3,545 matches
-
Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi avea sultanul?”). O echipă formată din cei mai buni desenatori
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi avea sultanul?”). O echipă formată din cei mai buni desenatori ai clasei au realizat desene reprezentând: „Cuza la poarta sultanului”, „Cuza pe cal În drum spre sultan”, „Copii dansând Hora Unirii”. La ora de educație tehnologică Întregul colectiv a realizat un colaj prin tehnica mototolirii hârtiei creponate reprezentând un portret al domnitorului. După prezentarea proiectului elevii au primit câte o fișă de evaluare ca sinteză a cunoștințelor dobândite până atunci
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
luni fiecare și apoi să o luați mereu de la început, căci timpul nu are limită, iar puterea voastră trebuie să fie fără de sfârșit. Vremea se măsoară în ani și anul are patru anotimpuri: IARNA, PRIMĂVARA, VARA și TOAMNA. Și în hora anotimpurilor anului, fiecare anotimp are farmecul lui, căci fiecare aduce omului darurile lui și îl bucură cu frumusețile pe care le revarsă asupra pământului. Primăvara Ziua se mărește Zăpada se topește Se umflă pâraiele Se întorc călătoarele Grădina a înverzit
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
la tatăl ei. Cronologia unor sărbătoriri, evocări, reuniuni 1974 După trei decenii de teamă și tăcere gândul la Basarabia a fost simbolizat printr-o sculptură masivă așezată în lunca Siretului la intrarea în satul Scheia jud. Iași. Ea exprimă o horă cu 9 flăcăi și fete, fiecare reprezintă o provincie istorică a României Mari. Sculptura a lăsat un singur loc gol unde ar fi trebuit să fie cea de-a 10 -ea provincie - Basarabia. S-a numit “Hora Unirii Neterminată”. În loc de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ea exprimă o horă cu 9 flăcăi și fete, fiecare reprezintă o provincie istorică a României Mari. Sculptura a lăsat un singur loc gol unde ar fi trebuit să fie cea de-a 10 -ea provincie - Basarabia. S-a numit “Hora Unirii Neterminată”. În loc de inaugurare, în condițiile deceniului al VIII-lea, un grup restrâns de prieteni au vizitat Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mircești, aflată în apropiere. Cu acest prilej s-a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
VIII-lea, un grup restrâns de prieteni au vizitat Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mircești, aflată în apropiere. Cu acest prilej s-a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, în Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala Basarabiei. Participă: Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca. Începe strângerea materialelor documentare pentru studiul “Basarabia
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
buchete de liliac, petale de garoafe și flori de câmp au acoperit oglinda Prutului. Steaguri tricolore ne întâmpină „Cu bine ați venit fraților”. „Hristos a înviat”, strângeri de mână, îmbrățișări, lacrimi și peste 700 km a Văii Prutului se întinde Hora Unirii. - 8 iunie Simpozion cu tema Etnoecologie cu 14 comunicări și se redactează o rezoluție în favoarea grupurilor românității orientale. Partea a doua a simpozionului este consacrată „Cercetașilor Naturii” - concepție, organizare, forme de activitate. - A apărut numărul VI al revistei Nistru
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de la moartea marelui cărturar D. Cantemir. Simpozionul s-a desfășurat pe mai multe secțiuni: istorie, sociologie, ecologie, medicină. 5.XII. O delegație a Societății „Ginta Latină” s-a deplasat în satul Scheia, com. Al. I. Cuza, la monumentul statuar intitulat „Hora de la Scheia”, care a fost amplasat, acum 20 de ani, în jurul unei fântâni de la intrarea în acest sat. 15.XII. Cu sprijinul Asociației „Caritas”, s-a făcut o colectă de haine pentru câteva familii nevoiașe din jud. Orhei, Basarabia. Rezoluția
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
-și alege piesele muzicale preferate, argumentând alegerea făcută. DICȚIONAR MUZICAL a. Cântece și jocuri populare românești ALUNEL- vechi joc oltenesc, se joacă cu brațele încrucișate la spate, cu brațele pe umeri ca la sârbă sau cu mâinile prinse ca la horă. Este un joc bărbătesc, dar și variante în care dansează fetele. BREAZA- joc de perechi răspândit în zona subcarpatică din Muntenia și sudul Ardealului, se mai numește” Joc de doi”, “Ungureasca”, “Ca la Breaza”. Ținuta este cu mâinile la spate
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
în care culoarea trăiește nu prin raporturi de contraste sau complementare, ci subordonată valorației. N-a învățat cum se obțin acele calități decât prin empatie, dar efortul se răsfrânge înnobilând numeroase din lucrările sale, ca: Peisaj din Lerești, În poiană, Hora Unirii la Câmpulung etc.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag 105) Nica Nicolae 1917 - ? Sculptor Născut la în data de 17 februarie 1917, în comuna Chitia-Făget, județul Olt. Studii: Tâmplar Debut artistic - 1976 Bibliografie și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
copilărie, trebuie să-și imagineze și viața și arta. El n-a dansat nicicând și nu s-a jucat, n-a patinat și nu s-a bătut cu bulgări de zăpadă, cum fac toți copiii. Dar își imaginează și pictează hore, scene de patinaj, tablouri ale bucuriei în mișcare. Dată fiind starea lui mai mult decât precară de sănătate, Vasile Popovici n-a fost niciodată la școală. A învățat acasă, cu forțe proprii și ajutat din când in când de oameni
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
un veritabil "nucleu de tradiție" ce se perpetuează istoric asemenea mitemelor. Un alt subiect extrem de interesat pe care-l studiază convingător Adrian Poruciuc în această carte aduce în atenție simbolistica arhitecturii bisericilor românești neo-bizantine. Trimiterile sunt la inedite analogii între hora și sânurile Bisericii, respectiv sanctuarele-trup din preistoria neolitică-eneolitică. Sunt frecvente trimiteri și la simbolismul ombilical prezent în mai multe tradiții străvechi. Apoi sunt examinate minuțios structurile arhaice trilobulare ce au supraviețuit în arhitectura bisericilor creștine. Absolut remarcabile sunt paginile profesorului
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
bătăile bestiale ale bărbatului, un trântor certat cu poliția și retras în „culcușul" de prin fosta țigănie din Floreasca. Acest sector din nuvelistica lui Rebreanu n-a influențat creația romanescă care i-a urmat. Tematica nuvelelor Catastrofa, Ițic Strul, dezertor, Hora Morții se va integra în romanul Pădurea Spânzuraților, decisivă, rămânând „in extremis", drama lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului, condamnat la moarte pentru încercarea de a trece frontul la români în timpul primei conflagranții mondiale. Protagonistul nuvelei Ițic Strul, dezertor este victima
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
tăcere năbușitoare”, se perindă casa învățătorului, casa lui Alexandru Pop Glanetașu, casa lui Macedon Cercetașu, casa primarului, lăsând în urmă Hristosul de tinichea. Satul este smuls din toropeală și nemișcare prezentându-l cu încetinitorul, pentru a-l vedea animat în hora de duminică, iar apoi în vârtejul de patimi și interese, ce se va stinge în finalul romanului, după consumarea conflictelor și a dramelor.Autorul însuși afirmase în Mărturisiri că “realitatea a fost numai un pretext, pentru a putea crea o
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
împrejurări tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare:socială,erotică și morală. Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea jocului din ce în ce mai aprins‟‟ executat cu pasiune de băietanii și fetele în straie naționale, parcă magnetizați de ritmul “Someșanei”.Hora românească revelează cititorului o permanentă specificitate națională
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea jocului din ce în ce mai aprins‟‟ executat cu pasiune de băietanii și fetele în straie naționale, parcă magnetizați de ritmul “Someșanei”.Hora românească revelează cititorului o permanentă specificitate națională, izvorâtă din resorturile adânci ale psihologiei colective de la care este nelipsită “inteligența satului “: preotul Belciug,învățătorii Zaharia Herdelea și soția sa, Maria urmați de fiii acestora,Laura și Titu.Având o situație economică
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
e un om inimos, dar trăiește împovărat de o familie grea, având două fete de măritat, fără zestre. Soția lui, ridicată dintre țărani, se consideră deasupra acestei clase sociale,umblând îmbrăcată cu haine nemțești. Sătenii își întâmpină oaspeții veniți la horă,ridicându-și pălăriile în semn de respect.Țăranii cer sfaturi preotului și învățătorului,îi roagă să-i cunune sau să le boteze copiii.În marea lui aspirație de a se mântui de sărăcie, Ion se consultă cu învățătorul și ,în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de o palmă de loc,când e dat în judecată,ca mai târziu învățătorul să- i fie naș.Târguiala dintre Ion și Vasile Baciu începe în casa preotului și continuă la învățător care reușește,parțial,să-i împace pe împricinați. Hora este “ab initio”, centrul din care pornesc două căi ale narațiunii, care evoluează paralel și se interferează, generând imaginea completă,monografică a vieții satului românesc.Cel de-al doilea drum, ne dezvăluie un real roman în roman, acela al intelectualității
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sat sunt oameni avuți, ca Vasile Baciu,Toma Bulbuc,tatăl lui George. Chiar din primele pagini ne izbește o realitatea socială complexă, în care rangurile și situațiile s-au precizat și determină întregul mecanism al existenței. Scurta petrecere duminicală, la horă, se desfășoară după anumite norme rezumative pentru viața de fiecare zi. Ștefan Hotnog, “un chiabur cu burta umflată”, pe care și-o mângâie într-una “parcă ar avea junghiuri”, tronează în mijlocul oamenilor vârstnici și-i caută în conversații “clenciuri” primarului
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ca oricare alții cei direct angajați, ca Grigore Iuga, de exemplu- nu are curajul să ia act, să formuleze, ca Titu , în cuvinte limpezi. În sate lucrurile se desfășoară pe un făgaș ce pare a se fi statornicit definitiv.La hora de duminică, Serafim,un țăran cărunt, povestește, și nu prima oară, cum l-au bătut jandarmii fiindcă logofătului i se năzărise c-ar fi dispărut ceva porumb din hambare. Prin câte-un detaliu scos la vedere ca din întâmplare, scriitorul
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
au bătut jandarmii fiindcă logofătului i se năzărise c-ar fi dispărut ceva porumb din hambare. Prin câte-un detaliu scos la vedere ca din întâmplare, scriitorul știe a sugera, într-un chip magistral, că e și nu e o horă obișnuită, că e și nu e o relatare obișnuită cu țărani bătuți fără motiv”. Serafim Mogoș vorbește, și tot vorbind nu se știe de ce, nu se uită la oameni cum ar face oricine care povestește ceva, duminica,în cadrul taifasului obișnuit
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a întâmplat. Textul Cu Ursitoarea [Oprișan, IV] narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu-i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, "la hora miresâi să moară-necat dân puțu de la drum". Deși gemarul încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte și capac la puț, în clipa menită băiatul "se roagă să bage măcar degetul cel mic în puț. Și i-a dat drumu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori în revărsat de zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea celei promise la naștere, " Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe". Se conturează aici un adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
căsătoriei tinerilor se răspândește repede; narațiunea consemnează și reacția unei instituții neoficiale, gura satului: "[...] se vedea ea că trage-a mare, zice preoteasa; unde-o vedeai să umble pe linie, să s-adune cu alte surate ori să vie la horă![...] zi noroc, taică! răsărea Zinca de la argea, (invidioasă), vorba aia, mai mult tofoloagele/ își găsesc noroacele." Copila, deșteaptă, "cum îi dedese soarta să fie", ajunge în trei luni de zile să se poarte de "parcă ai fi jurat cu mâna
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]