12,132 matches
-
Împotriva sacrului vieții. Banalitatea este deghizajul adoptat de o voință foarte puternică spre a aboli conștiința. Oare un asemenea proiect e trivial? Doar dacă viața omului e trivială. Inamicul acestei profesoare este civilizația modernă Însăși. Ea doar se folosește de germani pentru a ataca secolul douăzeci - pentru a-l denunța În termeni inventați de germani. Își face unealtă dintr-o istorie tragică pentru a promova ideile neghioabe ale intelectualilor de la Weimar. Argumente! Explicații! gândi Sammler. Toți explică totul tuturor până când e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
aboli conștiința. Oare un asemenea proiect e trivial? Doar dacă viața omului e trivială. Inamicul acestei profesoare este civilizația modernă Însăși. Ea doar se folosește de germani pentru a ataca secolul douăzeci - pentru a-l denunța În termeni inventați de germani. Își face unealtă dintr-o istorie tragică pentru a promova ideile neghioabe ale intelectualilor de la Weimar. Argumente! Explicații! gândi Sammler. Toți explică totul tuturor până când e gata următoarea versiune, cea nouă, comună. Această versiune, un reziduu a ceea ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
când în când de câte un croncănit de ciori, de foșnetul frunzelor moarte și de vânt. N-au fost decât cinci unguri, mi-a spus mai târziu un coleg de etnie maghiară care știa istoria lor, doi erau sârbi, trei germani, un croat, un armean și chiar un austriac de-al lor. Aici, sub cetate au fost spânzurați nouă, patru din ei fiind împușcați într-o mină fără să mai poată privi pentru ultima oară soarele... Umbre se tot mișcau peste
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
-i ceară intervenție militară împotriva manifestanților. Asta-i lupta lor pentru democrație? Care intelectual francez sau englez și-a condamnat conducătorii, ăștia care s-au opus terminării Războiului Rece? Cine a luat atitudine? Știi că cea mai mare parte dintre germanii din vest nu au fost să-și viziteze frații din est nici acuma, după zece ani? Tu crezi că dacă au cont în bancă și democrație, au o natură umană mai nobilă, sunt arieni? Aiurea! Bunicul meu i-a așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mare putere de convingere. Cei prezenți cunoșteau foarte bine din propria experiență ce înseamnă agresiunea economică și dominația politică ale imperialismului. Aflând de situația asemănătoare din România (expunerea era plină de amănunte, uneori fiind vorba de mari industriași americani, englezi, germani, cu care avuseseră și ei de a face), ei se simțeau mai apropiați de vorbitor, de cele spuse de el. Potrivit însemnărilor din acea vreme: Când tovarășul președinte vorbea despre propria avere din trecut de fabrici, bănci, hoteluri, moșii etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
făcut comentarii pe marginea altor luări de cuvânt și a unor informații difuzate de mass-media, privind, în special, pretinse discriminări la adresa minorităților; prezența în unele țări, îndeosebi Ungaria, a unor migranți, refugiați din România; situația altor minorități decât cea ungară (germani, slavi de Sud, slovaci, uncraineni, evrei, țigani); dificultăți în educația, formarea profesională și la angajare, datorită descendenței naționale; implicațiile sociale ale "programului de sistematizare", inclusiv distrugerea comunităților rurale; discriminarea pe criteriul "opiniei politice" sau "originii sociale"; necesitatea instituirii unei comisii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
atmosfera care domnea în Europa imediat după 1944 legate de hitlerism să nu aibă consecințe pentru cetățenii români de naționalitate germană sau de altă naționalitate. Potrivit recensământului din 1977, structura populației se prezintă, astfel : Români 89,1% Maghiari 7,7% Germani 1,5% Alții 1,7% (sârbi, evrei, ucrainieni, tătari, ruși, bulgari) Ultimele date statistice atestă că românii constituie 91,5% din ansamblul populației. România dispune de un sistem legislativ, juridic unic pentru întreaga populație, de o singură categorie de organe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
că, odată ce se încheiase, săptămâna nu putea decât să devină mai bună. Capitolul 27tc " Capitolul 27" Către: Magiciansgirl1@yahoo.com De la: Lucky Star PI@yahoo.ie Subiect: Mustața Am oxigenat pacostea. Blondă, dar încă la locul ei. Arăt ca un star porno german (bărbat). Mama îmi spune „Gunther Geamutter“. E extaziată. Un sfat? Sora ta păroasă, Helen Ps: De unde o fi știind de staruri porno? Către: Lucky Star PI@yahoo.ie De la: Magiciansgirl1@yahoo.com Subiect: Mustața Încearcă Immac. Către: Aidan maddox@yahoo.com De la: Magiciansgirl1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și extrem de profitabil pentru minte. De la o zi la alta, îmi simțeam cunoștințele sporind, nu doar la materiile studiate, ci și în contact cu profesorii mei, cât și cu elevii mei, doi preoți aragonezi, doi francezi, doi venețieni și un german din Saxonia. Acesta a fost cel dintâi care a amintit în fața mea de disputa, tot mai virulentă, care-l opunea pe Leon al X-lea călugărului Luther, eveniment care amenința deja să treacă întreaga Europă prin foc și sabie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vizită de indescriptibilul Hans. M-am dus mai întâi drept spre strada Vechilor Bănci, cotind-o apoi la stânga pe celebra stradă del Pellegrino, spre a admira vitrinele orfevrilor și galantarele neguțătorilor de mătase. Aș fi stat acolo ceasuri întregi, însă germanul meu începea să-și piardă răbdarea. M-a tras în cele din urmă de mânecă, așa cum tragi de un copil înfometat. Mi-am păstrat cu greu cumpătul, scuzându-mă chiar pentru frivolitatea mea. Nu erau oare atâtea biserici, palate, monumente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să mergem să dăm o raită spre Sfântul Petru, trecând prin frumosul cartier Borgo. Abia ajunseserăm în fața bazilicii că Hans se și lansă într-o nouă diatribă: — Știi prin ce mijloace vrea papa să termine construcția acestei biserici? Luând banii germanilor. Deja câțiva trecători se adunau ciorchine în jurul nostru. — Am vizitat destule monumente pe ziua de azi, l-am implorat eu. O să ne întoarcem altă dată. Și, fără să mai aștept o clipă, am fugit să mă refugiez în tihna vechii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în fața cărora anticii ar păli de invidie. O lume e pe cale să renască, având o privire nouă, o ambiție nouă, o frumusețe nouă. E pe cale să renască aici, acum, în această Romă coruptă, venală și nelegiuită, cu banii extorcați de la germani. Nu e oare asta o risipă foarte utilă? Nu știam ce să cred. Binele și Răul, adevărul și minciuna, frumusețea și putregaiul erau atât de amestecate în mintea mea! Dar poate că asta era Roma lui Leon al X-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
era adevărata ciumă. Numele ei era spus cu voce tare din Borgo până în Piața Navona, însoțit de un calificativ invariabil: Adrian barbarul. Cardinalii îl aleseseră ca pentru a face penitență. Prea multe acuzații fuseseră aduse papalității în cursul ultimului pontificat, germanii aderau cu provincii întregi la tezele lui Luther, iar Leon al X-lea era ținut răspunzător. De aceea se dorea schimbarea înfățișării Bisericii: florentinului, descendent din familia Medici, devenit papă la treizeci și opt de ani, un papă care transmisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a creștinătății era în întregime împăratul, care se războia în Italia și-i căuta râcă regelui Franței, în loc să apere pământurile creștine împotriva turcilor și să combată erezia care făcea ravagii în Germania. A mai adăugat: — De ce ar vrea cineva ca germanii să vină în ajutorul Ungariei dacă Luther le spune de dimineața până seara: „Turcii sunt pedeapsa pe care ne-o trimite Dumnezeu. A te opune lor înseamnă a te opune voinței Ziditorului!“? Clement al VII-lea încuviință dând din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
făgăduia condotierul. Iar din Trastevere până în cartierul Trevi, cu toții ridicau în slăvi vitejia acestui Medici și a ostașilor lui. Romani după obârșie sau doar în trecere, cu toții se luau la întrecere în a-și arăta disprețul pentru „barbarii ăia de germani“, care, cum bine se știe, au cătat întotdeauna la Orașul etern cu invidie, lăcomie și o tenace lipsă de înțelegere. La această euforie nebunească, eu nu mă simțeam în stare să mă alătur, atât de tare rămăseseră întipărite în minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
face fără mari riscuri pentru tine și pentru ai tăi. Colonna mi-a explicat: — Printre trupele care împresoară castelul, există un mare număr de furioși care vor să meargă până la capăt în umilirea scaunului apostolic. Este vorba mai ales de germani fanatizați de Luther, urmări-l-ar mânia lui Dumnezeu până la sfârșitul veacurilor! Alții, în schimb, ar vrea s-o termine cu asediul și să găsească o soluție care să pună capăt umilirii creștinătății. Dacă Sanctitatea Sa ar încerca să iasă astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
alt câine. — Tarosh? Valerius reuși să se ridice în picioare. Nu mai era așa de înspăimântat și își recăpătase puterile și glasul. Știa diferitele limbi ale celților, din Gallia apuseană până în Pannonia răsăriteană, așa cum le știa și pe cele ale germanilor și ale populațiilor întâlnite în lungile lui călătorii ca medic și vânzător de plante de leac. Își șterse din minte scena luptei la care asistase mai înainte. „Trebuie să mă salvez“, își spuse. — Tu ești Tarosh? Vocea îi era nesigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
masa rotundă la care stăteau o mulțime de bărbați și femei, Valerius urmărea discuțiile care se încrucișau și se amestecau, pentru că toți vorbeau tare, acoperindu-se unul pe altul. Preamăreau curajul și neînfricarea lui Julius Civilis, batavul pe care toți germanii și toți celții, cu excepția trădătorilor, îl iubeau pentru că se opusese romanilor. Vorbeau despre prizonieratul lui Julius la Roma, unde fusese dus la porunca lui Nero, care-i ucisese fratele. Nu se spuse nimic despre acuzația de omor care pusese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
știi cât de greu le-a fost... I-am chemat înapoi și pe cei care fuseseră destituiți cu un șut în fund. Dau adesea banchete pentru soldați... Le dau vin și chiar băutura aia fermentată, dezgustătoare, cu care se îmbată germanii. Le-am dat mulți bani... Provincia asta e bogată. Mă rog, am vrut să mi se simtă prezența, iar acum toți mă adoră. Au înțeles că, odată cu mine, a început o nouă eră aici, în Germania Inferior! Continuă să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care o impresiona cu luptele de gladiatori și cu donații. Avea posibilitatea să-și vâre mâinile nu doar în sosuri, ci și în banii supravegheați cu mare atenție de Pompeius Propincuus, procuratorul Galliei Belgica și administratorul prudent al celor două Germanii. Ar fi fost de-ajuns - Flavius Valens închise ochii - să-l elimine pe Pompeius, și ar fi avut bani suficienți ca să finanțeze o revoltă. Era suficientă o lovitură de pumnal ca să pună mâna pe provinciile germanice și pe o armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de păianjen între vârfurile ascuțite înfipte în pământ, căzând în ele. Alții, împinși din spate de tovarășii lor, încercau să evite vârfurile, însă deveneau o țintă pentru pila cu vârful lung, îngust și implacabil. Pila străpungeau scuturile de lemn ale germanilor, barbarii aruncau scuturile și rămâneau fără apărare în labirintul de frânghii și vârfuri ascuțite. Încercau să scape din capcană, se împotmoleau în noroi și dădeau peste castrapila, pradă scuturilor soldaților. Sfârșeau sub tăișul lor. De sus, cei doi bărbați ascunși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
continuă drumul. Vitellius înțelese că trebuia să meargă mai repede. Teama îi ștergea toate dorințele, mai puțin pe aceea de a-și cunoaște destinul; voia să fie sigur că va ajunge împăratul Romei. Trebuia să le mulțumească zeilor că vrăjitoarea germanilor se afla în pădurea aceea unde lumina pătrundea printre frunze, fiindcă acum, între două raze de soare, între două trunchiuri se iveau, într-o liniște desăvârșită, umbre ce dispăreau imediat, părând că-l urmăresc; se ridicau din tufișuri, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Velunda nu poți trăi? Nu, am fi complici la slăbiciunea ta. Știi prea bine că noi nu suferim lașitatea, după cum nu suferim corupția, camăta și multe alte obiceiuri ale romanilor. Noi suntem batavi, încheie el mândru. — Suntem singurul trib de germani pe care romanii îl respectă într-atât, încât ne pun să luptăm alături de soldații lor împotriva dușmanilor. Suntem singurii care nu trebuie să plătească tribut Romei. Suntem oameni liberi și drepți. Nu ne poți cere să te ucidem, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se adresă celui mai în vârstă: — Credeam că ambasadorii voștri sunt aleși dintre cei mai isteți, nu dintre cei mai naivi. Ambasadorii se grăbiră să-i explice motivul prezenței lor acolo. Nori întunecați se adunau pe cerul Imperiului; alianța dintre germani și Imperiu avea să le aducă multe beneficii triburilor de dincolo de Rhenus, în primul rând tribului lui Julius Civilis, cel mai puternic și mai curajos. Le aduseseră daruri. Deschiseră saci din piele plini cu aur și alții plini cu sesterți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Crispinilla îl luă pe Antonius de braț. — Hai să ne întoarcem la vilă. Sunt obosită... Îmbătrânesc. Le mulțumesc zeilor că sunt bogată; asta mă pune la adăpost de injuriile rezervate celor înaintați în ani. La romani nu e ca la germani, unde bătrânii sunt tratați cu respect. În ținutul italic contează doar puterea banului. Cu puțin înainte de apusul soarelui sosi de la Roma încă unul dintre cei patru curieri numizi ai Calviei. Povesti că mulțimea ce sărbătorea în teatre ultima zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]