3,883 matches
-
Cuvintele cu care Jupân Dumitrache deschide comedia pot fi considerate memorabile pentru istoria dramaturgiei românești: „Iaca, niște papugii... niște scârța-scârța pe hârtie! 'I știm noi! Mănâncă pe datorie, bea pe veresie, trag lumea pe sfoară cu pișicherlâcuri... și seara... se gătesc frumos și umblă după nevestele oamenilor să le facă cu ochiul.“ (Actul I, Scena I) Aceasta este premiza comediei formulată de Jupân Dumitrache, reperul cel mai important, stâlpul central al jocului. Să nu uităm totuși că această premiză va fi
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
complicații. La 23 iunie 1778 se judecă la Mitropolie procesul pentru moștenire între văduva Pulheria umbrătășanu și Ioniță umbrătășanu, nepotul soțului decedat. Cei doi nu reușesc niciodată să ajungă împreună la judecată; când ajung sunt nehotărâți și încă ne pre gătiți pentru acceptarea jurământului. Când într-una din zile, păhărniceasa se plânge „că este de Ioniță purtată prin biserici și nu va să o pue supt jurământ“, mitropolitul le fixează un ultim soroc. În dimineața cu pricina, Ioniță pornește spre Mitropolie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și așa rămâne în cealaltă dumi ni că a lasa mai de sea ră să să facă nunta“. pleca rea fetei va fi anun ța tă cu șta fe tă pentru a avea dum nea lor timp de a pre găti toate cele necesare unei bune pri miri. Mireasa va reuși să plece abia într-o mier curi, 31 ia nuarie, când va lua cu ea scrisoarea mă tu șii și foaia cu toate cheltuie li le plă ti te de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în scenă a Parizienei este întotdeauna o imagine impresionantă. Aparițiile de efect ale doamnei Anserre se aseamănă cu cele ale unei comete: "C'était une de ces comètes parisiennes qui laissent comme une traînée de feu derrière elles" [Maupassant, Le găteau, în La parure et autres contes parisiens, p.235]. Pariziana are o capacitate unică de a se expune. Chiar și la întâlnirile ulterioare rămâi cu impresia că o vezi prima dată. Scenă primei întâlniri este, în cazul Parizienei, una de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
recevait peu, rien que des gens hors ligne, de ceux qu'on appelle communément leș princes de quelque chose. Être reçu chez elle constituait un titre, un vrai titre d'intelligence; du moins on appréciait ainsi șes invitations" [Maupassant, Le găteau, în La parure et autres contes parisiens, p.235]. 280 "Tout cela est disposée exactement comme chez leș Fromont, à l'étage au-dessous; seulement le goût, cette ligne invisible qui sépare le distingué du vulgaire, n'est pas encore affiné
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un sens très personnel de coloriste, sans aucune prétention d'ailleurs" [Zola, L'Argent, p.59]. Doamna Anserre are predispoziție pentru poezie: "Elle faisait des vers et des nouvelles, avait le coeur poétique et était belle à ravir" [Maupassant, Le găteau, în La parure et autres contes parisiens, p.235]. Clorinde se îndeletnicise cu sculptură: "une statue que Clorinde avait ébauchée, mordue un beau jour du caprice d'être une artiste" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.84]. Sidonie Risler, fiica
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de apă a<le> capitaliei, care mai înainte nu înfățoșau nici o condiție de trăinicie, au luat o îmbunătățire însămnătoare și făgăduiesc cișmelelor orașului o curgere neîncetată; în locul țevilor de oală, să vor așeza țăvi de fier vărsat, care s-au gătit și care vor sluji de la Podul de Piatră până la Golia"39. Urmând acele planuri, treptat, au fost înlocuite sau instalate, după caz, sub directa supraveghere a autorului lor, conducte mult mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în conduita politică și administrativă a factorilor responsabili a condus astfel spre epilogul consemnat cu admirabilă capacitate de sugestie de același cronicar al vremurilor, Manolache Drăghici: "Dar timpul a trecut îndoit și ulițele orașului nici în giumătate nu s-au gătit cu piatră, nici mahalalele cu șosele, făcându-se niște gloduri nesuferite întrânsele când urmează ploi mari; și banii s-au împlinit de pe la locuitori până la o para, cu sâlnicii de execuții"21. ULTIMELE INIȚIATIVE ȘI IEȘIREA DIN SCENĂ Cum în Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au adus o mulțime de lucrători din Bucovina și Transilvania; toate materialurile trebuitoare și din recvizite de fier peste 12 mii ocă s-au adus de la Iacobeni. Binalele trebuitoare pentru locuință și fabrică, însuși părțile mașinelor până în atâta s-au gătit, încât pentru sfârșirea și pornirea acestei mici fabrici de fier au fost de trebuință cel mult cinci sute galbeni și două luni de zile. Numai scopurile egoistice ale unor oameni au dus <la> o neînțălegere, au împedecat sfârșirea acestei fabrice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința. Pân în două sau, cel mult, trii luni, s-ar putè preface acele case și întocmi pentru atelii; asemene, tot în această vreme, s-ar putea găti și odăile trebuitoare pentru lăcuința lucrătorilor întrebuințați și a să porni învățătura. Iar stoleria, strungăria și cizmăria, s-ar putea porni mai înainte, adică până în patru săptămâni. Fiind că pentru cumpărarea și pregătirea uneltelor trebuitoare se cere o mai îndelungată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe când în trecut se adresa facultăților conștiente. SĂ ne uităm puțin la reclamele din 1940. Atunci un produs era prezentat într-o manieră care astăzi ar putea părea naivă, în maniere unui negustor din târg. „Cumpărați o oală-minune pentru că se gătește mai repede cu ea, are o supapa, un sistem de siguranță etc.” Reclama se adresa părții conștiente a psihicului nostru: consumatorul primea mesajul și hotăra dacă avantajele arătate sunt suficiente pentru a justifica cumpărarea produsului. Pe ecranele noastre de astăzi
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
moderată de sodiu, obiectiv greu de realizat în practică ar trebui avută în vedere la toți subiecții: ca măsură preventivă la normotensivi și ca măsură terapeutică la hipertensivi. Ea poate fi obținută încurajând pacienții să consume alimente naturale și mâncare gătită din ingrediente proaspete cu conținut crescut de potasiu și sfătuindu-i să evite semipreparatele, adausul de sare și preparatele conservate. Dacă pacienții nu se pot lipsi de gustul oferit de sare atunci pot folosi un substitut pe bază de clorură
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
s-a gândit ea, Magdalena ar fi murit pe loc de rușine... Și, totuși, gândindu-se la tovarășul Lascu, după atâtea luni de singurătate, se simțea fericită.) Pregătirile pentru audiență îi umpleau tot timpul: și când spăla copiii, și când gătea, și când stătea în zori la coadă după lapte, ea își imagina doar cum va fi atunci când va merge în ziua aceea la tovarășul Lascu, ce îi va spune, dacă să-l privească în față când îi va vorbi sau
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
perechea ideală. Afară de dactăr Nicu, desigur. E înaltă, 1.85, blondă, cu sînii mari și ochii albaștri. O cheamă Pamela. Nu Pamela Anderson, că aia e cam boarfă, pur și simplu, Pamela. Pamela-i tot ce-și poate dori un bărbat: gătește dumnezeiește și-i maestră în tantra - yoga. Unii zic că-i cehoaică sau suedeză, alții că-i nepoata unui cioban din Rășinari, satul lui Goga și-al lui Cioran, alții că-i fata mai mică a unui buticar din Colentina
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
în apartamente (insulae) în blocuri care ajungeau până la șase etaje și în care apa și încălzirea (cuptorul sau căminul) erau aproape imposibil de fixat și, bineînțeles, foarte scumpe. În consecință, romanii săraci, care de obicei închiriau etajele superioare, nu puteau găti în propriile apartamente, în care mâncau de obicei hrană rece (fructe și legume). Dacă doreau o masă caldă, ieșeau "în oraș" la tavernă sau își cumpărau mâncarea de la standuri, asemănătoare cu snack-barurile de astăzi 158. În afară de "pâinea zilnică", pe care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în restaurantele clasice, se ocupă personalul" (Ritzer, 1996, 36). Kroc a avut această viziune atunci când, după ce plănuise să vândă hot-dogs, s-a hotărât să rămână la hamburgeri, pentru că reprezentau "simplitatea întruchipată"; chifla gata făcută era tăiată în jumătate, hamburgerul se gătea numai într-un singur mod (la grătar), iar condimentele se adăugau 185. În această manieră, oferea un meniu limitat, "demontat până la esență și obținut cu un minimum de efort 186". Produsul, deosebit de simplu de executat, era vândut într-un loc
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la termen. Dacă între timp plouase cu găleata? S-a mai putut „desmiriști” ceva, ori oamenii s-au dat pe la dosul unei sticle de „monopol”, înecându-și amarul într-un păhărel de rachiu? f. „La GAS Pătrășcani mâncarea oamenilor se gătește relativ igienic” Această constatare a făcut-o doctorul Horduna Ioan, medic la Circumscripția Sanitară Florești ce pe atunci avea ca sarcină de serviciu și supravegherea medicală a comunei Buda-Pătrășcani. Informațiile pe care le vom prezenta în continuare provin din procesul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de școlari. Am dat două consultații. Am dat diferite sfaturi de igienă și sănătate la diferite familii. Am controlat activitatea moașei. Era plecată pe teren la Buda”. Vizitând și GAS-ul din Pătrășcani, doctorul a constatat că „...mâncarea oamenilor se gătește relativ igienic”. Cuvântul „relativ” fiind în acest caz adverb, credem că doctorul Horduna a vrut să spună „aproape igienic”, adică în semi curățenie sau semi-murdărie, că totuna era. Mergând în vizita sa de serviciu și la școala din satul Buda
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se petrece afară, sub privirea oamenilor și a societății... Trivială e, în acest context, afișarea cu onestitate a relațiilor de adulter oficializate, acceptate și prezentate ca atare: "Directorul a plecat de la șapte de acasă... Nevasta lui a rămas să se gătească și să vie mai tîrziu la gară cu copiii și cu amicul. Amicul este un profesor foarte tînăr, care locuiește la directorul de un an de zile... Măriile voastre, am onoarea pentru ca să vă recomand familia mea: consoarta mea, copiii mei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
strigă la urechea celui surd. Fântâna îngrijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața.; sau un circumstanțial: Hai la deal ca la vale.; sau o propoziție circumstanțială: Până se gătește, soarele - asfințește. Eu atunci haț! de sumanul moșneagului să-mi plătească pasărea. Relația de subordonare cu dublu regent simultan este o relație cu trei termeni: subordonatul are doi termeni regenți, unul nominal și unul verbal. Termenul subordonat poate fi parte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
forța membrii unei familii, amenințați cu cuțitul sau cu pușca, să se ucidă unii pe alții, încet, pe rînd sau chiar de a forța părinții să-și ucidă sau să-și schilodească propriii copii, să-i taie bucăți, să-i gătească și să-i mănînce înainte de propria lor execuție 13. Aceste cazuri de violență sînt reversuri grotești ale dictonului lui Claude Lévi-Strauss, care spune că societățile primitive sînt antropofage (își "devorează" adversarii), în timp ce civilizațiile moderne sînt antropoemice (își segregă, evacuează, marginalizează
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pe la noi și-a pierdut mințile. Acum erau trei sărmani bătuți de soartă. El, Șubenschi, le mai aducea câte un braț de lemne din pădure, apă În casă și le făcea focul, iar ele Îi mai spălau hainele și Îi găteau câte ceva de mâncare din ce primeau de la săteni. Când eram copil, eu așa i-am apucat, așa Îi țin minte de atunci. Cu timpul Însă, după ce au am plecat În lume, s-au stins din viață pe rând toți trei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
două siluete se iviră printre copaci. Da, cine o fi trențărosul acesta care urcă Pietrarul așa de abătut? Era un glas de bărbat care Îi ajunse la urechi. Îl recunoscu, era tatăl lui care mergea cu mama sa la biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea de pe altă lume. Îi privi cu blândețe și zâmbi. Badea Ionuț și lelea Ioana se uitau unul la celălalt, după ce străinul le răspunse la binețe. Deși
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
veneai acasă cu ceva bani. În această perioadă, de vite se Îngrijea nevasta sau copiii mai mari care nu erau la școală. Repararea plugului, grapei, carului și saniei tot iarna se făcea. Femeile aveau iarna cele mai multe obligații pentru gospodărie. A găti, a ține casa curată și a spăla hainele era ceva firesc. Altele erau treburile mai importante: torsul, cusutul și țesutul. Dacă ne amintim că pe atunci nu erau detergenți, spălatul se făcea cu leșie și săpun de casă, iar clătitul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
iernii, de lucrul prin frig și zăpadă numai el știa. Nu de puține ori venea cu degetele degerate ori cu câte un picior schilodit. Doborând copacii și curățindu-i de crengi și scoarță se mai Încălzeau, iar mâncarea și-o găteau ei În fața colibei, la foc. Acolo Își frigeau carnea și Își făceau mămăliga. Foc aveau cu ce face că doar erau În pădure. La lucru se Întorceau după Bobotează. Care avea cai și boi pentru tracțiune, lucrau la plutărit. Până ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]