4,138 matches
-
tranzacțiilor în baza cărora a fost fundamentată și consolidată pacea”. Acest răspuns devine însă foarte ambiguu dacă ne întrebăm ce reprezenta atunci statu-quoul. Ceea ce Marea Britanie dorea de la bun început nu era deloc ceea ce dorea Rusia, iar concepția asupra statu-quoului care ghida politicile Noii Sfinte Alianțe era diametral opusă concepției care stătea în spatele politicilor lui Castlereagh și Canning. Statu-quoul pe care Marea Britanie dorea să-l păstreze prin intermediul Sfintei Alianțe se limita strict la situația politică de la sfârșitul războaielor napoleoniene legată de Franța
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și, în cazul Marii Britanii și al Rusiei, tot timpul, alianța înceta să mai funcționeze. Cea de-a doua infirmitate de care suferea Sfânta Alianță era contrastul dintre principiul dreptății în baza căruia guvernele Austriei, Prusiei și Rusiei conveniseră să-și ghideze acțiunile politice concrete și concepția asupra dreptății la care aderau majoritatea indivizilor ce trăiau după regulile Sfintei Alianțe. Conflictul dintre principiile guvernării legitime și principiile liberalismului și ale naționalismului făcea ca funcționarea unei guvernări internaționale inspirate de primele principii să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
externe integritatea teritorială și independența existentă a tuturor membrilor Ligii”. Toate prevederile articolelor care urmau, legate de aplanarea conflictelor și de impunerea Pactului, trebuie citite în lumina acestei prevederi a articolului 10. Aceste prevederi creează standardul după care să se ghideze părțile componente ale Ligii pentru a evalua cererile și acțiunile națiunilor și pentru a elabora metodele de contracarare a amenințărilor împotriva păcii. Este drept că întemeietorii Pactului au vrut să elibereze Liga de stigmatul identificării complete cu statu-quoul din 1919
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Statele Unite, China și Uniunea Sovietică sau pentru a preveni războiul dintre ele. Dreptul la veto exclude posibilitatea de a supune Statele Unite, China și Uniunea Sovietică unei conduceri internaționale împotriva voinței lor. Principii nedefinite de justiție Standardele de justiție care vor ghida judecata și acțiunile instituțiilor Națiunilor Unite sunt stabilite în Cartă: în Preambul, în capitolul I referitor la scopurile și principiile organizației și, apoi, răspândite în întreaga Cartă. Însă, contrastând cu principiile de bază ale Sfintei Alianțe și ale Ligii Națiunilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tot timpul. Probabil că majoritatea oamenilor ar putea fi capabili să ajungă la un acord privind înțelesul abstract al acestor termeni. Însă situația politică concretă este cea care conferă acestor termeni abstracți un înțeles concret și care le permite să ghideze judecata și acțiunile oamenilor. Nicăieri în corpul principal al Cartei nu se regăsește o definiție sau o referire explicită la principiile de justiție. Nici nu există o trimitere la alte surse care să le clarifice fără echivoc. ONU - realitatea politicătc
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pașnice, acordându-le tuturor grupurilor șansa de a-și supune cererile de dreptate arbitrajului opiniei publice, al alegerilor, al voturilor parlamentare, al comisiilor de analiză etc. Deja am schițat în alt context modul în care funcționează aceste mecanisme 4. Ele ghidează cererile conflictuale ale grupurilor sociale către canale pașnice, oferindu-le șansa de a se face auzite și de a concura pentru recunoaștere în concordanță cu reguli obligatorii pentru toți. În condițiile acestor competiții, nici un grup nu poate fi sigur de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atitudinile cu care aceste două superputeri aduceau în discuție relațiile lor reciproce, diplomația avea puține de spus și a tins să devină complet irelevantă. În astfel de condiții morale și politice, nu intelectul sensibil, flexibil și adaptabil al diplomatului a ghidat destinele statelor, ci cel rigid, neînduplecat și unidimensional al cruciatului. Mintea cruciatului nu cunoaște ideea de compromis și tehnica persuasiunii. Cunoaște doar victoria sau eșecul. Fanatismul moralizator care a fost astfel injectat politicii externe pune în pericol în orice circumstanțe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teoriei critice 56 abordează direct modul de menținere a păcii și fac afirmații îndrăznețe privind șansele de schimbare a comportamentului statelor 57. Mai precis, ei au ca scop transformarea sistemului internațional într-o „societate globală”, în care statele să fie ghidate de „norme ale încrederii și împărtășirii”. Scopul lor este să arunce competiția de securitate și războiul la groapa de gunoi a istoriei și să creeze în loc un autentic „sistem de pace”58. Teoreticienii respectivi își iau foarte în serios ideile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai cuprinzătoare a politicii. Politica era concepută în esență ca o luptă pentru putere, iar filosofia, „mai ales o încercare neobișnuit de încăpățânată de a gândi clar”1, era menită să arunce lumină asupra acestor principii fundamentale care ar putea ghida oamenii de stat în concepția lor despre realitățile politice. Parte a marii migrații intelectuale către Statele Unite de dinaintea celui de-al doilea război mondial, intrarea lui Morgenthau pe scena americană l-a implicat imediat în marile dezbateri purtate în acea perioadă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
stabilirea legăturilor cauzale dintre evenimente; d) liderul este văzut ca un „procesor” de informații, în sensul că el caută informațiile care ar putea explica de ce anume se întâmplă un eveniment; pornind de la aceste informații, el construiește explicații cauzale care îi ghidează comportamentul. # Secvențial, procesul se desfășoară astfel: # - mai întâi are loc observarea/perceperea comportamentelor subordonaților; - liderul formulează atribuiri asupra comportamentelor subordonaților, ținând seama de trei categorii de informații (distincția - dacă acel comportament a fost distinct, diferit de altul sau de altele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
orientat spre sarcină”, „liderul orientat spre interacțiune”. Tipologia lui Bales merită mai multă atenție decât o simplă enunțare. Dacă inițial Bales a luat în considerare doar două dimensiuni (centrarea pe sarcină și centrarea pe grup - interpretate ca fiind complementare), ulterior, ghidându‑se după cercetările făcute de Carter, Wispe și alții, a admis existența unui al treilea factor ortogonal (independent de ceilalți doi, ei înșiși independenți unul față de altul) pe care l‑a numit activitate, alți autori preferând denumirea de „superioritate” sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să se înțeleagă că aspectele afective iraționale glisează ușor spre relațiile oficiale, formale. Așa că nu trebuie să ni se pară surprinzător faptul că Roger Mucchielli (1976), a transferat relațiile dintre copii și adulți la nivelul relațiilor dintre șefi și subordonați. Ghidându‑se după Redl, Mucchielli caracterizează următoarele cupluri de patologie relațională: 1. suveranul patriarhal, pe de o parte, și nevoia de „tată” sau de „mamă” a subordonaților, pe de altă parte (șeful paternal‑maternal, protector, căutând adorație filială și dependență, răspunde
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca model de urmat pentru ceilalți, dă exemple de autosacrificiu, expune cu ostentație o expertiză neconvențională (vezi Johns, 1998, pp. 312‑313). Subordonații percep nu numai comportamentele liderului, ci și rezultatele obținute de acesta, așa încât, atunci când fac atribuiri, ei se ghidează și după rezultatele anterioare ale liderului în obținerea performanțelor răsunătoare. Cu cât acestea au fost mai numeroase, cu atât atribuirea carismei va fi făcută mai ușor. Interpretarea carismei ca rezultat al procesului atribuirii nu trebuie să ne ducă cu gândul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fără a‑l face în locul lor. În cotidian, el știe să „citească” problemele, să le dedramatizeze, să le aplaneze, știe să se transpună în trăirile emoționale ale altora pentru a‑i înțelege în profunzime, a le răspunde și a‑i ghida mai bine. Vizionar și pragmatic, el are o solitudine naturală, care îi vine din echilibrul și intuiția referitoare la direcțiile pe care trebuie să le urmeze. El are, de asemenea, simțul urgenței - modifică pe loc și repede -, rămânând apt să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a cincia - alegerea celei mai bune alternative - echivalează practic cu luarea deciziei ca atare. Ea constă în optarea pentru alternativa care dispune de cea mai mare valoare așteptată pe direcția rezolvării problemei. Alegerea celei mai bune soluții trebuie să fie ghidată de ptru reguli: 1) riscul (nici o soluție nu este perfectă, de aceea este recomandabilă soluția cu riscul cel mai mic); 2) economia efortului (este preferabilă soluția care permite obținerea celor mai bune rezultate cu un minimum de efort sau cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vizează rezolvarea problemelor, altele care generază acțiuni motivând inventarea problemelor. Primele presupun recurgerea la maniere rutiniere de programe comportamentale prin care de obicei se justifică retrospectiv acțiunile realizate. Celelalte se formează în momentul în care actorii analizează rezultatele, ele fiind ghidate de credințele și dorințele actorilor de a evalua rezultatele ca bune sau proaste. Procesul de evaluare a rezultatelor presupune stabilirea cauzelor acestora ca și a modalităților de acțiune. Deoarece organizațiile nu-și schimbă comportamentele decât prin mici creșteri care par
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
putând fi rezolvate și de către organele de conducere. Printre altele, etapa la care ne referim, are drept obiectiv inventarierea și clasificarea situațiilor ce rezultă din corelarea celor doi parametri ce trebuie asigurați în momentele ulterioare ale procesului decizional, această operație ghidând și ușurând pe cea care va urma (execuția deciziei). Din acest punct de vedere, clasificarea făcută de Maier ni se pare a fi interesantă și sugestivă. El consideră că, în practică, există trei tipuri de situații: situații de tipul Q
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
poate vorbi în acest caz despre obiectivitatea și neutralitatea cercetătorului? Da, cu condiția ca cercetătorul să se raporteze la documentele legale elaborate de comisiile mixte constituite din reprezentanții organizațiilor profesionale și patronale. De pildă, Marcel Boll de Bal s-a ghidat în cercetarea sa asupra rolului suplimentelor de remunerare în participarea muncitorilor după proiectul definit de oficiul belgian al creșterii productivității. A doua problemă provine din modul de valorizare a participării de către patronat și sindicat. De obicei, patronatul valorizează caracterul psihologic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
produce fericire, îmbogățirea vieții spirituale, chiar creșterea eficienței biologice. Cu cât nivelul trebuinței este mai înalt, cu atât individul se eliberează de egocentrism, în schimb, se identifică cu alte persoane, este mai puternic angajat în plan civic, social. Dacă ne ghidăm după aceste caracteristici, ar trebui ca tocmai satisfacerea acestor trebuințe să constituie prioritatea absolută a cât mai multor persoane. Din păcate, realitatea este mult mai dramatică. Chiar dacă unii oameni își sacrifică unele trebuințe elementare pentru realizarea altora mai înalte, tot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
produse de imperfecțiunile sistemului de evaluare individualizată a performanțelor; fiecare membru al organizației ar dori să i se aprecieze (și răsplătească) efortul personal, maniera de implicare, aportul adus la buna funcționare a organizației, or, în locul unei asemenea evaluări organizația se ghidează în evaluare după o serie de indicatori parțiali ai rezultatului care uniformizează și nu diferențiază; lucrătorii buni și mai ales cei conștiincioși și supuși vor suferi de tulburări de gândire, vor fi confuzi, nu vor ști ce este bine și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu a putut fi confirmată nici în cercetările efectuate asupra persoanelor încadrate în muncă, nici în cele întreprinse asupra elevilor victime ale mobbing-ului. Toate cazurile de mobbing urmează o procesualitate sistematică și stereotipă dublă: socială și psihologică. Teoriile personologice care ghidează scenariile interpretative ale diverșilor actori sociali implicați în cunoașterea mobbing-ului nu dispun de consistență și validitate, iar uneori nici măcar nu sunt verosimile. De pildă, nu putem explica, prin apelul la teorii personologice, de ce tinerii angajați sunt mult mai frecvent victime
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și diversificare este foarte accentuat; adeseori dezvoltarea se face însă incomplet și incoerent, scopul fundamental este mai degrabă atragerea atenției, nevoia de a se face cunoscută cu orice preț, decât dezvoltarea autentică; stilul decizional este și el impulsiv: acțiunea este ghidată nu de fapte, ci de idei superficiale; analizele sunt rare, inițiativele se bazează pe un singur punct de vedere, subalternii sau experții nefiind consultați; managerul concentrează întreaga putere, ocupându-se chiar și cu probleme de rutină; organizația nu dispune de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sentimente de vină, inutilitate, autodepreciere, inferioritate. De aceea, ei tind să devină dependenți, să caute afecțiunea, grija altora, abdică de la responsabilități, permițând altora să-și asume arii majore ale vieții și muncii lor. Ei caută activ oameni care să-i ghideze și să-i protejeze. Au tendința de a-i idealiza pe alții (consultanți, bancheri, directori, persoane importante sau chiar persoane cu are sunt regulat în contact). Managerii depresivi sunt subiecți ai sentimentelor de neputință ca rezultat al unor relații neplăcute
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
imposibilă. Într-o mare proporție, regula se suprapune cu deprinderea socială. Dacă regula este definită drept un comportament pe care oamenii doresc sau nu să-l îndeplinească, deprinderea, ca abilitate socială, în interrelația umană îi ajută pe oameni să se ghideze în aplicarea regulilor. Deprinderile, abilitățile sociale pot fi detectate, descoperite prin compararea unor stiluri de comportament de tip succes/insucces social. Se pare că abilitățile sociale nu au un mecanism total elucidat chiar dacă sunt cercetări numeroase efectuate în domeniu. De
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
are nevoie să fie hrănit, apărat și iubit. La începutul perioadei - după implantare, părinții au nevoie de un imens suport din partea restului familiei, rudelor și prietenilor, dar mai ales din partea profesioniștilor, de care vor depinde și care îi vor ghida și direcționa în vederea recuperării. Rolul specialiștilor este de a-l ajuta pe copil să pornească în cele mai bune condiții spre achiziția limbajului vorbit și, în același timp, de a-i ajuta pe părinți să învețe cum să continue acasă
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]