat proiectul pentru decorarea cu motive istorice a Culei românești. Cu această ocazie, pictorul și-a dat seama că nici
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
din 1906, i s-a încredințat proiectul pentru decorarea cu motive istorice a Culei românești. Cu această ocazie, pictorul și-a dat seama că nici varul românesc și nici diferențele de temperatură specifice climatului din România nu sunt elemente favorabile frescei propriu-zise, cu toate că el a executat lucrarea pe tencuială udă proaspăt aplicată. Deși la acea vreme nu stăpânea pe deplin toate secretele acestei tehnici, dovadă stând faptul că după circa cinci decenii această lucrare era grav avariată, el a fost conștient
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]