3,426 matches
-
vremuri. Dar mustățile mele sunt de tot active. Ele funcționează ca o antenă, și le mai adaug altele: deasupra ochișorilor și pe obraji, fiecare fir simțind cea mai ușoară mișcare a aerului produsă de imprudentul șoarece. Și mă gândesc la ignoranța unora, care se distrează „bărbierind“ o pisică neștiind, de pildă, că și o pisică oarbă din naștere știe astfel să se orienteze fără a răsturna nimic prin casa ei. Lui Cristi i-e frică să mărturisească că, de fapt, noi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza... și atât. În rest, folclor local, fabulații și fantezie cât cuprinde. Dar și ignoranță suverană! Oricum, s-a admis botezarea școlii cu numele Valeriei întrucât este vorba de un personaj cultural aparținând istoriei locului, care a scris și poezie. Măruntă și epigonică, cum se poate vedea și din strofa publicată (de această dată, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării". Ca totdeauna, revista practică și un adevărat ecarisaj cultural, oferindu-ne buchetul vestejit și... țepos al ultimelor gafe izvorâte din incultură, urechism și ignoranță etalate pretutindeni în gazetăria culturală. Dar, să revenim la "cerebrologie". N-avem căderea să ne pronunțăm cu privire la rigoarea științifică, relevanța bibliografiei la zi, exactitatea mini-sintezelor și acuratețea încărcăturii de informație. Or s-o facă, sper, specialiștii, deși simplul interes științific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
adoptată în 2007, recomandă statelor UE să promoveze predarea în școli a "teoriei evoluționiste ca principală teorie științifică." (O teorie secundară științifică nici nu prea știm să fie...) Deci, Papa, da, UE, da, Hârdău, nu! Într-un adevărat hârdău de ignoranță s-a înecat, după tipicul românilor, care scot carul dintr-un șanț, spre a-l prăvăli în celălalt, teoria lui Darwin! Un singur ministru al unei țări europene, cel de la Belgrad, a avut o inițiativă similară și a trebuit imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în veacul trecut 1999 instructivul volum "Puterea și cultura") și înainte de a te pronunța definitiv și ritos, s-ar cuveni parcurse barem câteva dintre opurile cu pricina. Altfel, ești condamnat să rămâi prizonier al clișeului "valorilor democrației interbelice", înfățișat (din ignoranță sau partizanat politic) la modul idilic, drept un "a fost odată" demn de respectuoase aduceri aminte. Datorită faptului că, după 1990, centrul de greutate al cercetărilor s-a fixat aproape exclusiv pe revelarea destinelor "intelectualilor români în arhivele comunismului" (titlu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și o relatare întemeiată pe probe din arhive, mai ales ale Securității, prefer cartea-document. Prea multe nu știm despre "vremea aceea" și, până la plusul de cunoaștere nuanțată și rafinată, apanaj al ficțiunii, rămâne să astupăm găurile-hău din care se înfiripă ignoranța noastră suverană. S-au împăunat destui viteji după război, s-au publicat jurnale trucate, s-au confecționat și eroi din carton presat, avizi de privilegii și recompense dar toate astea n-au cum să disloce, din raftul prim al interesului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Fă-mi tot ce vrei, fă-mi de toate, prințu’ meu, frumosu’ meu, dragostea mea și iubirea mea... Prințișoru’ meu mulatru. Așa-mi spunea. Să-nțepenesc dacă v-oi minți, eh, ce știți voi? Andrei părea să-și accepte resemnat ignoranța. Nu știuse, habar n-a avut, toată povestea asta alunecase pe lângă el aiurea, fără să fie În stare să tragă vreun folos de pe urma ei. Acuma nu mai are nici o importanță. Faptu-i consumat. — O să luăm un tramvai de-aici, spuse. Traversasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
acelaș domn scund. „ - Ba da, domnule... văd, cum să nu vadă!.. îi răspunse grav, senatorul. Dar vorba Psalmistului : „Ochi au, dar nu vor să vadă; urechi au, dar nu vor să audă...!”, asat-i domnule. O fac din patimă, ori din ignoranță.. Și, nu vor să vadă și să audă, făcând pe orbii, și pe surzii, în fața realității.. și primejdiei care ne pândește..” Senatorul avea dreptate... Ideile false, comuniste, prindeau repede în popor, întunecându-i mintea, introducând anarhia în spiritul poporului de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
psihologiei sociale, desemnat de W. Doise (1982) ca fiind de cea mai extinsă complexitate (nivelul ideologic și al mentalităților). În acest orizont tematic se nasc întrebările cărora psihologia interculturală încearcă să le ofere răspuns: "Cine este celălalt?", " Care sînt limitele ignoranței proprii în cunoașterea alterității?", "îl putem cu adevărat înțelege pe celălalt?". într-un asemenea context se cuvin evocate și cauzele de natură pragmatică, legate de nevoia de optimizare organizațională. Din rațiuni care țin de eficacitatea instituțională, se dezvoltă "direcții" de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
agresive întocmai ca tipul social al bădăranului standard din descrierea anterioară este, în fapt, cel mai slab, mai vulnerabil (Goffman, 1955/1967, 1956/2001, 1969/1992). Printr-un asemenea exces expresiv el nu face altceva decît să-și mascheze neputința, ignoranța și nesiguranța pe care le resimte ca fiind covîrșitoare și pe care crede că le poate substitui cu această "asupra de măsură" înstăpînită a "celuilalt", cu "părelnicia a ceea ce sînt". Pînă și celebrele studii asupra obedienței atestau cu claritate validitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a apărut în viața noastră de aproape doi ani, nepoata mea Iulia, pe care îmi doresc să o văd crescând și evoluând într-o lume cu un simț mai precis al direcției, cu mai multă decență, respect, cu mai puțină ignoranță, ură, încrâncenare și suficiență - într-un cuvânt, o lume normală, pentru că la urma urmei ce ar fi viața noastră fără un orizont de idealitate? Un agent al schimbării Harriet SILIUS Nu am fost în Paris în 1968. Am fost acolo
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
decisivă mișcării naționaliste irlandeze, ai cărei membrii cei mai refractari ar fi devenit carne de tun pe fronturile Europei, departe de Irlanda. Această idee a fost respinsă de naționaliștii irlandezi, care au intuit capcană. James Craig explica această poziție prin ignoranța poporului irlandez, care nu era obișnuit să susțină solidar cu celelalte popoare ale Imperiului Britanic o parte egală din povară pe care o presupunea intrarea în războiul mondial. Poziția naționaliștilor irlandezi privind respingerea înrolărilor a fost susținută și de liderul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
permisă folosirea unor metode mult mai dure decît pînă atunci. Unul dintre ofițerii care-l ascultau a fost desemnat să ia cuvîntul în numele tuturor celorlalți colegi. Acesta i-a spus superiorului că "după accent, bănuiesc că sînteți englez și, în ignoranța dumneavoastră, uitați că va adresați unor irlandezi" și, scoțîndu-și epoleții, cureaua și sabia, i le-a întins colonelui cu cuvintele: "Și acestea sînt englezești. Considerați-le un cadou din partea mea. Sînteți un criminial."77 Situația a devenit intolerabila pentru Londra
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Problemă endemica a șomajului ridicat a constituit principala cauză a celui mai mare flagel național irlandez: emigrația. Unul din motivele pentru care de Valera a eșuat în a concretiza multe din idealurile sale politice, culturale sau sociale a fost tocmai ignoranța să în domeniul economic. Programul lui era destul de anacronic: dorea crearea unei economii irlandeze autosuficiente, prin impunerea unor tarife vamale foarte mari, menite a proteja incipientă industrie irlandeză, si mai ales agricultură de concurență unor produse străine, mai ales britanice
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ajute spionajul german era evident ÎRA, și asupra ei s-au concentrat toate eforturile serviciilor secrete irlandeze și britanice. Colaborarea dintre ÎRA și germani nu s-a concretizat la nivelul pe care il dorea conducerea ÎRA din mai multe motive: ignoranța germanilor cu privire la situația politică din Irlanda, dezorganizarea ÎRA și complexitatea birocratica a mașinăriei de război germane. Abwehr, serviciul secret al Wehrmacht-ului, condus de amiralul Canaris, a fost desemnat să încerce să-i contacteze pe radicalii irlandezi. Dar chiar și
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
devine lumină, se ajunge la simultana percepție în care intelectul se vede pe sine în timp ce are vederea Dumnezeului Treimic. Pentru tradiția origenisto-evagriană, vederea luminii nu implică o trecere dincolo de putințele vouq-ului, de aceea tema întunericului înțeles drept o cunoaștere prin ignoranță lipsește. Însă, în cea mai înaltă stare a minții, cea a rugă¬ciunii curate, nu mai există o conștiință de sine, starea minții fiind asemenea cu cea din somn. Este probabil motivul pentru care Evagrie folosește termenul rugăciune pentru a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cea a rugă¬ciunii curate, nu mai există o conștiință de sine, starea minții fiind asemenea cu cea din somn. Este probabil motivul pentru care Evagrie folosește termenul rugăciune pentru a desemna această stare, căci mintea se găsește într-o ignoranță fără hotare a oricăror date despre lume și situarea în aceasta, lipsa totală de formă a minții combinându-se cu o intensă stare de dorire a lui Dumnezeu, care seamănă cu o neîncetată cerere. O asemenea doctrină a reprezentat o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
textul evanghelic, și este adus ca argument episodul Schimbării la Față. Cei care au fost martorii Schimbării la Față a lui Iisus au fost orbiți, ochii trupești neputând suporta vederea slavei divine. Ochii trupești devin în doctrina origenistă simbol al ignoranței. Scopul vieții creștine este pentru Origen contemplația, adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda cu adevărat Arhetipul, și mai puțin funcția
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
moduri. Pentru că mulți sufereau de dizenterie, cei care se prăbușeau și cădeau în gaura latrinelor erau lăsați să se inece acolo, chiar dacă mai erau, încă, în viață. Puțini aveau puterea sau voința de ai trage afară. Soarta lor îngrozitoare era ignoranța. Nevoia celorlați suferinzi de dizenterie de a folosi latrina era prea urgentă, ca să le mai pese. Curios, dar latrina a salvat un tânăr locotenent înfometat, un conte a cărui familie posedă câteva castele și domenii. Auzind un soldat spunând ceva
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
moduri. Pentru că mulți sufereau de dizenterie, cei care se prăbușeau și cădeau în gaura latrinelor erau lăsați să se inece acolo, chiar dacă mai erau, încă, în viață. Puțini aveau puterea sau voința de ai trage afară. Soarta lor îngrozitoare era ignoranța. Nevoia celorlați suferinzi de dizenterie de a folosi latrina era prea urgentă, ca să le mai pese. Curios, dar latrina a salvat un tânăr locotenent înfometat, un conte a cărui familie posedă câteva castele și domenii. Auzind un soldat spunând ceva
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
celuilalt: „spre a regula această afacere Într-un chip mulțumitor pentru amândouă părțile...”. S-ar părea că venerabilul trebuie menajat, Zoe - nu. Sau crede că Zoe e mai direct interesată În rezolvarea situației delicate, spre deosebire de soțul ce simulează ignoranța și respinge autenticitatea scrisorii de amor pierdute, sau Înțelege că tactica aplicată nu este eficientă. Zoe are influență asupra mai- marilor politici ai urbei, Zoe trebuie să-l convingă pe prefect de necesitatea unei Înțelegeri, Zoe e o femeie cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și Crăcănel pe fiecare dintre femeile care inițiază câte un triunghi sentimental. Bănuielile nu-și mai au rostul, bărbatul preferă să accepte aparențele sau explicațiile mai mult sau mai puțin convingătoare și, prin urmare, și compromisul moral. Nu atât din ignoranță ori naivitate, cât din comoditate, din obișnuință. Aflată la Începutul relației cu Nae, Didina e ușor ezitantă; reținerile ei Țin, posibil, de o strategie menită să Întrețină pasiunea, dar - tot atât de posibil - și de prezența celeilalte femei În viața amoroasă a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
tejghetarul lui Jupân Dumitrache). Dar, culme a degradării morale, soțul Își Încurajează nevasta să practice adulterul ca formă a diplomației (e situația lui Mandache, dar și a lui Manolache Guvidi), făcându-și din aceasta un nume de glorie ori simulând ignoranța (ca nenea Stasache, din schița Cadou). A doua soție a amicului Guvidi este „tot așa de tânără și de frumoasă cum era odinioară răposata”, și tot atât de diplomată: schimbă o moșie pe o pereche de cai roibi, prețul real fiind - după cum
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
intelectuală impresionantă este Caliopa, „republicană română”, din schița Justiția română. Un șarlatan profită de buna ei credință; se supune orbește nu din lipsă de pudoare (deși se poate presupune că altele sunt așteptările ei, nu să fie tâlhărită), ci din ignoranță: „Eu, domnule prezident, vine dumnealui la mine, care venea Întotdeauna seara ca amic, Încă era și dumneaei care mi-este amică, și ați chemat-o dumneavoastră martoră că a fost acolo și poate să jure cum s-a-ntâmplat. [...] Zice
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
verde. IORDACHE: Aș! nu mai crede În mofturile cărților, frate...”. (s.n.) Despre dama de verde cu care o Înșală amantul Nae Îi vorbise Mița lui Iordache din momentul În care sosește la frizerie În căutarea amantului trădător. Pampon, În deplină ignoranță, Îi confirmă că amanta lui e damă de verde: „MIȚA (oftând): La d-ta... nu poate fi ca la mine... La mine e chestiune de traducere. PAMPON: În amor? MIȚA (asemenea): Da, În amor... PAMPON: Ca și la mine... MIȚA
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]