6,525 matches
-
pe 7 februarie 2012 trimiteam ziarului “Coroana de oțel” umătoarele cerințe ale protestatarilor din Iași. “Asociația Alianța Civică Iași, ca inițiatoare a protestelor din Iași la adresa guvernanților, alături de “Amicii Regelui Mihai” și Fundația “Memoria”, susține și participă efectiv la protestele ieșenilor din Piața Unirii din Iași din perioada ianuarie-februarie 2012. Datorită lipsei de răspuns a guvernanților locali și naționali la revendicările noastre timp de 3 săptămâni (menționăm că au fost mitinguri și marșuri în tot acest timp, care s-au desfășurat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
TV de la postul B1TV favorabili președintelui și guvernului, TVR a acționat aproape ca în decembrie 1989, minimalizând și ridiculizând acțiunile protestatarilor din București și din celelalte orașe din țară. 4. Cerem acestor persoane, directorul SIE și directorul TVR, care sunt ieșeni, să vină să discute cu protestatarii din Piața Unirii din Iași care protestează din 14 ianuarie 2012. Suntem acolo zilnic între orele 17-20. 5. Cerem scuze protestatarilor din București și din țară, care stau de 3 săptamâni în viscol și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu protestatarii din Piața Unirii din Iași care protestează din 14 ianuarie 2012. Suntem acolo zilnic între orele 17-20. 5. Cerem scuze protestatarilor din București și din țară, care stau de 3 săptamâni în viscol și ger, că acești doi ieșeni contribuie la accentuarea suferințelor lor. 6. Cerem alegeri anticipate și un parlament funcțional, care să producă legi votate conform conștiinței parlamentarilor și nu prin fraudă sau prin imposibilitatea de a vota a acestora, așa cum s-a întâmplat în actualul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
1997), al cărei text păcătueiește nu doar prin "miile de greșeli de dactilografie și de corectură", pe Al. Andriescu, în calitatea sa de editor pur sentimental al ediției G. Călinescu; diseminându-și propriile notel printre cele ale divinului critic, incriminatul profesor ieșean "practic învelește miezul deja aflat în coaja unui editor, într-o a doua coajă, a sa, ne dă nuci verzi și ne povestește cât de dulce este sâmburul". Despre "ediția Eminescu a Muzeului Literaturii Române" (coordonată de Dan Condeescu), un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
făcând parte inalienabilă din mistica definitivului, figuri de legendă, tip Maiorescu (la 19 ani doctorat în filosofie magna cum laude la Berlin, urmat de două licențe la Paris în litere și în drept, la 23 de ani rector al Universității ieșene etc.), Iorga (autor a 1 400 de cărți și a zeci de mii de studii și articole), Arghezi (după 1954 devenit repede "poetul oficial decorat cu Ordinul Muncii", și care "din oportunism ține un discurs slugarnic la Kremlin și publică
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pușca mea căutați aci, mă găozarilor?". Aflînd uimit că el însuși îi invitase, a zis, conciliant: "Bine, luați niște cîrnați și un bax de bere, și dormiți la mine, că nu mai am bani de cazare!"... Mai am niște cazuri ieșene, dar mă abțin să mă pronunț. Deocamdată... Memorii credibile & fixații incredibile Prin bunăvoința actorului Dionisie Vitcu, am pus mîna pe o carte greu găsibilă în librării sau biblioteci: Teatrul în comunism de Dumitru Furdui. Pentru bibliotecari, bănuiesc că volumele (două
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
muzician, inegalabilul anecdotist și petrecăreț a rămas nu doar în istoria muzicii (și-a spectacolului), ci și în cea a... gastronomiei! Nu toți cunosc aplecarea spre bucătărie a cîntărețului și pofta sa de mîncare pantagruelică. O distinsă slujitoare a operei ieșene mi-a destăinuit, cu ani în urmă, că într-o reprezentație a partiturii verdiene era cît pe ce să fie strivită (la propriu!) de voluminosul Goangă care, căzînd peste ea (conform mizanscenei), n-a mai fost capabil să se ridice
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ei. Doar un cerșetor nenorocit avem acum în beci!" a explicat unul dintre ei. Și, brusc, artiștii au lăcrimat: căci minunatul lor coleg murise... în hainele unui cerșetor din piesă. Nu mai vorbesc de Tomiță Moraru, o speranță a scenelor ieșene, care s-a sinucis în Germania, anul trecut! Să fie chiar ineluctabilă această etichetă "vagabon descă" în cazul omului de teatru? Dacă ne amintim de Molière, de Vraca, dacă nu uităm că marele Cehov s-a întors în patrie mort
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în preajma căruia m-am aflat în viață doar de două ori (la vizionarea premierelor mele de la Național), cum mi-a răspuns slugarnic și onctuos într-o zi pe stradă, în fața Halei! Nu-l pot uita nici pe un alt politruc ieșean, actualmente semialcoolic, cum a încercat să desființeze un spectacol al meu de frica apariției în sală a tovarășului Nicu Ceaușescu! Nu-mi iese din memorie nici tovarășa Sîrbu, de la Bîrlad, care a interzis spectacolul meu cu Noțiunea de fericire de la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mai zic? E a doua oară cînd umilesc spațiul germanic! Nu cu arta deși nici artistic nu m-am făcut de rîs, prezentînd în premieră mondială un text de Ionesco, despre care lumea zicea că a ieșit grozav. Dar teatrul ieșean nu mă bagă-n seamă, fiindcă eu nu mi-s ieșean, nici angajat la Național, deci nu contează ce succese am pe plan teatral național și nu numai. Iașul zice că eu nu-s de talia lui, ergo mă mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu arta deși nici artistic nu m-am făcut de rîs, prezentînd în premieră mondială un text de Ionesco, despre care lumea zicea că a ieșit grozav. Dar teatrul ieșean nu mă bagă-n seamă, fiindcă eu nu mi-s ieșean, nici angajat la Național, deci nu contează ce succese am pe plan teatral național și nu numai. Iașul zice că eu nu-s de talia lui, ergo mă mulțumesc cu alte localități, printre care Timișoara, capitala vestică a României, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
stat. 5. Să fie denunțate încercările de a se crea disensiuni între muncitori și intelectuali, ca și încercările de a defini Revoluția din Decembrie ca o "revoluție proletară". 6. Să se țină cont, la estimarea acestei Revoluții, și de preludiile ieșene de la 16 Februarie 1987 (muncitorii de la Nicolina), 17 Februarie același an (studenții), 14 Decembrie 1989 (Frontul Popular). 7. O atitudine fermă trebuie adoptată față de orice tentativă de manipulare a opiniei publice, posibilă mai ales din cauza lipsei de cultură politică. 8
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
domeniul cercetării-dezvoltării-inovării. Parcurile științifice și tehnologice reprezintă o soluție românească viabilă pentru amelioarea pieței cercetării-dezvoltării-inovării autohtone, prin verificarea ipotezei dacă Parcul Științific și Tehnologic din Iași reprezintă sau nu o aplicație a politicii autohtone de cercetare-dezvoltare-inovare, respectiv dacă parcul științific ieșean are potențialul necesar de a induce creștere economică în plan local. Deoarece este necesară clarificarea conceptelor cu care vom opera: piața cunoștințelor, teoria economiei bazate pe cunoaștere, cercetarea, dezvoltarea, inovarea, educația și capitalul uman, drepturile de proprietate intelectuală, modalitățile de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
moment, administrarea Tehnopolis este realizată de către S.C. Tehnopolis S.R.L., societate înființată în acest scop, chiar în anul începerii funcționării Parcului 2004). Denumirea a fost aleasă în mod special, deoarece întreprinzătorii străini sunt ușor receptivi la mesajul din titlul parcului. Tehnopolul ieșean (ca de altfel și alte parcuri științifice și tehnologice), este conceput ca o imagine de succes, ce îmbină ideea de dezvoltare economică, cu cea de locație dorită de agenții economici și de spațiu indispensabil polarizării ideilor inovative, creatoare, locarea într-
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Tehnică "Gheorghe Asachi", Universitatea "Al. I. Cuza", Universitatea " Ion Ionescu de la Brad" și, ulterior, Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr.T. Popa" se implică în realizarea efectivă a Parcului. Fundația "Centis" realizează studiul de fezabilitate al viitorului parc științific și tehnologic ieșean. La acel moment au fost luate in calcul trei locații posibile de construcție a parcului știițific și tehnologic amintit, respectiv zona Fortus, Miroslava și Venția, alegerea zonei de amplasare stabilindu-se funcție de costuri: Tabelul nr. 5.11. Locații și costuri
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
adaugă know-how (neevaluat). La momentul la care a prins contur ideea constituirii parcului științific și tehnologic Iași nu exista legislația specifică acestui tip de parcuri, ea fiind aprobată și intrând în vigoare în februarie 2002. Inițiatorii parcului științific și tehnologic ieșean s-au orientat în realizarea planului inițial de fezabilitate, urmărind prevederile legislației privind regimul parcurilor industriale (Legea nr. 134/2000). Recunoaștem că inițiatorii Tehnopolis-ului au meritul de a fi contribuit la acoperirea vidului legislativ de la acel moment, prin propunerea înființării
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
boom economic a determinat recompartimentarea suprafeței parcului destinată incubatorului de afaceri, pentru a face față cererii mari existente pe piața ieșesnă. În perioada 2008-2010, stagnarea și ulterior declinul economic și-au spus cuvântul și în ceea ce privește numărulul firmelor "incubate" în parcul ieșean, numărul lor scăzând la zece, număr care se menține și astăzi. Ca facilitate, se acordă firmelor de tip start-up gratuitate la închirierea spațiilor în timpul primelor șase luni de dezvoltare. Grupa IMM-urilor include 10-15 IMM-uri care să activeze în conformitate cu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
necesare desfășurării activității acestuia. Raportat la datele culese și prezentate mai sus, schițăm, mai jos, câteva recomandări, care, prin extrapolare, vizează însăși revigorarea politicii de cercetare-dezvoltare-inovare: Ideea unui parc științific și tehnologic este salvatoare pentru Iași, date fiind caracteristicile zonei ieșene, din punct de vedere al dezvoltării științifice. Un avantaj clar derivă din locarea într-o fostă zonă industrială ieșeană, altă dată puternică. Activitățile și ideile inovative specifice parcului ar fi trebuit să își găsească și o bază industrială și tehnologică
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
extrapolare, vizează însăși revigorarea politicii de cercetare-dezvoltare-inovare: Ideea unui parc științific și tehnologic este salvatoare pentru Iași, date fiind caracteristicile zonei ieșene, din punct de vedere al dezvoltării științifice. Un avantaj clar derivă din locarea într-o fostă zonă industrială ieșeană, altă dată puternică. Activitățile și ideile inovative specifice parcului ar fi trebuit să își găsească și o bază industrială și tehnologică ieșeană, pentru care nu avem însă dovezi. Planul inițial a fost respectat într-o oarecare măsură. Există, totodată, o
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
din punct de vedere al dezvoltării științifice. Un avantaj clar derivă din locarea într-o fostă zonă industrială ieșeană, altă dată puternică. Activitățile și ideile inovative specifice parcului ar fi trebuit să își găsească și o bază industrială și tehnologică ieșeană, pentru care nu avem însă dovezi. Planul inițial a fost respectat într-o oarecare măsură. Există, totodată, o serie de probleme identificate, constând în gradul mic al beneficiilor economice locale, dar și în amestecul politicului în managementul parcului, care trebuie
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
să îl aibă în regiunea de Nord-Est a României, respectiv de promotor al inovațiilor, de upgradare a capacităților tehnologice și de a induce dezvoltare industrială proprie. Au fost astfel exploatate avantajele pe care le prezintă Iașiul, respectiv apropierea de universitățile ieșene binecunoscute, nu doar în regiunea Moldovei, ci în întreaga Românie, care poate stimula creșterea economică regională, în general, ieșeană, în particular. Concentrarea de universități și de centre de cercetare în Iași este considerabilă. Trei din cele zece universități cele mai
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și de a induce dezvoltare industrială proprie. Au fost astfel exploatate avantajele pe care le prezintă Iașiul, respectiv apropierea de universitățile ieșene binecunoscute, nu doar în regiunea Moldovei, ci în întreaga Românie, care poate stimula creșterea economică regională, în general, ieșeană, în particular. Concentrarea de universități și de centre de cercetare în Iași este considerabilă. Trei din cele zece universități cele mai bine clasate în România se găsesc în Iași, fiind, în același timp, parteneri ai Parcului Tehnopolis: Universitatea "Alexandru Ioan
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și minusuri cu care Parcul Științific și Tehnologic Iași a plecat în desfășurarea activității sale, respectiv: amplasarea Iașului în România, amplasarea României în Uniunea Europeană, imaginea României în exterior prea puțin ameliorată. Toate acestea sunt de natură a reduce șansele parcului ieșean de atragere a capitalurilor investiționale. Pe de altă parte, Parcul Științific și Tehnologic Tehnopolis din Iași nu valorizează plusurile existente: mâna de lucru ieftină, buna pregătire profesională și culturală a tinerilor specialiști formați la universitățile ieșene. În plus, lipsa de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
a reduce șansele parcului ieșean de atragere a capitalurilor investiționale. Pe de altă parte, Parcul Științific și Tehnologic Tehnopolis din Iași nu valorizează plusurile existente: mâna de lucru ieftină, buna pregătire profesională și culturală a tinerilor specialiști formați la universitățile ieșene. În plus, lipsa de promovare a Parcului Științific și Tehnologic "Tehnopolis" face ca existența acestuia să fie aproape necunoscută în Iași. Tehnopolis și-a propus ca prin atragerea continuă de noi locatari în cadrul Parcului ori în imediata vecinătate să creeze
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Este imperativă ameliorarea managementului Parcului Tehnopolis, punând la punct o mai bună strategie de atragere a firmelor inovatoare care ar putea să preia în mod concret unul din segmentele pieței de desfacere. Atragerea firmelor inovatoare este necesară pentru diminuarea șomajului ieșean. Așadar, un management mai eficient, capabil să atragă fonduri și granturi europene reprezintă soluția pe termen lung a dezvoltării parcului științific și tehnologic ieșean. Considerăm că schimbarea administratorului Parcului Științific și Tehnologic "Tehnopolis" reprezintă o soluție de luat în calcul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]