2,789 matches
-
vest, în care se află o fereastră dreptunghiulară (0.45x1.05 metri). El are un sistem de boltire prin sprijinirea, una pe alta, a bârnelor longitudinale și transversale, formând un trunchi de piramidă în trepte. Este de remarcat aici decorarea grinzii de sus a parapetului cu cioplituri în joc volumetric. Între pronaos și naos este un gol de trecere central, încheiat cu arc în plin cintru și două deschideri simetrice inegale. Naosul are o formă dreptunghiulară (8.90x9.25 metri), cu
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
fost reparat în 1872, lăcașul de cult a fost mutat într-o zi din vara anului 1904 pe amplasamentul actual. Nu s-a mai apelat de această dată la procedeul demontării, biserica fiind trasă de patru perechi de boi peste grinzile de brad unse cu untură de porc. În anul 1911, s-au efectuat o nouă serie de lucrări de reparații ale edificiului, apoi, în 1912, i s-a adăugat un pridvor și un turn-clopotniță. După o inscripție, se pare că
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
sa turnul-clopotniță. Pe laturile de nord și de sud se află câte o fereastră mare. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul are o calotă octogonală rezemată de două grinzi transversale. Naosul este și el de formă dreptunghiulară, având în părțile laterale (de nord și de sud) două abside pentagonale, în care s-au practicat două ferestre mari (0,90x1,50 m) încheiate în arc de cerc. Deasupra naosului se
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
teritoriul acestui sat a existat până la începutul secolului al XX-lea o pădure de stejar. Biserica de lemn a fost înălțată în anul 1780 „pe loc” din bârne de stejar de către biv-vel paharnicul Iordache Lazu, ginerele banului Constantin Bașotă. Pe grinda peretelui despărțitor dintre naos și pronaos se află o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: "„Eu Io(r)dachi Lazu biv. vel. pah(arnic) fiul sto(lnicului) Costachi și a Catrinii ci-amu ținutu pe reposatu Marie fata banului Constandinu
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
pronaos se intră printr-o ușă de lemn de brad. Pronaosul are partea vestică de formă poligonală, fiind luminat printr-o fereastră simplă. El are o boltă octogonală cu laturile inegale. Între pronaos și naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
introduce și cărămida smălțuită. Bogat decorate, aveau intrări, scări și turnuri monumentale. Ca ornament, se utilizau forme în relief, cărămida smălțuită și policromă. O altă inovație o constituie introducerea arcurilor și a bolților care înlocuiește clasica "structură trilitică" (stâlp și grindă). Civilizația mesopotamiană a creat ziguratul, templu cu mai multe nivele, având la partea superioară un sanctuar. Cel mai cunoscut zigurat este celebrul Turn Babel. Palatele suveranilor Sargon al II-lea, Assurbanipal și Nabucodonosor, precum și orașele Ur, Assur, Ninive, Dūr-Sarrukīn sunt
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
În comparație cu vechile civilizații, romanii au creat principii constructive noi, exploatând mai bine calitățile materialelor și introducând materiale noi ca cimentul. Structura clădirilor romane se baza pe bolțile și zidurile de piatră și beton, și nu pe sisteme cu stâlpi și grinzi ca la arhitectura greacă. Bolta și cupolele le-au permis romanilor să zidească spații mai mari, fără a folosi stâlpii de susținere intermediari. Romanii au inițiat utilizarea amestecului de beton în construcții, fabricat din var, moloz, apă și cenușă vulcanică
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
din Tanian Sian. O altă capodoperă a arhitecturii clasice este Palatul Imperial din Peking, construit sub dinastia Ming (1368 - 1644). Locuințele tradiționale chinezești erau construite în general din lemn, fiind mai rezistente la cutremure. Aveau forme rectangulare și structuri de grinzi cu console care susțineau acoperișurile din țigle. Pagoda era cel mai cunoscut model de edificiu chinezesc, o forma mai evoluata a stupei, care provine din India. Perioadele Gupta au produs capodoperele arhitecturii sculptate indiene: templele rupestre de la Ajanta. În secolele
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
un stil predominant urban. Construcțiile gotice devin astfel un simbol al puterii și autonomiei orașelor. Arhitectura gotică avea la bază preocuparea arhitecților pentru distribuția forțelor care acționează în interiorul structurii clădirii, pe care aceștia le-au direcționat de-a lungul coloanelor, grinzilor și contraforturilor exterioare. Arhitectura din această perioadă era în continuare centrată pe stilul ecleziastic, noul sistem fiind determinat de tendința de a proiecta catedrale impunătoare, cu ziduri și bolți foarte înalt avântate la cer. Sistemul redus de stâlpi, contraforturi și
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
de a proiecta clădiri înalte, ușoare și aerisite. Arhitecții gotici au propus o serie de strategii care să faciliteze amortizarea presiunii. Una din aceste inovații consta în suplimentarea stâlpilor structurali cu colonete, coloane mici și subțiri care urcau pană la grinzi, susținând presiunea bolții. Fortificarea exterioară a pereților cu ajutorul stâlpilor, la care se adăugau arcele brutante, curbate peste stâlpi, și distanțele mari dintre stâlpi, constituiau elemente menite să preia presiunea laterală. Toate aceste caracteristici diminuau presiunea masei structurale în interior, permițând
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
scurt timp din Grecia. Biserica are în patrimoniu o serie de obiecte de cult valoroase: o cruce de argint (1851), un potir (1859) și un policandru (donat de Gavrilă Pavă în 1876). este construită din bârne de brad cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe tălpi de stejar. Edificiul are un acoperiș din draniță. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă dreptunghiulară (3.00x3.50 metri) și este deschis, având un parapet median din bârne. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric, fixate în cuie de lemn. Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.95x2.00 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară (5.50x6.00 metri), cu
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
și altar. Cu excepția pridvorului care are tavan, celelalte încăperi sunt acoperite cu o boltă unică. Pridvorul are două etaje: o mică tindă la parter și un turn clopotniță la etaj. Inițial, pridvorul era deschis, el având stâlpi ciopliți care sprijineau grinzi decupate în arce de acoladă. Ulterior, a fost închis cu scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are un cafas (balcon), adăugat ulterior. Naosul are formă pătrată și este prevăzut cu trei ferestre: una în
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
decupări după linii curbe, înlănțuite în golul central de trecere și care este împodobită cu un simț artistic remarcabil. Monumentul prezintă numeroase elemente decorative sculptate în lemn. Printre acestea sunt de menționat catapeteasma, un policandru din lemn strunjit, policrom, precum și grinda despărțitoare dintre naos și pronaos, acestea provenind din vechea biserică. În cimitirul satului se intră printr-un turn clopotniță de zid construit în anul 1943 de către Alice Stîrcea în memoria fiului său, locotenent aviator Alexandru Stîrcea. Pe o placă de
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
analizate din punct de vedere al stării de conservare, unele dintre ele fiind tratate cu substanțe conservante, după care au fost consolidate. S-a construit apoi o fundație și un soclu de piatră care să susțină ansamblul construcției. Tălpile și grinzile deteriorate au fost înlocuite. Ancadramentele ușii de intrare și a celor patru ferestre au fost readuse la forma și dimensiunile inițiale, fragmentele existente fiind plombate cu materialul lemnos recuperat din piesele care urmau a fi înlocuite. Șirul de ocnițe de la
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
Pe latura de nord au fost construite trei contraforturi din piatră, pentru a o proteja împotriva alunecărilor de teren. Cele trei ferestre sunt bogat decorate având chenare cu frânghii răsucite și rozete sculptate. Decorații sunt întâlnite și la căpriori și grinzile șarpantei. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Construcția are plan dreptunghiular, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud-vest o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
din Talpe câțiva ani mai târziu. La fel ca și cea din Talpe se distinge drept una dintre frumoasele monumente de arhitectură sacrală din lemn de pe meleagurile Bihorului, caracterizată prin motivele astrelor cerești sculptate în relief pe portale și în grinzile de sub bolta navei. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . O biserică de lemn mai veche, acoperită cu șindrilă, a fost menționată în Saca în anii 1724-1725. Aceea a fost donată credincioșilor din Belejeni în
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
piatră de tencuiala cu mortar de ciment și aplicarea de tratamente de protecție hidrofugă și antiseptică a lemnului. Biserica de lemn de la Mănăstirea Agafton este în prezent în proces de restaurare. Au fost îndepărtate adaosurile ulterioare (veșmântăria și pridvorul), iar grinzile și bucățile de șindrilă putrezite au fost înlocuite. În prezent, în această biserică se slujește numai de sărbătoarea hramului. În jurul bisericuței se află cimitirul monahal unde sunt înmormântați călugării de demult și călugărițele. Aici se află și mormintele celor trei
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
de metal. Fundația și pardoseala bisericii sunt din piatră. Pereții exteriori sunt înconjurați de un brâu median bogat decorat, care înconjoară edificiul pe trei laturi și ușa de la intrare. Elementele decorative sculptate (brâul, rozeta, frânghia torsionată, denticuli lați, stâlpi și grinzi cu model floral) reprezintă o dovadă a măiestriei cu care meșterii constructori înțelegeau să decoreze materialul cu care lucrau. Acoperișul bisericii este înalt, cu streașina largă, și are o învelitoare din șindrilă. Construcția are formă de navă (corabie) dreptunghiulară. În
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
Ușa de intrare în pronaos are un ancadrament înconjurat cu un brâu sub formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu trei laturi. Naosul este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți. Altarul are formă tetragonală, având o absidă decroșată față de restul construcției. El are la partea superioară o cupolă octogonală din lemn
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
pornesc de pe baze joase, simple. Elemente decorative se întâlnesc și în pridvorul inițial, cu o structură echilibrată de elemente armonios îmbinate. Biserica este înconjurată la partea superioară de o torsadă lată de 0.10 metri, care se sprijină pe o grindă masivă.
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
plinul domină, deci lumină modelează, pune în valoare materialul oricare ar fi el, colorat sau nu, prețios sau vulgar; liniaturile modenaturii, modenatura însăși fiind alfabetul în care se scriu semnificațiile operei și b) arhitectură cu structura aparentă pe stâlpi și grinzi cu fațadele deschise în care golul, umbră sunt elementele principale." „Raportul dintre umbră și lumină pe fațade va determina caracterele arhitecturii, sensurile pe care le capătă expresia plastică, întreg limbajul arhitectural." „Arhitectură românească nu e numai volum și spațiu, ci
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
pe lista monumentelor istorice, a continuat să rămână închisă, fiind folosită ca depozit pentru fân și resturi lemnoase rezultate din curtea bisericii. În anul 2000 localnicii au constatat că acest monument se află într-un stadiu foarte avansat de degradare: grinzi putrede în pereți, acoperișul foarte deteriorat, ploua prin șindrilă, catapeteasma total distrusă, la fel scaunele și au manifestat dorința de a reabilita această biserică. În anul 2002, un grup de inițiativă, format din 18 membri fondatori, au înființat Asociația Fiii
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
începând cu consolidarea fundației, lucrări efectuate de o echipă de constructori condusă de ing. Victor Tănase. În 2003 s-a recondiționat acoperișul. Șindrilă brută procurată din Polovragi și prelucrată de 3 meșteri. S-a reparat și bolta, s-au înlocuit grinzile putrede, s-a reparat pridvorul, s-a reparat și acoperit poarta de la intrare. Pe parcursul anului 2004 s-a montat pardoseala din scândură nouă, s-au confecționat scaunele din nou pentru câ cele vechi au fost total deteriorate, s-a introdus
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
închis". Pătrate diagonale mari, cunoscute sub numele de "parchet de Versailles" au fost introduse în 1684 în calitate de "parchet de menuiserie" ("parchet din lemn"), pentru a înlocui pardoseala de marmură care necesită spălata constant și care avea tendința de a putrezi grinzile de sub podelele. Astfel de "parchet en lozange" a fost remarcat de arhitectul suedez Daniel Cronström la Versailles și la Grand Trianon din 1693. Cherestea contrastanta în culori și material, cum ar fi stejar, nuc, cireș, tei, pin, arțar, etc., este
Parchet (material de construcție) () [Corola-website/Science/317668_a_318997]