3,294 matches
-
ea, cât își dorea să facă sex... Cu Jack. Sau cu Oliver. Cu oricare dintre ei. Cu amândoi... Mintea ei fu invadată de imaginea corpului ferm al lui Oliver, care părea sculptat în abanos, și această amintire o făcu să geamă cu adevărat. Se uită la ceas. Din nou. Șapte și jumătate. De ce nu trecea odată ziua asta? Apoi a auzit soneria și inima îi sări în gât. Ar fi putut fi Jack, care făcea una dintre vizitele lui surpriză. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cap că trebuia să regizeze fiecare mișcare, dar măcar el era ascultător. Ceva mai târziu, i-a băgat mâinile sub fund și i-a spus: Mai repede! Mai repede! Credeam că îți place încet. Ei bine, acum îmi place rapid, gemu ea. Wayne s-a conformat și, luată de val, îl mușcă de umăr. Nu, sări el. Am o ședință foto pentru costume de baie peste două zile. Nu pot avea urme de dinți. —Iisuse Hristoase, exclamă ea. Mai tare! Wayne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
sări el. Am o ședință foto pentru costume de baie peste două zile. Nu pot avea urme de dinți. —Iisuse Hristoase, exclamă ea. Mai tare! Wayne adună forță și viteză, băgându-și șoldurile musculoase între ale ei. Cred că o să..., gemu el. —Ai face bine să nu, se enervă ea. Și era atât de înspăimântătoare, încât orgasmul lui iminent se retrase. La final, zăceau pe podea, încă gâfâind și gemând. Sedată pe moment, Lisa privea picioarele scaunelor care se aflau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
viteză, băgându-și șoldurile musculoase între ale ei. Cred că o să..., gemu el. —Ai face bine să nu, se enervă ea. Și era atât de înspăimântătoare, încât orgasmul lui iminent se retrase. La final, zăceau pe podea, încă gâfâind și gemând. Sedată pe moment, Lisa privea picioarele scaunelor care se aflau la nivelul ochilor ei. A fost minunat, se gândea ea. Exact ce avea nevoie. Au continuat să zacă pe covorul albastru până când respirația lor a redevenit normală, apoi Wayne a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de asta o făcea. Cu Oliver, nu era nevoie să dețină ea controlul. Știa exact ce să facă. Nimeni nu făcea asta mai bine ca el. Sărutările se mutaseră de la buze la gât, apoi la baza gâtului. Cu ochii închiși, gemea de plăcere. Ar fi putut muri acum, chiar ar fi putut. L-a auzit șoptind cald lângă urechea ei: —A mea ești, iubito. Ca o somnambulă, s-a lăsat condusă către pat. Și-a întins ascultătoare brațele, pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că aș fi putut. —Ce? — Fetele acelea cu care vorbeam la baie, una dintre ele era însărcinată. Cred că am vrut să îi arăt cum s-au vindecat cusăturile de la cezariană. Aoleu, drace, spune-mi că nu am făcut-o, gemu ea încet. Îmi imaginez, cred. Da, cred, minți Ashling. —E, chiar dacă nu îmi imaginez, mă prefac că nu am făcut-o. Dau vina pe prostia aia de Red Bull, exclamă ea. Nu mă mai ating de așa ceva în viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Lisa, alarmată. A venit și ziua când nu putea să se decidă între White Magnum și Classic Magnum. —Whi... nu! Classi... nu! Nu, stai! White, sigur White. Nu, Classic..., spuse ea, pierdută pentru omenire. M-am tâmpit de tot, fată, gemu ea. Profund speriată, Lisa s-a dus să se întâlnească cu altă femeie care făcuse un copil. Eloïse, editor de feature la Chic Girly. Ce faci? întrebă Lisa. —Spume din cauza lipsei de somn, răspunse Eloïse. Era mai rău. Deși trecuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
înaltă treaptă, pe care a simțit-o chiar și în degete, în firele de păr, în tălpi. —Dumnezeule! răsuflă Clodagh. Probabil terminase și el pentru că, tremurând și transpirat, stătea pe ea, greutatea lui țintuind-o pe pat. Stăteau întinși, nemișcați, gemând epuizați, până când ea a simțit că transpirația lor începe să se răcească, după care s-a strâns sub el și l-a împins la o parte. —Îmbracă-te, ordonă ea. Grăbește-te, trebuie să o iau pe Molly de la grupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vinovăția, vinovăția oribilă și corozivă. Abia dacă se putea suporta, își dorea să se jupoaie de vie. Se va răscumpăra față de ei. Va fi cea mai devotată soție și mamă din lume. Craig și Molly vor mânca tot din farfurie. Gemu ușor - ce fel de mamă devenise? Le dădea biscuiți când cereau, îi lăsa să stea cât de târziu voiau. Ei bine, gata. Va fi foarte severă. Aproape periculoasă, de fapt. Și bietul Dylan. Săracul Dylan, care muncea atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acea dimineață? - începuse să își vadă întreaga viață ca și cum nu ar mai fi fost în corpul său. Din momentul în care l-a auzit pe Dylan băgând cheia în ușă, a știut. Totul se terminase. Făcuse pauză din a mai geme frenetic sub Marcus și a început să tragă cu urechea. —Șșșt! El s-a rostogolit de pe ea într-un moment ce părea rupt dintr-un vis; înghețați și cu ochii mari, ascultau cum Dylan urcă scările. Avusese toate șansele să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
prima intrare. Pentru că momentele lor de sex erau atât de scurte, deveniseră un pic violente; îi plăcea să se bage până la capăt din prima, forțând acea zonă semirezistentă, provocând un extaz amețitor. Iar, dacă o putea face pe Clodagh să geamă cu un fel de plăcere-durere, asta îl provoca și mai mult. Dar, de data aceasta, intrarea lui perfectă a fost obstrucționată la jumătate, deoarece Clodagh se încordase, se ridicase pe jumătate și spusese: —Șșșșt! Apoi ea și-a întors fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
așternut, așa a dormit. Nimic nu-i fără rost pe lumea asta. Vreți s-auziți alibiul meu? M-am așezat pe o canapea jerpelită și m-am uitat în jur. Pereții erau plini din podea până-n tavan cu rafturi ce gemeau de romane ieftine. Mai era canapeaua, un scaun de lemn și nimic altceva. Lee își scoase carnețelul. — De vreme ce sunteți atât de nerăbdător să ne spuneți, dați-i drumul. Short se trânti pe scaun și-și înfipse picioarele în podea, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Am ucis o mulțime de compatrioți de treabă de-ai tăi în timpul războiului ăluia, flăcău! Dar și ei încercau să mă omoare, așa că n-am remușcări. L-ai văzut pe Balto în hol? Am dat din cap a încuviințare. Madeleine gemu. Ramona Sprague tresări și își înfipse furculița într-un cartof. Emmett continuă: — Vechiul meu prieten visător, Georgie Tilden, l-a împăiat. O grămadă de îndeletniciri ciudate avea Georgie, visătorul ăsta... În timpul războiului am fost în același regiment scoțian și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
gâfâitul nostru. Apoi am terminat amândoi la unison, perfect sincronizați. După aceea am rămas îmbrățișați, năclăiți din cap până-n picioare de sudoare. Mi-am amintit că trebuia să mă prezint la serviciu în mai puțin de patru ore și am gemut. Madeleine se desprinse din îmbrățișarea mea și își dezveli dantura perfectă, maimuțărindu-mi trăsătura specifică. Am izbucnit în râs și i-am spus: — Ei bine, numele tău n-o să apară în ziare. — Până când nu vom anunța logodna Bleichert-Sprague? Am râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vorbit tâmpenii cu colegii de celulă, dar de când frumușelul de Lee i-a mătrășit pe negroteii ăia... Vogel îl trase un croșeu de dreapta de-l dădu peste cap cu scaun cu tot. Scuipând sânge și dinți sfărâmați, filfizonul îmbătrânit gemu și râse în același timp. Fritzie îngenunche lângă el și-i presă artera carotidă, tăindu-i astfel fluxul sanguin către creier. — Bobby, băiete, nu mă prea omor eu după sergentul Blanchard, dar e colegul meu și n-o să las un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de lângă ușă. M-am holbat la ea la nesfârșit. Fritzie intră în câmpul meu vizual și se apropie, împingând masa pe rotile, acoperită cu cearșaf, pe care o observasem ceva mai devreme. Cei patru nebuni se bălăngăneau în cârligele lor, gemând ușor. Fritzie se apropie de mine, îmi râse-n nas, apoi smulse cearșaful care acoperea masa. Pe masă se afla cadavrul unei femei goale, tăiată în jumătate de la brâu - o fată plinuță, coafată și machiată astfel încât să semene cu Elizabeth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la locotenentul Reddin de la secția Wilshire. Ai înțeles? Am căscat. — Mda. Locul a fost sigilat? — Soția mortului o să-ți arate totul. Fii politicos. Avem de-a face cu niște oameni putred de bogați. Am pus receptorul în furcă și am gemut. Apoi am avut o revelație: vila familiei Sprague era la o aruncătură de băț de June Street. Dintr-odată misiunea deveni fascinantă. • • • Peste o oră sunam la ușa vilei în stil colonial. Mi-a deschis o femeie căruntă, frumoasă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
întredeschis buzele prea repede, uitând că lui Kay îi place să fie luată încet. I-am simțit limba și m-am retras, știind cât de mult urăște asta. Am închis ochii și i-am acoperit gâtul cu sărutări. Ea a gemut și mi-am dat seama că se preface. Sunetele de iubire se auzeau din ce în ce mai neplăcut - ca gemetele pe care te aștepți să le auzi de la o actriță porno. Sânii lui Kay atârnau flasci în mâinile mele. Își ținea picioarele strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se împrăștie, iar bucățile dezgustătoare de organe se risipiră care încotro. Tilden stătea deasupra mea și încerca să-și coboare spre mine mâinile înarmate cu scalpele. L-am ținut de încheieturi, apoi i-am tras un genunchi între picioare. A gemut, dar nu s-a dat la o parte, iar fața lui se apropia din ce în ce mai mult de a mea. Când ajunse la câțiva centimetri, își dezveli dinții și mă mușcă. Am simțit că-mi sfâșie obrazul. I-am mai tras un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Cineva l-a bușit. Ea privi spre ușă. — Prea speriat să declare? — Probabil. Dar asta nu e treaba noastră. Mocheta decolorată de pe scări se termină la etajul de mijloc; mai sus, erau doar trepte goale din lemn care scârțâiau și gemeau pe măsură ce le urcai. Erau trei uși la ultimul etaj. Una din ele ducea la mansarda comună, una era a celuilalt apartament; a treia era ușa lui Norman Chalmers. Era vopsită Într-un albastru Întunecat și un număr șase de bronz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
aflat? Întrebă el, retrăgându-se În colț cu capul În mâini. Totul! Știa absolut totul, la dracu’! Logan simți un fior pe șira spinării. — Totul? Inspectorul știa și despre el că se făcuse muci și se culcase cu Watson? Steve gemu. — Știa că am fost dați afară din pub, știa despre striptease... Îl privi pe Logan cu niște ochi roz, demni de milă: ca un iepure supus vivisecției. — A spus că am noroc că nu m-a dat afară direct! O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pe drumul cel drept. Watson zâmbi, bucuroasă de compliment, neștiind că Logan Îl inventase el Însuși. Martin Strichen fusese escortat din sală direct În celulă. Când Logan și Watson ajunseră acolo, stătea pe o banchetă Îngustă cu capul În mâini, gemând Încet sub luminile pâlpâitoare de deasupra. Partea din spate a jachetei costumului său Împrumutat plesnea pe el, cusătura tot mai vizibilă la fiecare suspin. Uitându-se la el, Logan nu știa ce să creadă. Era Îngrozitor că un copil trebuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
lungul peretelui. Singura lumină naturală venea dinspre micile panouri Înghețate de geam securizat fixat În partea de sus a peretelui exterior. Locul mirosea a subțiori. Ocupantul celulei era ghemuit pe banca de lemn, Întins pe-o parte În poziție fetală. Gemea Încet. — Mulțumesc, sergent, zise Insch. Ne descurcăm noi de-aici. — OK. Sergentul de pază se retrase din celulă și-i făcu lui Logan cu ochiul. — Să-mi ziceți dacă Mohammed Ali ăsta vă face probleme. Ușa celulei se Închise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
un an distanță, și Angust Robertson, Monstrul Mastrick, tot Îi făcea rău. Malurile Înalte ale căii ferate adăposteau de vânt fundul ravenei. Aici, zăpada cădea lin din cer, coborând ca o pătură În aerul liniștit. Logan zăcu pe o parte, gemând, Încercând să nu-i fie rău, lăsând zăpada să se așeze deasupra sa. Nici măcar nu putea să se miște. Dar avea o vedere perfectă asupra lui Doug Disperatul, pe când bătrânul riscă și aruncă o privre peste umăr, vâzându-l pe polițistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mă-nchideți. Nu mai ies io viu. Nu dacă-mi mănâncă plămânii și oasele canceru'. Deci ce-mi pot face mie dacă te fac felii? Mor Înanite să mi se termine pedeapsa, oricum. Ce mai contează-un mort, nu? Logan gemu și se rostogoli pe spate, simțind cum zăpada Îi cade rece pe față. Ține-l de vorbă. Ține-l de vorbă și poate vine cineva. Cineva În uniformă. Agenta Watson. Oricine. Te rog, Doamne, dă să vină cineva! — De asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]