8,881 matches
-
și trist i-apăs cu ale mele sentimente-albastre crupa-i curbata, genunchii înmuiați în glodul ist știind că la galop nu-l vreau spre astre Nici de-l provoc rănindu-l cu-al meu pinten nu-l pot mișca cu furia-mi degrabă cu-n icnet îmi răspunde, si e sprinten, ca un cuțit în inima-mi se-ngrabă Cu același geamăt mintea-mi se trezește: mărind distanță dintre noi, bucuria-ndată putrezește Sonnet 50 How heavy do I journey on the
SONET 50 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373843_a_375172]
-
Când simt îngeri lângă mine, Care-mi saltă pe-a lor aripi Temeri, lacrimi și suspine. Cânt când dor îmi e de mama, Când căldura ei lipsește, Cânt atunci când mama vine Și cu ochii îmi zâmbește. Cânt când m-apasă furia, Când lovește nedreptatea, Când pe omul bun la suflet Îl învinge răutatea. Cânt când mâna de copil Mă atinge cald pe suflet, Și jucându-mă cu el, Nu aud al lumii plânset. Cânt când cei de lângă mine, Ieri prieteni, azi
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
ei zicându-le: Pe împăratul vostru să-L răstignesc?". Ei au răspuns: "N-avem alt împărat decât pe Cezarul". Iudeii, pentru că n-au reușit nimic cu hulele lor, aduc în discuție pe Cezarul, ca cel puțin așa să-și sature furia lor. Într-adevăr au spus: "Tot cel care se face pe sine împărat se împotrivește Cezarului". În timpul acesta femeia lui Pilat, înfricoșată de visuri, a trimis la Pilat să-i spună: "Să nu faci nimic dreptului acestuia". Căci ea, din pricina
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
că așa îl poreclisem în mintea mea, îi venea să verifice cum, de fapt, stăteau lucrurile? Că nu era mare lucru să o facă. Dar el nu se sinchisea să se miște din loc, doar ochii i se bulbucaseră de furie auzindu-l pe Martin care îi tot dădea înainte cu telefonul lui. În fața mea, un copil slab, ținut de o femeie cu amândouă mâinile de umeri, consimțise, în sfârșit, să schițeze un gest. Își plecase privirea spre două cireșe căzute
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
convingere celor rămași aici cu cuvintele: Hier ist die Höle, dort ist die Paradies!* Aproape nimeni nu manifesta vreun regret că își lua lumea în cap, că lăsa aici agoniseala unei vieți, ba chiar au fost cazuri când, cu o furie oarbă, inexplicabilă, cei aflați pe picior de plecare au ținut să distrugă orice ar fi putut rămâne spre folosul celor rămași în urmă. Mă opresc în fața casei familiei Lewanski, oameni așezați, gospodari, cu toate cele trebuitoare pe lângă sine. El a
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
ta, du-te la curvele tale! Cu mâna mea te omor, să te văd că nu aduci bani în casă, impotentule! Era momentul când Lucian se repezea cu mâna în părul ei. Îi căra pumni în timp ce ea își înfigea, cu furie dezlănțuită, unghiile și dinții în pielea lui. Doar că nu făceau spume la gură în timp ce se rostogoleau pe jos, încleștați într-o luptă ce părea pe viață și pe moarte. Exact în momentul în care Ana nu mai vedea nimic
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului OPERA ȘTIINȚIFICĂ A LUI LINGUREL Arestarea și încarcerarea celebrului domn Lingurel Chirpic, zis Lamborghinu, a produs un șoc puternic în întreaga societate. Confuzie, nedumerire, o certă bulversare a valorilor recunoscute și general acceptate, uneori chiar furie și dorință de răzbunare. Era și firească o asemenea reacție deoarece Lamborghinu, șeful de necontestat al mafiei fierului vechi, era în excelente relații, de prietenie și sprijin reciproc, necondiționat, cu cealaltă mafie, aceea a costumelor Armani purtate în mașini cu
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
recunoscându-l pe Prințul Codrin în statuia din spatele casei bunicii ei. Lacrimile prinseră a-i curge singure pe obraz căci știa că nu e de joacă cu stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei. În cele din urmă hotărî să riște furia bătrânei. Roti un descântec și prințul se putu mișca, chiar dacă nu putea vorbi de șocul de a vedea că fata pe care o îndrăgise nu era decât o vrăjitoare. - Pleacă repede, șopti Cora, altfel nu mai pot face nimic pentru
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
populație sunt mai puțin violente, așa că ajung cel mai des în închisori, lagăre și morminte. Trebuie să fim atenți să nu devenim divizați, să nu ne pierdem în certuri și în capcane, să contracarăm mesajele populiste, pline de ură și furie cu propriile noastre mesaje. Avem nevoie să înțelegem trecutul nostru și prezdentul. pentru un viitor în credință adevăr și iubire. Referință Bibliografică: Unde ne putem refugia? / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017
UNDE NE PUTEM REFUGIA? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375495_a_376824]
-
țuică, bea cu mine. -De ce mă obligi, știi bine, că nu beau. -Mă ții de prost, nu vrei să bei o țuică cu mine. *mnezeii mă-ti! Marș afară din bucătărie. Turbat, bărbatul, un animal cu ochii roșii de furie și băutură, a luat prima farfurie pe care a găsit-o și a aruncat-o după femeia care apucase să fugă din bucătărie. Farfuria s-a oprit în geamul ușii pe care l-a spart cu un zgomot puternic. Olga
DRACU* NU E AȘA DE NEGRU III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375535_a_376864]
-
mai facă ca timpul până ce copiii vecinilor se vor trezi să-i treacă mai repede, când, pe neașteptate, auzi pași grăbiți și înainte de apuca să vadă ai cui erau, își simți urechea stângă răsucită cu putere și glasul plin de furie al mamei, explodă lângă ea: “Așa mă asculți tu pe mine? Probabil ca nici n-am plecat bine de-acasă după pauza de prânz și tu, culmea tupeului, cu toate că mi-ai promis că o să stai în casă, te-ai și
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
i se adresase apoi lui Mary, tu cred că faci instrucție cu ăia din ambasada în care te-ai instalat, acolo la dracu-n praznic, la gălbejiți, unde te afli!... Până atunci îmbujorată din pricina dansului, Mary se albise la față de furie. Hodoșan nu așteptase însă replica ei. Pace și prietenie!... le spusese amândurora, ducând sticla de Turț la gură. Să nu-ți vină să crezi ce funcție a ajuns să aibă după ´89 neisprăvitul ăsta, îi șoptise Mary lui Valentin, profitând
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
Ca în cărțile lui Kertész[9], noi, copiii, ne-am dus să-l vedem, că era ofițer. De la Gestapo! Ne-am uitat cu admirație la el, că purta o uniformă neagră, splendidă. Când era spre sfârșitul războiului, a sfârtecat, de furie, mobila din pivniță! Noi am dus-o acolo, că atunci când suna alarma, toată gașca era pe canapelele din pivniță și continuam discuțiile. Poate căuta bani sau nu știu ce, de a sfârtecat toate mobilele! După război, a dispărut. Sub noi locuia o
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
nu cum ne-au dat data trecută de pe spinare de era să ne rupem dinții în el! Dispai! Contele, om antrenat în dedesubturile vieții la palat, se retrase cu spatele și plecă să împlinească poruncile. Știa ce poate să însemne furia unei arhiducese flămânde. Și nici nu avea chef să sfârșească în furci precum neghiobul de bucătar care mâncase alaltăieri șoriciul cel fraged. Doamnele mai închinară odată iar marea ducesă spuse puțin gânditoare: - Cuscră, cu gândul la șoriciul din care vom
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
că s-a ajuns... Acum are și o trupă de secretare- crăciunițe, care se fâțâie pe sticlele televizoarelor oferind copiilor daruri de la diferite firme. Au picioare lungi, fuste ultrascurte și buric îmbelciugat. Zâmbesc tâmp, fâțâindu-se, spre deliciul tăticilor și furia mămicilor. Iar sacralitatea lui moș Crăciun... tradiția...obiceiurile... Care sacralitate?! Să fim serioși, domnilor! Afacerile sunt afaceri! Moș Crăciun nu se încurcă cu mofturi spirituale! Dacă le vreți, vi le dă Moșul și pe astea. Bineînțeles, la pachet. Dar...contra
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
în gol, cu telefonul în mână, tentată să scriu: ” Și eu te iubesc, vino!”, dar acestă pornire m-a speriat îngrozitor, deși îmi închipuisem de multă vreme că ne iubim, acum, era ceva în sufletul meu care respingea totul cu furie, încât nu mai priveam dragostea ca pe un dar divin, ci ca pe o dovadă a renunțării. Un abandon total! Mă întrebam secată de durere ce motiv întemeiat aș avea să mă întorc la el și găseam val-vârtej răspunsul: “îl
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
îl cunosc?”, ”dar el mă iubește?” și tot așa, mă perpeleam cuprinsă de îndoieli și sugrumată de neputința de a mă hotărî. Dacă m-aș preface c-am uitat totul, ar înțelege că voi accepta pe viitor alte acte de furie subită și poate și-ar închipui că, de fapt, a avut dreptate sau că am slăbiciunea de a tolera orice în perspectiva unei căsătorii. Nu pot să trec peste toate acestea tăcând, e prea mare tentația de a mă face
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
egală măsură, de speranța că ar fi posibilsă mă liniștească dialogul cu Ovidiu. - Bună, Natalia! Avea o voce serioasă și tristă. - Bună, Ovidiu!, am răspuns pe același ton, poate un pic protocolară, stăpânindu-mi din răsputeri emoția, deși clocoteam de furie. - Întreabă-mă orice și îți voi răspunde, zisese el tulburător de copilăros, uluindu-mă cu infantilismul său dizgrațios și gratuit într-o atare situație. - Nu vreau să știu totul, nici nu contează ce vreau eu, vreau să știu cât vrei
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
un haos emoțional. Avea multe temeri de care era conștient de vreme ce reușea să le ascundă cu dibăcie printre multitudinea de calități ce-i împodobeau frumos personalitatea, făcându-l, de obicei, radios și irezistibil. Pe măsură ce descopeream adevărata cauză a izbucnirii lui, furia mi se transforma în milă, compătimindu-l sincer din tot sufletul. Începusem să mă bucur de cele întâmplate, gândul dezastrului care ar fi urmat după căsătorie,dându-mi fiori. Păruse ”marfă de calitate” într-un“ambalaj” ispititor, însă fără “certificat
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
face la fel?” Săltând copita-i colțuroasă, Izbi pe nepusă masă, Pe Stăpân chiar sub bărbie ... Ba-i fredonă și-o melodie. Ce mai note iscusite! Parc-ar fi trei crăci sucite! Surprins de-a sa neghiobie, Răcni stăpânul de furie: - Martin Baston, vino în grabă, Căci ai de-ndeplinit o treabă! Îl vezi pe cel cu părul rar? S-a comportat ca un Măgar. Pentru insolenta-i comportare Scarpină-l nițel pe șale! Martin sosi în graba mare Și-i încrustă
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
-adevărate hrisoave de conduită am dat pesteIliada lui Homer .Două personaje :Ahile și Patrocle a căror prietenie o consider desăvârșită.Am luat acest prim exemplu căci poetul orb a scris aceste pagini cu oprofunziune neîntrecută.Trăirile interioare ale omului, de la furie până lablândețe, de la onoare până la respect, iubire și răzbunarea sunt redateîntr-un tot lucid .Prietenia între cei doi eroi m-a fascinat căci am putut desprinde loialitateade care erau dominați, iubirea sinceră dusă spre apogeu. 2Citez:,,Mamă iubită,e drept că
PRIETENIA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371819_a_373148]
-
nu știu, maică, dacă e rudă sau amant, dar mi-e milă de dumneata că muncești de dimineața până seara și ai și copiii ăia buni! Și n-ai pentru cine, maică...” Eu am tăcut și m-a cuprins o furie de nedescris. Am plecat imediat de lângă acea femeie și-am vrut să mă duc la Iulia s-o iau la bătaie...Dar n-am făcut-o, am vrut să mă conving personal, m-am suit în apartament, am jucat ceva
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
2014 Toate Articolele Autorului De când mă știu, eu tot mă cenzurez Dar gata ! Simt că nu mai pot Să fiu pe plac, pe nimeni să lezez Că-mi curge-n vene sânge patriot. Îi las pe cei cu bârfa și furia Ca să reformuleze(jalnic !)jalba Să strice microfonul și hârtia Și merg între românii mei la Alba ! Să retrăim din nou Marea Unire Făcută de românii bravi și frați Ce-au re-nnodat spirituale fire Jur-împrejurul Munților Carpați ! Să nu ne mai
EU MERG ÎNTRE ROMÂNII MEI LA ALBA ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371984_a_373313]
-
un cântec de jale și dor! Vino-aici, la masa noastră! Călin a zâmbit, a luat vioara și le-a cântat...Așa de frumos încât nevestele lor închideau ochii de plăcere. Ranchiunoșii se uitau înciudați unul la altul, pleznind de furie. Când a-nceput să cânte și vioristul cu vioara unsă, toți mesenii au început să râdă. Numai cei doi erau bosumflați se-ntrebau din ochi, cum devine chestia? Așa era Călin când steaua tinereții lui strălucea la zenit. Dar Timpul
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Bunica Floarea Această povestire este dedicată dragii mele bunici paterne, care m-a scos de multe ori din necazuri când făceam câte o boacănă, ascuzându-mă la ea în cameră până trecea furia părinților. Depăn amintiri înșirând pe aceste pagini clipe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei, ajunsă la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]