2,967 matches
-
(plasată pe culmea Cheilor Turzii, între satele Săndulești și Petreștii de Mijloc) datează încă din secolul al XIII-lea. A aparținut succesiv, în cursul istoriei, la 3 confesiuni religioase: romano-catolică (la început), ortodoxă (în perioada intermediară) și greco-catolică (la sfârșit). Amplasamentul ei în teren se cunoaște de pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (în zona numită ""Monostor""). Coordonate: 46.55706°, 23.670173°. În secolul al XVI-lea a existat, la 500 m sud de satul Borzești, respectiv la 5
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
existat, la 500 m sud de satul Borzești, respectiv la 5 km sud-vest de această mănăstire, o mănăstire-filială ortodoxă („Mănăstirea Berchișului“), dispărută demult (coordonate: 46.532831, 23.613496). Între 1998-2000 la 3,3 km sud-vest de vechiul amplasament al mănăstirii greco-catolice s-a construit o mănăstire ortodoxă cu hramul „Schimbarea la Față“ (coordonate: 46.534534, 23.641448). Mănăstirea a fost inițial (în secolele XII-XIII) de rit romano-catolic. Ca mulțumire că a scăpat de cumani instalați pe înălțimile Petridului, pe care i-a învins
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
stup de albine Scaunului Arieșului pentru altarul care administrativ ținea de Scaunul Arieșului, iar restul clădirii de Comitatul Turda. Lipsesc de asemenea date istorice sigure asupra modului de trecere a mănăstirii și terenului din patrimoniul bisericii ortodoxe în patrimoniul bisericii greco-catolice (la începutul secolului al XVIII-lea). În conscripția lui Inocențiu Micu-Klein din 1733 se amintește călugărul Inocențiu de la mănăstirea de aici. În anul 1765 egumenul ei era Macarie, clopotar Nicolae Bucuș. O comisie topografică stabilește în anul 1773 arealul mănăstiresc
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
Inocențiu de la mănăstirea de aici. În anul 1765 egumenul ei era Macarie, clopotar Nicolae Bucuș. O comisie topografică stabilește în anul 1773 arealul mănăstiresc ca având o suprafață de cca 2 ha. În anul 1774 avea un singur călugăr. Protopopul greco-catolic Teodor Meheși raportează în inventarul făcut de el la această mănăstire în 11 februarie 1783 (la cererea vicarului general greco-catolic al Blajului) că averea mănăstirii consta dintr-un teren lung de 76 stânjeni (150 m), lat de 40 stânjeni (76
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
anul 1773 arealul mănăstiresc ca având o suprafață de cca 2 ha. În anul 1774 avea un singur călugăr. Protopopul greco-catolic Teodor Meheși raportează în inventarul făcut de el la această mănăstire în 11 februarie 1783 (la cererea vicarului general greco-catolic al Blajului) că averea mănăstirii consta dintr-un teren lung de 76 stânjeni (150 m), lat de 40 stânjeni (76 m), cu o suprafață totală de 11.400 mp (1,14 ha), un arător de o găleată (găleată = 80 litri
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
stupăritul. Pentru udarea terenurilor fructifere călugării au dispus de un sistem propriu de irigare, apa de ploaie fiind captată în cisterne. Mănăstirea a fost distrusă în timpul revoluției din 1848-49. Pe locul devastat, sătenii din preajmă au construit ulterior, unicului călugăr greco-catolic rămas, o mică bisericuță (capelă), o chilie și o clopotniță. Cu timpul, capela a fost distrusă de intemperii, așa că în anul 1880 nu mai exista nici un călugăr pe munte. Pe terenul mănăstirii a existat și un cimitir călugăresc. Preotul Vasile
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
chilie și o clopotniță. Cu timpul, capela a fost distrusă de intemperii, așa că în anul 1880 nu mai exista nici un călugăr pe munte. Pe terenul mănăstirii a existat și un cimitir călugăresc. Preotul Vasile Sinu reușește să reclădească biserica mănăstirii greco-catolice în perioada interbelică (pe amplasamentul originar), cu ajutorul sătenilor și a unor donații. El schimbă hramul bisericii din „Adormirea Maicii Domnului” în „Schimbarea la Față”. Inaugurarea bisericuței a avut loc la data de 30 octombrie 1937, în prezența episcopului greco-catolic Iuliu Hossu. Bisericuța
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
reclădească biserica mănăstirii greco-catolice în perioada interbelică (pe amplasamentul originar), cu ajutorul sătenilor și a unor donații. El schimbă hramul bisericii din „Adormirea Maicii Domnului” în „Schimbarea la Față”. Inaugurarea bisericuței a avut loc la data de 30 octombrie 1937, în prezența episcopului greco-catolic Iuliu Hossu. Bisericuța s-a degradat treptat după 23 august 1944, prin nefolosință și intemperii. În urma tăierilor masive de pădure, în 1955 nu mai exista nici un copac în acea zonă. Bisericuța de lemn (construită în stil neobizantin) a fost demolată
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
piatră. Potrivit Ioanei Cristache-Panait, biserica de lemn deținută de ortodocșii din localitate, este înlocuită în anul 1850 cu alta de zid, unul dintre slujitorii ei fiind „popa Petru Popoviciu, hirotonit în anul 1761”. Deci, actuala biserică de lemn, a fost greco-catolică, potrivit Șematismului de la 1900; este indicată ca ridicată în anul 1877. Însă anul menționat nu poate să indice decât unele lucrări de renovare, cu efectuarea unor eventuale modificări, realizate în anii 1876-1877. O primă sursă menită să devanseze ctitoria bisericii
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
televizat și radiofonic. A lecturat timp de mulți ani o parte din textele documentarelor prezentate în emisiunea "Teleenciclopedia", difuzată de Televiziunea Română. Actrița a fost descendenta unei familii de intelectuali români transilvăneni. A fost botezată de Ion Agârbiceanu, pe atunci protopopul greco-catolic al Clujului. a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1958, la secția Arta actorului, sub îndrumarea Irinei Răchițeanu. A fost repartizată împreună cu întreaga promoție la Piatra Neamț. Teza de doctorat a Luciei Mureșan se intitulează "Rolul cuvântului
Lucia Mureșan () [Corola-website/Science/320005_a_321334]
-
fotograful Ion Miclea (1931-2000), cunoscut pentru obținerea unor importante premii internaționale, dar și pentru ocupația de fotograf personal al liderului politic comunist Nicolae Ceaușescu. A fost înmormântată în data de 14 iulie 2010 în Cimitirul Central din Cluj după ritualul greco-catolic. Lucia Mureșan a fost numită cetățean de onoare al orașului Sebeș în anul 2002.
Lucia Mureșan () [Corola-website/Science/320005_a_321334]
-
, cunoscută și sub numele "Madonna del Pascolo", după o icoană păstrată acolo, este o biserică din Romă atestata din anul 796, folosită din secolul al XVI-lea de călugării greco-catolici bazilieni. În această biserică a fost înmormântat episcopul Inocențiu Micu-Klein, la rândul sau călugăr bazilian. Osemintele sale au fost aduse la Blaj în anul 1997. Epitaful episcopului, scris de Samuel Micu, se găsește în interiorul bisericii. Biserică Sânți Sergio e Bacco
Biserica Santi Sergio e Bacco din Roma () [Corola-website/Science/320238_a_321567]
-
mulți să creadă că acest act politic are sprijinul armatei germane aflată în înaintare. Declarația de Independență s-a bucurat de sprijinul imediat al mai multor lideri religioși ucraineni, printre ei numărându-se arhiepiscopul mitropolitan Andrei Șeptițki al Bisercii Ucrainene Greco-Catolice, episcopul mitropolitan Polikarp Sikorski al Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene și episcopul greco-catolic Grigori Homișin. Convins se pare că grupul lui Stețko se bucură de sprijinul germanilor, mitropolitul a scris o scrisoare pastorală în care îndemna populația să sprijine noul guvern
Declarația de Independență a Ucrainei, 1941 () [Corola-website/Science/320272_a_321601]
-
în înaintare. Declarația de Independență s-a bucurat de sprijinul imediat al mai multor lideri religioși ucraineni, printre ei numărându-se arhiepiscopul mitropolitan Andrei Șeptițki al Bisercii Ucrainene Greco-Catolice, episcopul mitropolitan Polikarp Sikorski al Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene și episcopul greco-catolic Grigori Homișin. Convins se pare că grupul lui Stețko se bucură de sprijinul germanilor, mitropolitul a scris o scrisoare pastorală în care îndemna populația să sprijine noul guvern autoproclamat. Mai mult, el declara că salută armata germană eliberatoare, recunoaște noul
Declarația de Independență a Ucrainei, 1941 () [Corola-website/Science/320272_a_321601]
-
Holodomorului. OUN a atact și ucraineni cu vederi moderate, precum Ivan Babii (profesor și fost ofițer al Armatei Galițiene a Republicii Populare a Ucrainei Apusene, sau Kirilo Studinski, președintele „Societății științifice șevcenko” Aceste acte au fost condamnate de mitropolitul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, Andrei șetințki, care a criticat în primul rând conducerea din exil a OUN, inițiatoarea actelor de violență executate de tinerii ucraineni. El avea să scrie acești lideri „folosesc copiilor noștri pentru uciderea părinților lor” și că „oricine demoralizează tineretul
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]
-
în politică sau activități teroriste de-a lungul întregului deceniu al patrulea. Malnik era o persoană calmă, apropiat de cercurile clericale, în condițiile în care majoritatea asociaților săi aveau o atitudine anticlericală. A fost chiar președinte al organizației tineretului ucrainean greco-catolic. Alegerea sa a fost considerată ca o încercare de conciliere cu biserica și de modificare a politicii organizației într-un mai pragmatică și moderată. Realitatea a demonstrat că dacă acestea au fost intențiile lui Melnik, ele au fost contrazise de
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]
-
Liderii moderați, care trăiau în exil, erau partizanii fascismului lui Benito Mussolini și condamnau nazismul, în vreme ce tinerii radicali din Ucraina erau susținătorii fascismului și al metodelor practicate de național-socialiștii germani. Facțiunea condusă din exil sprijinea concilierea și cooperarea cu Biserica Greco-Catolică Ucraineană, în vreme ce radicalii tineri aveau o atitudine anticlericală și considerau că era o slăbiciune să nu consideri națiunea drept valoarea supremă . Cele două facțiuni din cadrul OUN aveau propria abordare și în ceea ce privește natura liderului suprem. Facțiunea melnikistă considera că liderul trebuie
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]
-
, din localitatea cu același nume din comuna Almașu, județul Sălaj a fost folosită de comunitatea românească din sat până în perioada interbelică când o nouă biserică, de zid a înlocuit-o. Șematismele bisericii greco-catolice precizează ca dată a edificării bisericii de lemn anul 1795, având hramul ""Înălțarea Domnului Nostru Isus Christos"". În Stana, pe timpul episcopului Inocențiu Micu-Klein se aflau doar 16 credincioși greco-catolici. Datorită numărului mic de credincioși parohia a fost înființată abia în
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]
-
când o nouă biserică, de zid a înlocuit-o. Șematismele bisericii greco-catolice precizează ca dată a edificării bisericii de lemn anul 1795, având hramul ""Înălțarea Domnului Nostru Isus Christos"". În Stana, pe timpul episcopului Inocențiu Micu-Klein se aflau doar 16 credincioși greco-catolici. Datorită numărului mic de credincioși parohia a fost înființată abia în anul 1783. Neavând biserică, comunitatea acestei parohii a fost afiliată la bisericile din satele învecinate până în anul 1795, când a fost construită biserica de lemn surprinsă în fotografie de către
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]
-
și sociale. Autonomia lor era însă limitată prin excluderea oricărei expresii politice. Ea nu era teritorială ci demografică, aplicându-se membrii unei comunități pe tot teritoriul imperiului. În secolul al XIX-lea au fost înființate noi milieturi pentru comunitățile creștinilor greco-catolici și protestanți. Biserica Ortodoxă Bulgară a fost recunoscută ca miliet de sine-stătător prin firmanul din 1870 (drept care, ortodocșii bulgari aveau să fie excomunicați doi ani mai târziu de Patriarhul Constantinopolului pentru filetism adică erezia care pune națiunea deasupra religiei). În
Millet (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321214_a_322543]
-
n. 1955). În interiorul vechiului lăcaș de cult se păstrează vechile icoane și cristelnița în care a fost botezat Mihai Eminescu (adusă de la Biserica Uspenia din Botoșani), veșmintele preotului ce l-a botezat, masca mortuară, icoane ale copilăriei lui, o icoana greco-catolică primită în dar la 20 de ani, lingurița de argint cu care primea împărtășania, mucarnița din argint sau obiecte de cult pe care se presupune că le-a lucrat mama lui. Pe peretele vestic al bisericii a fost amplasată o
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
are ca scop salvarea a 60 de biserici de lemn din nordul Olteniei și sudul Transilvaniei, proiect inițiat de către Ordinul Arhitecților din România și Fundația Dala în anul 2009. Despre istoricul acestei biserici ni se păstrează puține date. Șematismele bisericii greco-catolice precizează faptul că biserica este construită din bârne la anul 1743, hramul acesteia fiind "Buna-Vestire". Aceleași surse amintesc de faptul că parohia este una veche, atributul acesta fiind susținut de inscripțiile din biserică, inscripțiile de pe crucile din cimitir dar și
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
Ca urmare, persecuția se declanșează prin nenumărate controale gestionare și administrative realizate de organului statului, având ca scop blocarea activităților episcopiei și mai ales a lui Nicolae Popoviciu. Autoritățile impuseseră, de altfel, un om al lor, colaboraționistul Andrei Coman, fost greco-catolic și formal trecut la ortodocși, omul serviciilor secrete, drept vicar al arhiereului de la Oradea. Prin intermediul acestuia pe de-o parte culegeau informații din interior asupra lucrării creștine și anti-comuniste a ierarhului Nicolae și, pe de altă parte, executau presiuni permanente
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Rădăuți este un lăcaș de cult construit în anul 1935 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni din orașul Rădăuți. Ea se află pe strada Crișan. Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]