3,004 matches
-
obiect aflat în mișcare. Pulsațiile pot fi modifcate de fiecare liliac în funcție de necesități, dar în faza de apropiere de pradă, frecvența lor tinde să devină caracteristică fiecărei specii. Așa cum s-a menționat, lungimea de undă se scurtează în zborul de hrănire odată cu apropierea de pradă, ceea ce are ca rezultat reducerea intervalului dintre două ecouri și implicit, creșterea eficienței sistemului de ecolocație. Intesitatea sunetelor sau amplitudinea pulsațiilor variază în raport cu faza în care a ajuns vânătoarea. Ea este maximă în timpul căutării prăzii și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Datorită eficienței reduse a ecolocației, liliecii au zone preferate de vânătoare, pe care le cunosc cu precizie și care corespund strategiei lor de vânătoare. Se cunosc câteva strategii de bază, adaptate principalelor terenuri de vânătoare și caracteristicilor sistemului de ecolocație. Hrănirea în spații închise. Unii lilieci, cum sunt speciile de Plecotus, zboară prin păduri, pe sub coronamentul arborilor, hrănindu-se cu artropode de pe sol, precum gândaci, păianjeni sau miriapode. La fel procedează și Myotis myotis, care emite semnale obișnuite, cu frecvență modulată
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
frecvență modulată, atunci când vânează insectele de pe sol. Dacă insecta este localizată pe trunchiul unui copac, el încetează să mai emită semnale și zboară de-a lungul trunchiului, pe care îl scanează cu mustățile lui sensibile până când atinge prada. (Neuweiller, 1989). Hrănirea în imediata apropiere a vegetației. Speciile care vânează în apropierea solului sau a vegetației și-au dezvoltat strategii aparte pentru ca din multitudinea ecourilor recepționate, să le poată distinge pe cele care provin de la insecte. Liliacul cu potcoavă, de exemplu, preferă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
copacilor. Restul nopții și-l petrece în așteptarea prăzii, atârnând de o ramură și rotindu-și continuu corpul pentru a sonda împrejurimile, iar de îndată ce își ia zborul, o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
zone pot vâna și alți lilieci, care nu sunt strict legați de apă, ca Pipistrellus pipistrellus sau Nyctalus noctula. P. pipistrellus preferă suprafețele de apă acoperite cu vegetație, în timp ce N. noctula se hrănește mai curând în spații deschise (Bartonička, 2002). Hrănirea în zone deschise. În acestă categorie intră liliecii care vânează la mare înălțime, deasupra copacilor, sau la înălțimi medii, de până la 2 m, deasupra vegetației ierboase. Ei utilizează semnale relativ lungi (660 ms), de tipul frecvenței constante. Imediat ce liliacul reperează
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
locului instalării taberei, în preajma adăpostului, se notează toți indivizii ce trec în zbor, într-o anumită perioadă de timp. Metoda prezintă ca avantaj posibilitatea de a estima numărul de indivizi seara, efectivele ce se deplasează spre și dinspre punctele de hrănire. 3.4.5. Metoda traseu/oră Se realizează pe rutele de hrănire, traseele au două ore în medie și permit determinarea speciilor cu ajutorul detectorului, în interiorul suprafeței parcurse. Metoda poate fi aplicată de-a lungul râurilor. 3.4.6. Metoda capturării
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
zbor, într-o anumită perioadă de timp. Metoda prezintă ca avantaj posibilitatea de a estima numărul de indivizi seara, efectivele ce se deplasează spre și dinspre punctele de hrănire. 3.4.5. Metoda traseu/oră Se realizează pe rutele de hrănire, traseele au două ore în medie și permit determinarea speciilor cu ajutorul detectorului, în interiorul suprafeței parcurse. Metoda poate fi aplicată de-a lungul râurilor. 3.4.6. Metoda capturării - marcării - recapturării Este una din metodele cu largă utilizare în ornitologie, dar
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în ce măsură liliecii ne sunt utili și care sunt principalele foloase pe care ni le aduc. 5.1.1. Importanța economică a chiropterelor Principalul aspect sub care liliecii se fac utili în viața noastă este cel economic. În funcție de regimul lor de hrănire, ei intervin în diverse sectoare ale economie unei țări, cu beneficii care nu pot fi neglijate. Din punct de vedere economic, liliecii, sunt benefici oamenilor pe mai multe planuri: în controlul biologic prin consumul de insecte daunatoare atât pentru agricultura
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nutrienți, surclasând orice alți fertilizatori organici printr-o bună balanță a nutrienților esențiali (azot, fosfor, potasiu), printr-o bogată floră microbiană și un conținut înalt de materie organică. Compoziția sa chimică, fizică și biologică variază în raport cu specia și zona de hrănire a liliecilor, cu 92 tipul de peșteră, vârsta depozitului etc. De aceea este dificil a se stabilii valori cantitative precise pentru componentele sale, ele fiind variabile. Proprietățile naturale ale guano-ului nu derivă doar din compoziția sa complexă, ci se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
baltă, cu burtă galbenă (Bombina variegata), broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta). Reptile: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis). Este și o zonă de interes avifaunistic, un loc de cuibărit, de odihnă și hrănire pentru numeroase specii de păsări acvatice, limicole și de stuf: nagâțul (Vanellus vanellus), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), prigoria (Merops apiaster), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu creștere apicală) spre noi zone cu hrană. Ciupercile trăiesc, de regulă, În locuri umede, iar Împotriva rUV luptă tot prin derivați aminici ciclici, precum melanina, care conferă o culoare mai Închisă multor hife și spori. Adaptarea la condiții de hrănire s-a făcut și pe două căi speciale, asociindu-se cu alge (rezultând organisme simbionte numite licheni: tericoli, corticoli, saxicoli, ce pot coloniza toate mediile, supraviețuind și la temperaturi extreme) sau cu rădăcinile multor plante superioare (rezultând micorize: peritrofe, ectotrofe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
condițiile de hrană, calitatea și cantitatea hranei procurate și consumate, condițiile de cuibărit, de adăpostire temporară sau permanentă, mărimea arealului individual, concurența intra și interspecifică, reproducerea, longevitatea și mortalitatea ca și importanța economică a fiecărei specii. a. Metodele pentru studiul hrănirii și hranei păsărilor furnizează informații asupra cantității și calității hranei consumate de către păsări, în vederea aprecierii rolului lor din punct de vedere economic. Observarea directă a hrănirii și procurării hranei cu binoclul și luneta Analiza conținutului tubului digestiv prin sacrificarea păsării
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
longevitatea și mortalitatea ca și importanța economică a fiecărei specii. a. Metodele pentru studiul hrănirii și hranei păsărilor furnizează informații asupra cantității și calității hranei consumate de către păsări, în vederea aprecierii rolului lor din punct de vedere economic. Observarea directă a hrănirii și procurării hranei cu binoclul și luneta Analiza conținutului tubului digestiv prin sacrificarea păsării. Păsărilor sacrificate li se cercetează conținutul gușei, stomacului și uneori tubului digestiv în toată lungimea lui. Analiza ingluviilor furnizează date asupra hranei consumate de către păsările care
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
conținutul gușei, stomacului și uneori tubului digestiv în toată lungimea lui. Analiza ingluviilor furnizează date asupra hranei consumate de către păsările care produc ingluvii și în special răpitoarele de zi și de noapte. Analiza resturilor de hrană rămase la locurile de hrănire sau în jurul cuibului oferă date privind cantitatea și calitatea hranei consumate. Analiza excrementelor furnizează uneori date informative asupra hranei consumate de o anumită specie. Analiza depozitelor de hrană, pe care unele specii obișnuiesc să le facă, poate furniza date valoroase
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
este cea experimentală, prin introducerea unor schimbări în mediul imediat înconjurător și observarea reacțiilor păsărilor față de acestea. Metode personale: observarea păsărilor cu ochiul liber observarea păsărilor cu ajutorul binoclului observarea unor aspecte legate de comportamentul în timpul împerecherii, construirii cuibului, depunerii ouălelor, hrănirea puilor urmărirea emisiunilor sonore în timpul cuibăritului și formării perechilor fotografierea metoda fișelor determinatorul ilustrat Păsările din România și Europa ( Bruun B., Delin H., Svensson L), versiunea românească D. Munteanu, Ed. Hamlyn, London casete audio Grădina Copou este cel mai vechi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
orientalis, semințe de Thuya orientalis, Thuya occidentalis, Fraxinus, Syringa vulgaris, consumate de specii de păsări care se adună în stoluri relativ mari de Turdus merula, Bombycilla garrulus, Passer domesticus, Passer montanus. Unele păsări își schimbă în această perioadă modul de hrănire sau chiar și natura hranei. Astfel, unele insectivore tipice în restul anului ca: Sitta europea, Parus major, Parus caeruleus, devin vegetariene consumând fructele și semințele plantelor sălbatice. Altele, precum Garrulus glandarius își depozitează uneori hrana. Corvus frugillegus (fig.nr.14
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
anului ca: Sitta europea, Parus major, Parus caeruleus, devin vegetariene consumând fructele și semințele plantelor sălbatice. Altele, precum Garrulus glandarius își depozitează uneori hrana. Corvus frugillegus (fig.nr.14) și Corvus monedula se asociază în stoluri și execută migrații de hrănire. 5.2.2. Aspectul prevernal În acest sezon crește temperatura, durata zilei și umiditatea din sol, precum și metabolismul organismelor . Temperatura maximă înregistrată a fost de 240C iar cea minimă de -100C. Din punct de vedere pluviometric s-au acumulat precipitații
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
specia s-a stabilit, apoi una de căutare a locului de cuibărit. Urmează perioada de construcție a cuibului și de împerechere, perioada depunerii pontei și a incubației, apoi a creșterii puilor, după care are loc un repaus însoțit de o hrănire intensă și de năpârlire. După faza de pregătire a migrației de toamnă are loc perioada migrației care se continuă cu perioada de iernat în regiunile sudice. Astfel, în instinctul păsărilor s-au fixat cronologic și într-o anumită ordine toate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și ridicat, care reclamă și consumarea unei cantități sporite de hrană, bogată în calorii. Pentru aceasta, păsările se hrănesc intens și mare parte din activitatea lor zilnică se îndreaptă spre căutarea hranei. Păsările mici insectivore, cu ocazia celor 5 6 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană ce depășește de 2 8 ori greutatea lor corporală. Granivorele mici, cu ocazia celor 2 3 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană egală cu un sfert din greutatea lor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lor zilnică se îndreaptă spre căutarea hranei. Păsările mici insectivore, cu ocazia celor 5 6 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană ce depășește de 2 8 ori greutatea lor corporală. Granivorele mici, cu ocazia celor 2 3 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană egală cu un sfert din greutatea lor corporală. Modul de hrănire și natura hranei sunt foarte variate. La fiecare specie se poate determina o hrană de bază, pe care o consumă în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
consuma o cantitate de hrană ce depășește de 2 8 ori greutatea lor corporală. Granivorele mici, cu ocazia celor 2 3 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană egală cu un sfert din greutatea lor corporală. Modul de hrănire și natura hranei sunt foarte variate. La fiecare specie se poate determina o hrană de bază, pe care o consumă în mod normal, o hrană ocazională la care recurge în lipsa sau pe lângă hrana de bază și o hrană de nevoie
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
sa cunoască relieful din orizontul apropiat să măsoare și să determine unii factori meteorologici . să determine și să recolteze plante și animale din pădure. să observe culorile adaptative la animale și adaptările la diferite moduri de locomoție și tipuri de hrănire. să caracterizeze flora și fauna de pădure. să stabilească rolul și locul artropodelor în pădure Materiale necesare: pentru orientarea în teren: hărți ale regiunii, busolă, binoclu, ruletă. pentru studierea reliefului: schita de harta geomorfologica sau harta topografica, pentru notarea observațiilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
întocmește o caracterizare a florei cu dominanța plantelor. Ustensile și materiale - lupă, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presă pentru plante, ziare, etc . II Zoologii Obiectiv: determinarea și recoltarea de animale, observarea adaptărilor la diferite moduri de locomoție, moduri de hrănire, culori adaptative . Sarcini: 1) Observarea și determinarea animalelor cunoscute pe loc folosind și determinatoare. 2) Fotografierea animalelor greu de recoltat sau descrierea lor în fișe de observație 3) Recoltarea animalelor de talie mică (viermi, moluște artropode, batracieni, reptile) în pungi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
viermi, moluște artropode, batracieni, reptile) în pungi și cutii și etichetarea lor. 4) Enumerați tipurile de locomoție întâlnite la nevertebratele observate sau recoltate și prezentați adaptările pe care le prezintă la aceste moduri de locomoție. 5) Prezentați diferitele moduri de hrănire întâlnite la nevertebrate și adaptările observate. 6) Enumerați tipurile de locomoție la vertebratele observate sau colectate și ce adaptări prezintă. 7) Explicați colorația întâlnită la unele specii de batracieni și reptile întâlnite. 8) Întocmirea listei cu animalele nevertebrate și vertebrate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ouă și 150 de cuiburi). Concluzii finale. În încheierea vizitei, elevii sunt solicitați să își sintetizeze cunoștințele despre animale. Își reamintesc grupele de păsări studiate și recunosc caracterele anatomo morfologice ale acestora, adaptările la mediile de viață și modul de hrănire. Observă cuiburile și ouăle expuse în colecție. Ei evidențiază importanța animalelor observate în muzeu și în alte locuri, de aici necesitatea imperioasă de a le ocroti. Valorificarea ulterioară a vizitei științifice la muzeu. Solicit elevii să menționeze exponatele care i-
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]