8,389 matches
-
unui arbore genealogic, date privind: persoanele afectate de boli renale, mai ales de rinichi polichistic, insistându-se asupra stadiului bolii, momentului instalării IRC și eventual a IRCT, manifestările extrarenale; persoanele cu hipertensiune sau afecțiuni cardiace valvulare; femeile care au prezentat hipertensiune/preeclampsie în cursul sarcinii; persoane cu anevrisme intracerebrale rupte (manifestări extrarenale ale ADPKD, mai frecvente/concentrate în anumite familii). în ADPKD, sfatul genetic poate fi cerut/acordat în două situații distincte: un bolnav, recent diagnosticat, și o persoană aparent sănătoasă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dată face o ecografie abdominală care surprinzător relevă rinichi mari, polichistici precum și imagini chistice hepatice. Probele funcționale renale sunt ușor alterate. în aceste condiții, se pune diagnosticul de ADPKD și bolnavul află cu surprindere că are o boală renală ereditară, hipertensiunea fiind forma de debut a bolii. în acest moment, este trimis pentru consult și sfat genetic la Centrul de Patologie genetică, Iași. Din perspectiva datelor discutate în acest capitol, se pot sintetiza și ordona didactic următoarele acțiuni și probleme pe
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
suferinței renale nu există. O altă metodă aplicabilă la pacienții la care s-a instituit terapia de supleere a funcției renale, dar la care continuă să apară și să persiste complicațiile determinate de chiști, este embolizarea renală bilaterală. G)TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII (vezi tratamentul factorilor de progresie spre IRCT) Nu există studii comparative care să permită evaluarea diferitelor clase de antihipertensive. Există pacienți la care presiunea de filtrare glomerulară este menținută printr-un tonus crescut al arteriolei eferente, angiotensin-dependente; la aceștia utilizarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
studiu efectuat în Suedia, la 21% din pacienții cu ADPKD, la care s-a efectuat transplantare renală, s-au practicat și nefrectomii (înainte și după transplant); indicațiile acestor intervenții au fost, în ordinea frecvenței volumul renal: infecția, durerea, sîngerarea, eritrocitoza, hipertensiunea arterială, cancerul și suspiciunea de malignitate renală. înainte de transplantare, majoritatea nefrectomiilor au fost efectuate pentru că rinichii erau mult măriți de volum, fie pentru a crea spațiu pentru grefă, fie pentru a reduce presiunea lomboabdominală; după transplant, infecția și eritrocitoza au
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
aspirația percutanată este în general mai puțin persistent în timp, față de cel remarcat după chirurgie. în plus, la pacienții studiați nu a fost remarcată o reducere a funcției renale după intervenția respectivă, iar, în unele cazuri, chirurgia a controlat și hipertensiunea arterială. Prima decompresiune chistică pentru remisiunea simptomatologiei algice a fost efectuată de Rovsing, în 1911; în pofida multor studii ce au confirmat rezultul favorabil al acestei intervenții, metoda a fost practic abandonată la sfârșitul anilor 1950, mai ales datorită unor articole
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
simptome refractare la terapia medicală există un grad rezonabil de certitudine că funcția renală nu se va deteriora ca rezultat direct al intervențiilor chirurgicale, efectuate de o echipă experimentată. Un alt beneficiu important al abordării chirurgicale ar putea fi ameliorarea hipertensiunii arteriale, ce este considerată a fi secundară anomaliilor vasculare determinate de chiștii mari și un factor de accelerare a declinului funcției renale în ADPKD. Există astfel, experiență raportată în literatură de îmbunătățire a controlului tensiunii arteriale prin chirurgia reducțională a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și de cercetare. 5. Caracterizarea corectă și completă a cohortei de bolnavi ADPKD din Registrul regional pentru realizarea unor studii viitoare privind: (a) înțelegerea relației dintre fenotip și genotip în condițiile populației din România. (b)Studiul factorilor de prognostic negativ (hipertensiunea, rolul estrogenilor postmenopauză, mecanismele și influența complicațiilor cardiovasculare, durerilor cronice în flancuri etc.). (c) Rolul genelor PKD și diferitelor tipuri de mutații în determinarea severității bolii și manifestărilor extrarenale. (d)Studii privind manifestarea bolii la copii și particularitățile îngrijirii copiilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
clinic al manifestărilor renale și/sau extrarenale. Prima eventualitate de depistare o reprezintă pacienții adulți, de obicei de 35-40 de ani, care au o simptomatologie sugestivă pentru afectarea renală (dureri în flanc sau abdominale, hematurie, infectii urinare, nefrolitiază) sau prezintă hipertensiune arterială. Ecografia renală, devenită o explorare obligatorie în aceste situații, evidențiază chiști renali multipli, bilaterali. A doua eventualitate este întâmplarea: pacienți, deseori sub 30 de ani, fac o ecografie abdominală pentru diferite motive nerenale și cu această ocazie se evidențiază
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bolnavul are sau nu IRC și, în caz afirmativ, cât de mare este deteriorarea funcției renale; identificarea nivelului de agresivitate a bolii, precum și a factorilor de progresie spre IRCT: vârsta tânără de debut, sexul masculin, tipul genetic (PKD1 sau PKD2), hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă (HVS), acidoza, proteinurie marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii și numărului chiștilor renali. -Evaluarea manifestărilor cardiovasculare, precum și a altor manifestări extrarenale: determinarea atentă a TA prin măsurători convenționale repetate și, eventual, monitorizare ambulatorie 24 de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD -stadiul evoluției bolii; -prezența sau absența indicilor de agresivitate (forma PKD1, sex masculin, moștenirea genei mutante de la mamă, fenomenul de anticipație, prezența în familie a anevrismelor cerebrale); -prezența sau absența factorilor de progresie spre IRCT (vârsta tânără de debut, hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă, acidoza, proteinuria marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii și numărului chiștilor renali, număr mai mare de 4 sarcini). Pe baza acestor criterii noi am definit cinci grupe de gravitate, pentru care am stabilit acțiuni specifice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
trigliceride, depuse În celulele hepatice precum și a unui exces de bilă (fiere) care nu a fost evacuată prin canalele hepatice. Alte cauze majore ale steatozei hepatice sunt: consumul excesiv de alcool, alimentele grase greu digerabile și medicamentele de sinteză luate Împotriva hipertensiunii, a aritmiilor cardiace și a obezității, cu acțiune toxică asupra ficatului, prezența diabetului zaharat evaluat prin creșterea glicemiei din sânge, conținut ridicat de colesterol și de trigliceride din sânge, operații chirurgicale făcute la vezica biliară, stomac și intestine și declanșarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cardiacă, obezitate sau anemie puternică. De cele mai multe ori boala se asociază cu febră de tip septic, astenie fizică, lipsă de putere, dureri epigastrice sau În hipocondrul drept, cu reflexe În spate, mărirea În volum a splinei (splenomegalie), circulație venoasă colaterală, hipertensiune portală, adenopatii periferice, scăderea rapidă a greutății corporale și alterarea stării generale a organismului. Îmbolnăvirea se desfășoară În 3 etape. -Steatoza simplă constă din Încărcarea celulelor hepatice cu trigliceride, favorizată de consumul excesiv de alcool (peste 80 g alcool pur/zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
toxice (insecticide, fungicide, lacuri, vopsele, detergenți etc) și infecțiile microbiene (tuberculoză, bruceloză etc), dezechilibre nutriționale cu carențe de proteine și vitamine sau intoxicații alimentare și accidentale. Ca factori de risc pentru declanșarea hepatitei cronice pot fi amintiți diabetul zaharat, obezitatea, hipertensiunea, colesterolul și trigliceridele mărite, 28 existența hepatitelor virale infectate cu virusurile B, C și D (hepatitele A și E nu duc la hepatita cronică). În funcție de aceste cauze va apare o hepatită cronică lentă, postvirală, cu leziuni minime și difuze sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu vărsături și lipsa poftei de mâncare. Sunt posibile și dificultăți de respirație Întrucât lichidul ascetic din abdomen apasă pe diafragmă și plămâni. Declanșarea ascitei este frecventă la bolnavii cu ciroză hepatică, hepatite, pancreatită acută, afecțiuni cardiace cu insuficiență cardiacă, hipertensiune portală și venoasă, tromboza venei porte sau a venei cave inferioară, tromboza venelor suprahepatice Budd-Chiari, insuficiență ventriculară, tuberculoză peritoneală, neoplasm cu metastaze, hepatocarcinom, carcinomatoză peritoneală, tumori ovariene, sindromul Demon-Meigs, hemoragii digestive superioare, pieloflebită, edeme periferice și dereglarea metabolismului renal al
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
dovedit implicarea acestei bacterii În multe afecțiuni digestive : ulcerul peptic, gastrite cronice, carcinom gastric, cancer de colon precum și În limfomul gastric MALT. Pe lângă aceste afecțiuni s-au arătat și alte efecte negative ale bacteriei, respectiv mărirea riscului În bolile cardiovasculare (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică și infarct miocardic) precum și În frânarea ritmului de creștere a copiilor. La Începutul bolii, după infectarea cu H.p. sau după acțiunea altor factori, se formează o inflamație urmată de o leziune (nișă) de 10-25 mm, rotundă sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
unor substanțe toxice și a unor medicamente de sinteză chimică (sulfamide, salicilați, fenilbutazonă, aspirină, antibiotice); -rău de mișcare la călătoriile cu vaporul, avionul sau automobilul; -dureri intense, mai ales cele hepatobiliare, ulcere și cancer de stomac; - afecțiuni cardiace acute cu hipertensiune intracraniană; - tulburări neurologice cu stres emoțional, amețeli, anxietate; -reacția creierului la anumite mirosuri sau gusturi neplăcute. La femeile gravide apare greața matinală, În primele 3 luni după concepție, ca un semn că sarcina evoluează normal. Se instalează la 6 săptămâni
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
presiunii atmosferice În cazul ascensiunilor montane sau În deplasările cu avionul la mari altitudini; - schimbarea bruscă a condițiilor de vreme, În special primăvara și toamna; -activitate fizică intensă la temperaturi Înalte sau la mari adâncimi; -stări patologice hepatobiliare, cerebrale, cardiovasculare (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană), pulmonare, infectocontagioase, hemofilie, leucemie, trombocitopenie, anemie pernicioasă, febră tifoidă, sinuzită, scarlatină; -dereglări ale vitezei de sedimentare a globulelor roșii; -carențe de vitamine, bioflavonoide și rutină; -intoxicații cu alcool, tutun, oxid de carbon, fosfor și plumb; -folosirea În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
valori ridicate ale tensiunii arteriale (TA) la internare. Pacienții cu disfuncție sistolică severă și debit cardiac scăzut sunt o minoritate de cazuri, dar au o evoluție mult mai gravă. ICA poate avea la bază o condiție patologică preexistentă: boală coronariană, hipertensiune arterială (HTA), boli valvulare, aritmii atriale, la care se asociază și unii factori precipitanți: disfuncție renală, anemie, diabet zaharat (DZ), unele medicamente (antiinflamatoare neste - roidiene, glitazone). Majoritatea pacienților diagnosticați cu ICA sunt pacienți vârstnici, la care s‑a produs o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
de con - gestie poartă denumirea de congestie hemodinamică. Aceasta poate precede cu săptămâni sau zile congestia clinică. Acest lucru poate fi legat de unele modificări fiziopatologice adaptative, cum ar fi: creșterea drenajului limfatic, creșterea presiunii în capilarul pulmonar și/sau hipertensiune pulmonară (HTP). Teoretic, congestia hemodinamică poate contribui la progresia IC prin activarea neuro-hormonală și prin producerea ischemiei subendocardice, care, la rândul său, poate antrena insuficiență mitrală (Im) cu efect pe geometria ventriculului stâng (VS). La aceste meca - nisme se adaugă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
predicție (7). Informațiile sunt completate de trialurile clinice. Framingham Study analizează deter- minanții clinici ai regurgitărilor valvulare într-o cohortă de peste 3.500 de pacienți cu vârsta medie de 54 10 ani. Pentru Im, determinanții au fost vârsta, sexul feminin, hipertensiunea arterială (HTA) și indicele de masă corporală (IMC) (8). Pentru SUA, Nkomo și colaboratorii săi au publicat în 2006 cel mai mare studiu epidemiologic care include 28.000 de adulți, în care este raportată creșterea prevalenței cu vârsta de la 0
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
la vârstnici, la care indicația de tratament chirurgical este mai nuanțată. O particularitate fiziopatologică a Im funcționale este și faptul că disfuncția VS precedă regurgitarea. Deși cele două condiții au efect cumulativ asupra creșterii de presiune în AS care determină hipertensiune pulmonară și insuficiență cardiacă, disfuncția VS determină scăderea VR și, în consecință, Im poate fi silențioasă (50,57,58). Aspectul capătă din nou semnificație în interpretarea simptomatologiei atipice a vârstnicului. Progresia remodelării agravează Im, iar Im închide un cerc vicios
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
sistolică la fel ca și diametrul telesistolic de 40-45 mm, volumul AS este parametrul recomandat (un volum de cel puțin 40 ml/m2 este indicator de dilatare severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică se pot obține informații numeroase despre distorsiunea valvei mitrale, este importantă evaluarea direcției jetului de regurgitare, iar ecocardiografia tridimensională poate măsura volumul de tenting și definește cu acuratețe geometria
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
și/sau montarea unui defibrilator implantabil - ICD) și farmacoterapie (de exemplu, aspirina, betablocantele, statinele și inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit un rol benefic în prevenție). 8.2. Factorii de risc modificabili și controlul acestora 8.2.1. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o afecțiune foarte comună la populația vârstnică, cu o prevalență de 70% la pacienții de peste 70 ani și de 74% la subiecții de peste 80 ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
montarea unui defibrilator implantabil - ICD) și farmacoterapie (de exemplu, aspirina, betablocantele, statinele și inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit un rol benefic în prevenție). 8.2. Factorii de risc modificabili și controlul acestora 8.2.1. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o afecțiune foarte comună la populația vârstnică, cu o prevalență de 70% la pacienții de peste 70 ani și de 74% la subiecții de peste 80 ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc cardiovascular modificabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
globale la 6.701 pacienți cu vârste peste 80 ani. Rezultatele acestei meta-analize au arătat că terapia antihipertensivă scade semnificativ incidența AVC (35%), a evenimentelor coronariene- (27%) și a IC (50%), dar nu are efect asupra mortalității globale (22). Managementul hipertensiunii arteriale la vârstnici. Similar cu alte grupe de vârstă, și la pacienții vârstnici metoda terapeutică inițială optimă este considerată terapia non -far- macologică. Aceasta constă în reducerea greutății corporale, a stresului, scăderea aportului de sare și alcool din alimentație, întreruperea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]