27,010 matches
-
în Fruntești, la fel ca în alte sate răzășești, erau țărani făr pământ. Creșterea naturală a populației a dus la extinderea vetrei de sat și, când au fost ocupate toate locurile de casă și grădină, cei care și-au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înarmați cu puști, lănci și unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în șările Române erau așteptați, așezați pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Podanik (supus, vasal), au ales calea bejeniei și pribegia, considerată calea demnității și libertății. ranii români din Bucovina își părăseau locurile de așezare și din cauza situației economice: lipsa pământului care aparținea proprietarilor boieri (nobili), mănăstirilor sau domeniului imperial; lipsa unor gospodării întemeiate cu case, acareturi (în locul acestora aveau niște locuințe monocelulare, de tip bordei, făr uri și grajduri în jur) și din această cauză, în fugă, țăranul își lua familia și vitele și într-o noapte trecea granița, fără părere de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu a făcut un act de caritate; se supunea și el necesității, dar și obiceiului pământului, dar mai ales reglementărilor scrise, date de domnitorii Constantin Mavrocordat (1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766. Pentru locul ocupat cu gospodăria, grădina, toloaca satului, apoi pentru plantațiile de pomi și de vie, țăranul clăcaș nu datora nimică boierului; prețul pentru acestea era cuprins în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei (Cucu) și-au întemeiat gospodării bejenarii veniți din Udești și din alte sate: Pintilescu, Călin, Ignătescu (zis Ciulină), Tabarcea, Bucșa, Iacobeanu (zis Ștefan cel Mare), Abureanu, Vraciu și altele. Pe dealul Bisericii, pe sub Dealul Beșicata, s-au stabilit familiile venite din Botoșana, Udești și Todirești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vegetație de baltă) s-a așezat familia Boca (zis Bahnă), venită din Botoșana. Un Ștefan Boca și soția sa Nastasia Boca (străbunica dinspre mamă a lui Gheorghe Călin -Călinescu) au avut, la fel ca alții, posibilitatea să-și îngrădească o gospodărie de 50 prăjini (prăjina în Moldova are 179 m2, cea din Bucovina 130m2), să crească animale și păsări, iar la împroprietărirea lui Cuza din 1864, a intrat în categoria celor cu 4 boi, primind 4 fălci de pământ (o falcă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai cunoscuți „dascăli” ardeleni care au pus bazele învățământului superior în limba română, la București și Iași, au fost Gheorghe Lazăr și Gheorghe Asachi. Nicolae Boca și-a dat la școală toți băieții (fetele, potrivit concepției vremii rămâneau acasă, în gospodărie, să muncească și să crească copii): Vasile Boca a rămas cu 4 clase, a fost luat fecior boierescă la moșia lui Sterian, apoi a fost factor poștal; Gheorghe Boca a urmat cursurile Școlii agricole de la Roman, devenind agronom pe moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuit în partea de nord a satului, pe lângă Bădăluțeni. De la pod, la șandură, spre nord-vest s-au stabilit cei din familia Puiu (zis Cucoș), apoi Galeș și familia Rusu, dar și familiile Călin și Ignătescu (zis Cercel), Rusu (Șorea). între gospodăriile și proprietățile familiilor Puiu și Rusu s-a stabilit spre șesul Dunavățului familia Pâțu, venită din Botoșana (familia Pâțu este și în Cașvana; un Pâțu este profesor de istorie și directorul școlii din Cașvana) și familia Foșlea căreia nu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satul Știrbăț, de lângă Udești; lui Anton Știrbu și se zicea Dura, iar un fiu de-al lui, Gheorghe, s-a căsătorit în satul Slobozia, în familia Curteanu care era și în Lunca-Filipeni. Primul din familia tirbu-Dura și-a întemeiat gospodăria la locul numit „Fântâna Durii”, situat la liziera dintre izlazul comunal și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea oi multe!) s-au așezat pe partea stângă a podului de peste Dunavăț, numit mai târziu Podul lui Iacobeanu, pe acolo pe unde a locuit preotul Cadar. O altă ramură a Iacobenilor (Ștefan Iacobeanu, zis ștefan cel Mare) își avea gospodăria pe drumul Chetroșelului, spre Șioptele lui Boghian. Fiind oameni înstăriți, oieri cuprinși, au putut să-și poarte copiii pe la școli și să se situeze între fruntașii satului. Pe lângă familia lui Ștefan Iacobeanu era familia Bucșa, despre care se spune de către
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de așezările inițiale Stâlpul central - marca punctul de pornire a satului, vatra inițial Jitar - asigura paza grâului și a porților țarinilor (poarta țărnii) Nemeasnică - slujbaș, avea grijă de gardurile țarinei, constata pagubele făcute de vite, paznică Siliștea casei - însemna întreaga gospodărie ca și locul din vatră pe care se poate construi o gospodărie Vechi unități de măsură 1 palmă =0,235 m; 1 pas = 6 palme = 1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inițial Jitar - asigura paza grâului și a porților țarinilor (poarta țărnii) Nemeasnică - slujbaș, avea grijă de gardurile țarinei, constata pagubele făcute de vite, paznică Siliștea casei - însemna întreaga gospodărie ca și locul din vatră pe care se poate construi o gospodărie Vechi unități de măsură 1 palmă =0,235 m; 1 pas = 6 palme = 1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească = 179 m2 1 ha = 56 prăjini = 10
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe apa Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie, organizează un parc, iar în Dobreana facă o moară de foc, cu vapori, folosind lemnul. În 1864, moșia a fost supus exproprierii și partea din stânga Dunavățului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu s-a mai întors în țara sa și în locurile natale, s-a legat de oamenii și locurile de la noi și a murit în Lunca pe la anul 1900. Mormântul lui, ca și al fraților Sterian, trebuie să fie pe sub gospodăriile celor care au intrat în stăpânirea fostei curți și grădini. III. 3 Societatea „Aeroteh” comaseazș o parte din fosta moșie a Roseteștilor Dumitru Bănuț, Jr. (Mitruț) - n. 8 mai 1950 Fiul Lucicăi (din numeroasa familie Boghiu) și al lui Dumitru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Paris, impusă de marile puteri drept lege fundamentală pentru Principatele Unite, numită Statutul dezvoltator, ca pe 14 august 1864 să se aprobe Legea rurală, propusă de guvernul M. Kogălniceanu. Această lege progresistă pornește tot de la numărul de animale existent în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în literatura socialpolitică românească despre o nouă iobăgie în plin secol XIX și la începutul secolului al XXlea, iar cei care lansaseră ideea (socialiștii români!) nu erau departe de adevăr.33 întradevăr, dupăă reforma agrară din 1864 cele 708.000 gospodării țărănești posedau 3.140.000 ha, mai puțin decât cei 5.000 de moșieri care dețineau 3.810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
000 gospodării țărănești posedau 3.140.000 ha, mai puțin decât cei 5.000 de moșieri care dețineau 3.810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puțin decât cei 5.000 de moșieri care dețineau 3.810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de muncă. Această situație se reflectă și în structura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de muncă. Această situație se reflectă și în structura de proprietate din satele comunei Filipeni. Câteva familii din Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de muncă. Această situație se reflectă și în structura de proprietate din satele comunei Filipeni. Câteva familii din Lunca au acumulat mai mult pământ, cumpărând de la cei care nu-și puteau achita datoriile, dar și de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământului; 4.170 de mari proprietari stăpâneau 3.800.000 ha, cu peste 500.000 ha mai mult decât cele 920.000 familii țărănești din întreaga Românie, iar 300.000 familii țărănești erau complet lipsite de pământ. Proprietatea medie a gospodăriei țărănești era de 3,6 ha, pe când proprietatea medie a marilor proprietari era de 900 ha.37 Familiile lipsite de pământ erau la cheremul moșierilor și a slujbașilor lor și cu greu puteau să-și agonisească traiul zilnic. Din perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avem pe noi.”38 Al doilea document este o reclamație a țărancei Ana Ojog din Mărăști (Mărăștii făceau parte din comuna Filipeni la 1906) adresată regelui României, Carol I, în legătură cu deposedarea de proprietatea moștenită, a siliștei (loc de cas și gospodărie) și o vie în comuna Secuieni ,de către proprietarul Vasile Condurat. Cere să fie lăsată „în stăpânirea mea” că „eu sunt muritoare pe drumuri, neavând nici un sprijin”.39 Rezoluția a fost „La dosar”! După reprimarea răscoalei, guvernul liberal a inițiat unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de partidul liberal au dus la stratificarea și diferențierea clasei țărănești; apare o burghezie a satelor - numită mai târziu chiaburime - căreia, cu toate păcatele ei, nu și se poate nega hărnicia, chibzuința și capacitatea de a organiza și conduce o gospodărie înfloritoare. Liberalii au înscris în programul partidului lor, încă din 1913, realizarea unei alte reforme agrare, însă evenimentele ulterioare, războaiele balcanice (19121913), primul război mondial (1914-1918), au amânat punerea în practică a reformei până în 1921. O urmare pozitivă a legislației
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altele care se găsescă în mărturia Aristiței Toader ȘtirbuDriță, născută Drăgan, ni se spune și despre munca la boier: Locuitorii satului (Lunca) luau lemne din pădurea boierului. Lemnele se luau pe zile de muncă, pe bani sau pe produse ale gospodăriei: păsări, caș, unt etc.” Se muncea la boier cu 0,500,60 lei pe zi, în timp ce un „cot” (aproximativ 0,50m) de material cumpărat de la târg era 0,30 - 0,40m. La o fustă trebuiau 6 coți; se făcea fusta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-l ducă la coșare, să taie cocenii, să-i facă snopi și să-i care la „arman” de pe suprafața de 14 prăjini. Era instituită obligația să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători, ori când se încheia o „afacere” (închirierea de izlaz - suhat), o bucată de pădure pentru lemne de focă sau de construcție. Dacă nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]