3,149 matches
-
timpul și spațiul, apariția divinităților și faptele lor, sacralizează evenimentele cosmice, naturale, apariția, evoluția și afirmarea omului. Acestuia îi oferă trasee sacralizate de existență, modele de exprimare a conduitei prin iubire, credință, onoare, curaj, eroism, fidelitate, dar și prin ură, gelozie, răzbunare. Conduitele umane sunt impregnate de sexualitate. Sexualitatea este sacralizată în mituri, prin construțiile cosmogonice, legate de crearea și evoluția universului, teogonice, legate de apariția și manifestarea divinităților, antropogonice, legate de crearea, evoluția și manifestarea omului. Sexualitatea impregnează și fertilitatea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
într-o dumbravă unde un copac o reprezenta ca pe Arborele Vieții. Este identificată cu norocul, cu destinul. De la numele zeiței derivă așerahul element idolatru de forma unui stâlp, jertfelnicul lui Baal, adorat de popoarele Canaanului. Această idolatrie a trezit gelozia lui Jahve și a dus la amenințarea Israelului. Este un simbol animist păgân căruia i se închina și poporul lui Israel. El simboliza traiul cărnii, desfrânarea, era obiect falic folosit în procesiuni, în orgii. Jahve reproșează poporului său ales necredința
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
daruri mici, dar în momente potrivite, să le trimită, în dar, versuri, să le închine poeme. Pentru a le cuceri, să le facă să creadă că sunt uluiți de farmecele lor, să le laude. Totodată să se ferească de furia geloziei, să fie discreți, să nu le arate cu degetul pe cele cu care se iubesc, să nu le reproșeze că au avut alți amanți, să nu le arate ostentativ defectele. Autorul le adresează și femeilor câteva sfaturi. Să fie atente
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
împărat, și a femeilor, conduse de Yang Guifei. Armatele, cu "soldații" îmbrăcați sumar, se înfruntau, învinșii erau trântiți la podea și "gratificați" cu contacte erotice. Frumoasa și răsfățata concubină a reușit să-l irite pe împărat, făcându-i scene de gelozie și folosind cu insoleță flautul de jad al fratelui împăratului, fapte grave care au incriminat-o, ceea ce a determinat condamnarea ei la moarte. Împăratul i-a trimis o eșarfă de mătase pentru a se spânzura. Plin de compasiune, s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce a fost papa Alexandru al VI-lea. Giulia participa, în calitate de însoțitoare a papei, la unele procesiuni, era mereu prezentă la baluri și la alte petreceri alături de pontiful Alexandru al VI-lea. Acesta o intimida cu amenițările de excomunicare din cauza geloziei. Orsino, soțul ei, a vrut s-o protejeze și a trimis-o la domeniul părinților ei, dar soldați francezi, aflați în luptă cu italienii, au luat-o captivă și au cerut despăgubire în bani papei. Banii au fost plătiți răpitorilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu dorința de a-și găsi mama. Într-un dialog cu Lucrezia, Gennaro a aflat că ducesa, care-și încărcase conștiința cu multe omoruri, este mătușa lui și este sigur că ea a omorât-o pe presusupusa lui mamă. Din gelozie, ducele, care o suspecta pe Lucrezia de relații amoroase cu Gennaro, l-a otrăvit, iar Lucrezia i-a dat un antidot să-l salveze. Gennaro a acuzat-o pe Lucrezia Borgia de moartea mamei lui, a înjunghiat-o și, înainte de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Pisseleu, exilată de soțul ei după moartea suveranului Francisc. Caterina, umilită de devotamentul iubirii regelui Henric pentru Diana, se bucura de rivalitatea celor două curtezane. Descendenta familiei de Medici dispunea de răbdare și tenacitate, de arta disimulării, își controla gelozia și-și folosea inteligența în arta guvernării ca regentă. Când s-a petrecut accidentul mortal al lui Henric al II-lea într-un ritual cavaleresc, căruia i-a urmat Henric al III-lea (1574-1589), fiul lui Henric al II-lea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
rege de hotărârea ei de a-și schimba destinul. Regele și-a trimis câțiva emisari s-o determine să se răzgândească. Louise a răspuns rugăminții regelui, s-a întors la Paris unde a stat trei ani. Era însă devastată de gelozia față de doamna de Montespan, favorita regelui. Confesorului ei, abatele Cèsar, i-a descris frământările și suferințele în 48 de scrisori, elaborate în perioada 1673-1693. Louise a mărturisit că, iubindu-l pe rege, a iubit un idol. La insistențele ei, regele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe cei din jur cu veselia ei, cu conversația ei spirituală. Tânăra frumusețe i-a fost prezentată Regelui Soare de către Louise de La Vallière, i-a trezit interesul suveranului căruia i-a devenit metresă en titre, fapt ce i-a stârnit gelozia Louisei de La Vallière. Suveranul se simțea foarte bine în compania ei, îl stimulau inteligența și farmecul ei iar relația lor a durat doisprezece ani. S-a dovedit a fi fost o persoană fastă pentru suveran care, în perioada relațiilor lor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Un timp a stat în Anglia, dar societatea conservatoare londoneză o respingea. A revenit în Franța și s-a instalat în castelul Beauregard oferit de împărat. Nici societatea franceză nu i-a fost favorabilă, ci ostilă, și reușise să stârnească gelozia împărătesei Eugénie. Ultimii ani Mrs. Trelawny a trăit în izolare, disprețuită de mulți și de fiul ei. Castelana de la Beauregard s-a îmbolnăvit de cancer și, la patruzeci și doi de ani, s-a stins, în 1865. Atras în războiul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cunoscut și a intrat în relații cu regi, prinți, diplomați, celebrități artistice cărora le-a trezit admirația și, unora, pasiunea. Spre exemplu, la primul bal, în 1908, a dansat cu principele moștenitor Ferdinand care a flatat-o cu complimente, stârnind gelozia principesei Maria. O relație specială a avut cu fiul lui Wilhelm al II-lea, kronprinzul Frederik Wilhelm care i-a cerut un autograf pe cartea Les Huit Paradis și permisiunea soțului George Bibescu să corespondeze cu ea. Soții Bibescu au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dialogurilor ce au drept protagoniste curtezane de rând, Lucian din Samosata realizează mici scenete animate ce pun în evidență psihologia curtezanelor și neliniștile lor: afirmarea în lumea comercializării sexului, cucerirea clienților, pragmatismul alegerii clienților pe considerentul câștigului, lupta cu rivalele, gelozia, răzbunarea pe amantul necredincios sau indiferent. Autorul profilează tipuri diferite de curtezane: ingenue, pragmatice, realiste, abandonate, rapace, intrigante, geloase, răzbunătoare. Numele lor au semnificații în concordanță cu caracterul lor. Glycera (cea dulce, cu lipici) se plânge prietenei sale experimentate, Thais
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la fidelitatea față de frumosul și tânărul Chaireas. Ampelis (vița de vie) este curtezana experimentată care o învață pe Chrysis (sinceritate), o începătoare în ale meseriei, să-și facă gelos iubitul, dacă vrea să fie sigură de el: Focul vine din gelozie... așa se nasc marile iubiri: dacă bărbatul crede că nu i se dă destulă atenție... dacă însă este convins că-l ai numai pe el, dorința se mai domolește..." Pannychis (petrecere nocturnă) se străduiește să recucerească pe un iubit plecat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au făcut legământ de căsătorie. Puținii bani pe care-i aveau s-au terminat și ea a început să procure bani din relații cu diverși amanți. De îndrăgostit ce era, nu avea puterea s-o acuze și să-și manifeste gelozia. Tatăl, prietenul și fratele său l-au convins să urmeze cursurile teologice, ceea ce a și făcut. Se credea vindecat de iubirea devastatoare. Dar, la o conferință publică pe care o ținea, a revăzut-o pe Manon care l-a copleșit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
n-o mulțumeam mai ușor, decât căutându-i în fiecare zi petreceri pe gustul ei... avea neapărat nevoie să fie ocupată cu distracții... La rândul ei, Manon se credea mereu nevinovată de acuzațiile de trădare și nu înțelegea crizele de gelozie ale iubitului ei. Ea își dorea o viață mondenă, cu fast, în lux, și bogăție dar și iubirea lui des Grieux. Succesiv cei doi au trecut prin închisoare și s-au salvat unul pe celălalt. Ea îl implora să-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
averilor, îl îndemna și pe el să se lanseze în relații cu femei vârstnice pentru același considerent, al banilor. Ieșirea în public, la teatru a lui Manon cu G.M, l-a adus pe cavaler în stare de disperare din cauza geloziei. Ceda însă de fiecare dată la mângâierile și jurămintele ei, ceda mulțumit că totuși este în inima ei, că se simțea iubit. Îl dezmierda cu cele mai dulci cuvinte și se învinovățea de nenorocirile pe care i le aducea aceasta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
urce treptele celebrității, a fost primită la Palatul Tuileries, a fost admirată de bărbați și invidiată de femei. Rafinată și strălucitor de elegantă, i-a atras atenția împăratului Ludovic-Napoleon / Napoleon al III-lea cu care s-a întâlnit, stârnindu-i gelozia împărătesei Eugénie care a înscenat un atac la adresa împăratului, atac pus în seama lui Victorine (în realitate, contesa de Castiglione a fost acuzată). Șantajată la rândul ei cu publicarea scrisorilor adresate de împărat lui Victorine, împărăteasa Eugénie a renunțat la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ură. Și-au pierdut feminitatea, dar le-a rămas instinctul cochetăriei și se străduiau să placă, simulau dorința pentru că sufereau umiliri înjositoare din partea patroanelor, portarilor, polițiștilor, clienților. Nu de puține ori se antrenau în scandaluri, în orgii, făceau crize de gelozie. Când una dintre ele trecea printr-un impas, când era jignită și umilită, celelalte se solidarizau cu ea. Toate aveau istoria lor, erau marcate de părăsirea de către părinți, erau înșelate de iubiți, violate. Unele dintre ele, erau puține, ajungeau în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Petrecea mai mult timp cu mama decât de obicei. Eram furioasă că și mama trăgea să petreacă timp cu ea. Nu m-am gândit nici o clipă că, având grijă de nepoata ei, mama își cerea iertare de la mine. Nebună de gelozie, am făcut un scandal monstruos pe tema asa. Presimțeam că e ceva grav ce o afecta pe Timeea, nu-mi ieșea din minte cuvântul moarte. I-am reproșat mamei, fără să gândesc înainte, pur și simplu mi-au ieșit vorbele
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
sunt Gide, indirect, și Monseniorul Ghica, direct. Este ceva mistuitor și ascuns, ceva interzis, ceva care întrece totul în voluptate... "Cum adică? Fă-mă să pricep"... "Nu trebuie să pricepi". "De ce?" "E periculos...". Pe urmă îi povesti lucruri înspăimântătoare despre gelozii între bărbați, despre vânătoarea inocenților și coruperea lor. Îi dăduse exemple ilustre, vorbea despre liga tebană și-i promisese că-i va împrumuta cartea lui de căpătâi: Corydon-ul lui Gide"7. O întreagă constelație decadentă prezidează la "facerea" acestei scene
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vedea mai târziu consecințele acestor teologii alimentare. Etnologul german Ad. E. Jensen consideră că mitul Hainuwelei este specific paleoculti-vatorilor de tuberculi, în ceea ce privește miturile despre originea cerealiculturii, ele pun în scenă un furt primordial: cerealele există, dar în cer, păzite cu gelozie de către zei; un erou civilizator urcă la cer, pune stăpânire pe câteva semințe și le dăruiește oamenilor. Jensen numea aceste două tipuri de mitologii "Hainuwele" și "Prometeu" și le raporta la civilizația paleo-cultivatorilor (vegecultura) și, respecți v, la aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mare păcat pe care creatura putea să-1 comită împotriva Creatorului. Era "păcatul originar", noțiune plină de consecințe pentru teologiile ebraică și creștină. O viziune asemănătoare a căderii nu putea să se impună decât într-o religie centrată pe atotputerea și gelozia lui Dumnezeu. Așa cum ne-a fost transmisă, legenda biblică arată autoritatea crescândă a monoteismului iahvist 9. După autorii capitolelor 4-7 din Facerea, acest prim păcat nu numai că a dus la pierderea Paradisului și la transformarea condiției umane, dar a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
puterea și maiestatea Stăpânei din Argos, și au ridicat-o la rangul de soție a principalului lor zeu26. Acesta este poate motivul pentru care Hera a devenit simbolul și patroana instituției căsătoriei. Infidelitățile nenumărate ale lui Zeus i-au stârnit gelozia și au provocat certuri îndelung povestite de către poeți și mitografi. Zeus se comportă cu Hera așa cum niciodată un șef ahean n-ar fi îndrăznit să se poarte față de 23 W. Otto, The Homeric Godx, pp. 122 sq. 24 Vezi izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ar fi hotelurile) aparențele puteau fi păstrate cu mai multă ușurință" [p.264, subl.n.]. În tradiția franceză, adulterul nu strică decât rareori căsătoria; de regulă, soțul înșelat își accepta problemă cu stoicism. El își poartă fără dramă faimoasele coarne. Gelozia amoroasă a fost întotdeauna considerată în Franța un defect. Adulterul feminin, calificat de regulă drept "alunecare regresiva", nu are pentru femeia pariziana aceeași conotație. Adulterul se integrează în viață Parizienei că o experiență organică, care deschide perspective noi și nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și distracțiile cele mai frecventate din Paris: Leș Champs-Elysées, Boulevards, Folies Bergère, pădurea Boulogne 252, parcul Monceau. Conform teoriei modernității, femeia modernă produce un șoc în anonimatul mulțimii orașului. Ca obiect expus, ea poate suscita admirația, pasiunea, compasiunea, promisiunea, invidia, gelozia etc., în funcție de spectator. Motivul căutării femeii în oraș este imortalizat de Baudelaire în poemul A une passante din ciclul Tableaux parisiens din volumul Fleurs du mal. Pentru Pariziene, acest rol devine distracție, joc, piesa de teatru etc, în funcție de speranțele de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]