8,779 matches
-
interesantă a tensiunilor străvechi dintre practicanții seminomazi ai agriculturii din zonele de deal, care ardeau pădurile și cultivau terenurile pentru cîțiva ani, lăsând apoi jungla să le reocupe și regatele constituite În văile cultivate cu orez. Problema depășea Însă nivelul geografiei regionale. Nomazii și păstorii (cum ar fi berberii și beduinii), vânătorii-culegători, țiganii, vagabonzii, oamenii fără casă, grupurile itinerante, sclavii fugari și șerbii au deranjat Întotdeauna statul. Eforturile de a sedentariza definitiv aceste populații par să facă parte dintr-un proiect
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poată deplasa rapid la anumite locații precise astfel Încât să le țină sub control sau să le Înăbușe ușor. După cum era de așteptat, statele și urbaniștii au făcut mari eforturi pentru a rezolva problema acestei ilizibilități spațiale și a face ca geografia urbană să fie inteligibilă din exterior. Atitudinea lor față de ceea ce considerau hățișul orașelor neamenajate se aseamănă cu cea a silvicultorilor față de bogăția naturală a pădurilor sălbatice. S-ar putea ca la originea localităților cu structură geometrică regulată să stea o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din iunie” și rezistența Împotriva loviturii de stat a prințului, cea mai mare insurecție a secolului. Prin urmare, la Întoarcerea sa din exil, acesta era foarte conștient de cât de dificilă s-ar putea dovedi păstrarea puterii. Cu toate acestea, geografia insurecțiilor nu era uniformă În Paris. Rezistența se concentra În acele quartiers foarte dense unde locuiau clasele muncitoare și care, ca și Bruges-ul, aveau rețele de străzi ilizibile. Anexarea „suburbiilor interne” (aflate Între zidul vămilor și fortificațiile exterioare și având
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
botez inspirate de un număr mic de sfinți ducea la o mare „confuzie”. Soluția era un catalogo, adică un compendiu care să cuprindă nu numai nume de persoane deja existente, ci și substantive și adjective din domeniul florei, faunei, mineralelor, geografiei și artelor, care urmau a fi folosite de autorități pentru atribuirea de nume de familie permanente și transmisibile. Fiecare reprezentant oficial local primea un anumit număr de nume, suficient pentru jurisdicția sa, „avându-se grijă ca distribuirea să se facă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
hambare, turn de apă etc.) Figura 29. Vercinâua Troița. Unul dintre cele două blocuri de două etaje a câte șaisprezece apartamente fiecare Figura 30. Case de-a lungul unei ulițe, În satul vechi de la Vercinâua Troița Prin comparație cu transformarea geografiei fizice pe care o operase Haussmann la Paris pentru a face orașul lizibil și a facilita dominația statului, transformarea Rusiei rurale de către bolșevici a fost mult mai profundă. În locul unui mir opac și adesea Îndărătnic, s-a conceput un colhoz
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
era conformă cu simțul frumuseții planificate al proiectanților. Dar, mânați de convingerea lor tehnică și de imaginație, aceștia neglijau efectele intervențiilor lor asupra societății și culturii țăranilor”. Ordinea estetică a peisajului agricol și forestier a fost copiată și la nivelul geografiei umane. Astfel, satele model, aranjate simetric pe o grilă alcătuită din câmpuri și legate Între ele prin drumuri, au devenit centrul serviciilor sociale și tehnice. Câmpurile au fost, la rândul lor, În așa fel aliniate Încât să faciliteze rotația culturilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
of the State, Polity Press, Oxford, 1988, mai ales capitolul 3, „The Elementary Curriculum as a National Commmunication Code”, pp. 52-117. Weber, Peasants into Frenchmen, p. 73. Citat În ibid., p. 113. Ibid., p. 197. Pentru o descriere atentă a geografiei zonelor de piață standard, vezi G. William Skinner, Marketing and Social Structure in Rural China, Association of Asian Studies, Tucson, 1975. O mare parte din materialul care urmează cu privire la centralizarea transportului În Franța provine din studiul realizat de Cecil O.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai mici și mai neregulate, caracteristicile fizice ale fermelor independente (dar, dacă aș fi crescut, spre exemplu, În Kansas, nu aș mai fi fost la fel de surprins). Beinert, „Agricultural Planning”, p. 113. Pentru o analiză excepțional de fină a diferențelor dintre geografia puterii tradiționale a liderilor și logica de tip cartezian a planificării coloniale În Africa de Sud, vezi Isable Hofmyer, They Spend Their Lives as a Tale That Is Told, N.H. Heinemann, Portsmouth, 1994. Ibid., pp. 138-139. Pentru analize reprezentative, vezi J. Phillips
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și filologie, obiectivele esențiale fiind dovedirea originii romane a poporului român, a continuității lui în Dacia și a latinității limbii române. Pe lângă istorii, gramatici, dicționare, au fost întocmite cărți și broșuri de inițiere în filosofie, logică, etică, teologie, științe juridice, geografie, etnologie, științele naturii, precum și de îndrumare practică: pomărit, creșterea stupilor etc. Profesori, mulți dintre ei, la Blaj, sprijinitori cu toții ai școlilor românești din Transilvania, iluminiștii ardeleni au creat un învățământ ce avea să devină model pentru cel din Principate, întemeiat
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
1860), „Din Moldova”, intitulată apoi „Lumina” (1862-1863). Publică în „Zimbrul și vulturul”, „Ateneul român”, „Trecutul”, „Tribuna română”, „Dacia”. Numit în 1859 custode al Bibliotecii Școalelor (căreia îi donează patru mii de volume) și la începutul anului 1860 profesor de istorie, geografie și statistică, este revocat în mai puțin de un an din cauza inimicițiilor pe care începuse deja să le stârnească. Înființează un „institut privat de educațiune” la care renunță în 1862, când își reia postul de bibliotecar și pe cel de
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
impresii din vacanțele petrecute în țară ori peste hotare. SCRIERI: Ludovic XIV și Constantin Brâncoveanu, București, 1884; Elementul pitoresc în cronicile române, București, 1885; Entuziasmul în trecuta generațiune, București, 1888; Manual de poetică română, București, 1888; ed. 2, București, 1894; Geografia în cronicarii români, București, 1889; Călătoriile lui Carol XII, regele Suediei, prin Țara Românească, București, 1890; Bucureștii în timpul revoluțiunii franceze, București, 1891; Cum vorbim, București, 1891; Din istoria fanarioților, București, 1891; Ciuma și holera după zaveră, București, 1893; Încercare asupra
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
Colaborează la publicațiile Școlii Române din Romă, la culegerile de acte și memorii ale Academiei Române și la varii publicații academice italiene. Activitatea lui I. poate fi încadrată în bună parte ariei de legături culturale româno-italiene. Acoperind ambele sensuri ale acestei geografii culturale, operă să se dovedește, prin consistentă și fidelitatea tematica, predominant utilă, chiar dacă nu semnificativ originală sub aspectul discursului critic. Numeroasele sale contribuții nu trec de granițele informației de istorie literară, instalată în cadrul disciplinat al simplei factologii. Raporturile cu spațiul
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
prin înțelegere și detașare. Și aici se apelează la procedeul narativ dificil al relatării la persoana a doua, autoarea realizând o „narațiune în oglindă” (Costin Tuchilă). În tradiție argheziană par să se înscrie tabletele despre virtuți, ispite și fericire din Geografie cu îngeri (1997), un fel de „pravilă de morală practică” pe cont propriu, în care îngerii sugerează rezistența bunelor idealuri. Diversitatea micilor eseuri reclamă o dispoziție de reangajare etică și de restaurare sufletească. Învățătura morală este umanizată de condeiul prozatoarei
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
și Zaharia Stancu. SCRIERI: Artă și aspirație, Cluj-Napoca, 1977; Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul, București, 1981; Introducere în opera lui Zaharia Stancu, București, 1985; Exerciții de fidelitate, București, 1987; ed. București, 1999; Două părți cal și una vizitiu, București, 1991; Geografie cu îngeri, București, 1997; Jocuri și zile, București, 2000; Interviu cu înger și maimuță, București, 2001; Umărul de argint, București, 2002, Muritorii de rând, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Vlad, Critica tematică, TR, 1977, 13; Valeriu Râpeanu, Un debut de
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
poezia lui I. „masca suprarealistă” (Costin Tuchilă), echivalând prin această formulă aparenta arbitrarietate a decupării și juxtapunerii imaginilor: „Limpede mă gândesc la aur / panoramez ușor în cele patru / laturi adânci: coajă de fluturi / varul pereților, / spulberă vântul semințe, /foi de geografie; peronul pârjolește noaptea. / Vibrează cablul de dincolo de linii / pulberea câmpului trece orbită / izbindu-se de izolaj, cutremurându-se / în megafoane.” Încadrarea și ordonarea materialului liric sunt realizate dintr-o perspectivă apatică față de imediat și tranzitiv, incluzând pe traseu deformări ce
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
De-Al Doilea R)zboi Mondial a schimbat, într-adev)r, distribuția celor care au jucat rolul de mari puteri; alții nu mai puteau s) concureze cu Statele Unite și cu Uniunea Sovietic), decât în cazul în care combinau, la scar) larg), geografia și populația, cu dezvoltarea economic) și tehnologic). Intrarea în club a fost mai ușoar), atunci când marile puteri erau mai multe că num)r, si mai mici ca dimensiune. Cand a fost vorba de un num)r mai mic, si de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1934-1935), „Viața Basarabiei” (Chișinău, 1936-1942), „Școala țăranului” ș.a. Prima carte, romanul Normaliștii, îi apare în 1933. În 1935 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. În afara volumelor de proză, va publica, singur sau împreună cu alții, lucrări legate de profesiunea sa: Geografia județului Ismail (1923, în colaborare cu P. Melinte), Manual pentru capacitate (1928, coautor), Antologia învățătorilor în literatură (1939), Caragiale. Tragicul destin al unui mare scriitor (1939, în colaborare cu Lucian Predescu), Cartea șezătorilor școlare (1939, în colaborare cu V. Ghețea
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
și independență care animau ambele nații 63. Revistele grecești se arată preocupate de începuturile arheologiei române și în general de inițiativele istoriografice și culturale. Pe lângă cercetările epigrafice ale lui G.G. Papadopol 64, aici apar știri despre conferințele lui Tocilescu asupra geografiei antice a Dobrogei 65, despre apariția dicționarului lui Hasdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, și chiar despre inițiativa Academiei Române de elaborare a unei bibliografii românești vechi 66. Totuși, cel mai important instrument de influență era, cum pare și firesc, școala în limba
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a continuat: Grigore Callimachi îi mulțumește, la 30 iunie 1763, pentru propunerea de a-i furniza regulat informații politice, iar Millo îi cere deslușiri despre un procedeu de planimetrie care ar permite întocmirea unei hărți a Moldovei. Acest interes pentru geografie din partea lui Millo confirmă presupunerea că de la el deținea Boskovic informațiile despre Moldova culese cu un an înainte și incluse în Giornale di un viaggio di Costantinopoli in Polonia. Moartea lui August al III-lea și rivalitățile provocate de alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Așa vom ști ce citeau boierii sau clericii. Două generații ale familiei Manu parcurg astfel drumul de la poeții francezi ai secolului al XVIII-lea până la Victor Hugo, pe când în casa unui Carp se găseau mai mult cărți de istorie și geografie decât literatură 60. • Nicolae Costin, Ceasornicul domnilor, ed. Gabriel Ștrempel, București, 1976; N. Cartojan, Ceasornicul domnilor de N. Costin și originalul spaniol al lui Guevara, București, 1941; D. Găzdaru, Un exemplar din „Ceasornicul Domnilor“ de N. Costin rătăcit prin bibliotecile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 11-12; apud Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Geopolitica, București, 2001, p. 61. • C.C. Giurescu, op. cit., p. 77. • Vasile S. Cucu, România - Considerații geopolitice (I), în Geopolitica, I, p. 361. Preocupat de definirea procesului de integrare europeană, Andrei Marga subliniază că: „Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând instituțiile și cultura. Situarea în geografia și istoria europeană nu generează automat o europenitate culturală, după cum o europenitate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
361. Preocupat de definirea procesului de integrare europeană, Andrei Marga subliniază că: „Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând instituțiile și cultura. Situarea în geografia și istoria europeană nu generează automat o europenitate culturală, după cum o europenitate culturală poate fi găsită și în țări care nu aparțin geografic și istoric, în sens strict, Europei...“7 Pe o poziție apropiată se situează și Octavian Paler: „... e
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
avea-o! Căci lumea românească e cam prea deprinsă a se îndestula în «chestiile patriotice» cu gesturi indignate, cu iubirea trâmbițată de neam, cu ura cotropitorilor și mila, anunțată zgomotos, pentru țările române subjugate, despre care cunoaște numai câte ceva din «geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de basme și vechituri. Acestei necunoștințe complete la românii «liberi» datorim noi negligența generală pe care o întâmpină chestia Basarabiei la cei din regat“33. Unele aprecieri formulate de Alexis Nour comportă nuanțări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
introducerii învățământului general obligatoriu, „dar în ce sens, cu ce program? Numai scrisul, cetitul și calculul, elementar și mărginite și acestea; dar în același timp - cât mai multe rugăciuni, limba slavonă veche, religia și gimnastica militară. Aproape nici o cunoștință de geografie, istorie, științe naturale etc. 59 Ibidem, p. 211-212. • Ibidem, p. 213. • Ibidem, p. 216. • Alexis Nour, Ce este Basarabia, în „Viața Românească“, vol. XXXVIII, nr. 7-9, 1915, p. 229. • Ibidem, p. 231. Astfel stând lucrurile, de ce să ne mirăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
19341946); Eugen Bădărău, născut în 1887 la Ismail, cu studii și doctorat în fizică la Pisa (Italia), fost președinte al Societății Române de Fizică, membru al Academiei Române; Gheorghe Năstase, născut în 1896 în satul Hristici (Soroca), licențiat în istorie și geografie al Universității din Iași, cu doctorat în Franța și profesor la Universitatea din Iași. O altă parte a figurilor proeminente din Basarabia care se aflau în România au fost supuși diferitor privațiuni pe linie profesională. Este, de pildă, cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]