12,854 matches
-
fiind definită într-o anumită măsură de comunitatea din care sunt parte. În contrast cu concepțiile instrumentale și sentimentale ale comunității, această viziune "puternică" poate fi descrisă drept concepția "constitutivă". Deși nu este menționată obligația față de comunitate și membrii acesteia, ea este implicită pentru fiecare membru. Sentimentul obligației pare a fi însă mai important decât obligația însăși. 2.5. Relația de comunitate Abordări ale comunității ca relație sunt prezente la filosofii comunitariști. Relația de comunitate presupune considerarea comunității ca entitate, ca formațiune socială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
entitate colectivă, comunitatea are capacitatea de a fi, de a deveni subiect. Este o specificare în spiritul lui Etzioni, deoarece se indică "vocea morală a comunității", amintind de superegoul freudian care socializează și controlează impulsurile egoiste ale individului. O idee implicită, când amintim de granițele materiale sau simbolice, ține de aceea că în comunitate regăsim un set nestructurat de relații dar în același timp comunitatea este privită ca un set organizat de relații. În funcție de orientarea propriului demers, unii autori favorizează o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ea nu este acceptată ca unică. Activități comune și/sau credințe împărtășite pot reprezenta de asemenea baze pentru comunități. Astfel, nu ar trebui să confundăm cea mai potrivită condiție cu un aspect definitoriu, esențial. Locul, considerat de mulți ca fiind implicit, nu ar fi atât de important precum rețelele de relații ce se stabilesc acolo. Fie și numai după dimensiunea emoțională implicată în termenul comunitate ne dăm seama că aceasta este mai mult decât un loc. Este vorba despre o calitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de activități și interese, implicarea persoanei ca întreg și nu doar segmentar, responsabilitate față de structura socială respectivă, cât și față de ceilalți. Implicarea personală mai profundă, condiție a apariției sentimentului, a spiritului comunitar reprezintă de asemenea un criteriu esențial. Un criteriu implicit la Frazer dar nespecificat, legat de precedentul, poate fi dedus de asemenea din ideea că sentimentul comunitar nu apare acolo unde se împarte doar mizeria. La Etzioni, criteriile esențiale sunt grija pentru binele celorlalți, respectiv existența imperativelor morale. Desigur, aceasta
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi încrederea sau, conform lui Hannah Arendt, puterea politică, pot avea calitatea de a crește și nu de a se diminua, dacă sunt utilizate" (Frazer, 1999: 80). În al doilea rând, toți cei ce folosesc termenul comunitate consideră cel puțin implicit că relațiile din comunitate sunt relații personale. Dar există o orientare individuală și către relațiile din comunitate, o reciprocitate a relațiilor dintre indivizi, grija, respectul fiecăruia pentru fiecare. Indivizii își construiesc o adevărată hartă mentală cu privire la întregul comunității, imagine la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
problema instituțiilor tradiționale comunitare în Rusia: asemenea instituții cum ar fi mir-ul și cooperativa țărănească" (Nisbet, 1993: 69). Marx a fost interesat de două tipuri de comunitate. În primul rând, solidaritatea clasei muncitoare în lume, respectiv tipul de comunitate implicit în ceea ce el numea cuprinzătoarea asociație a națiunii. Dar aceasta nu era comunitatea în sensul utilizat de alți gânditori. Referindu-se la bazele societății feudale, el vorbea de fapt despre familie, ocupații, caste, ghilde, neconforme cu ceea ce se aștepta în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fericirea oamenilor" (Ossowska, 1972: 67). Este relevantă maniera în care venerația pentru familie a crescut, respectiv a scăzut în timp. Deși unele dintre concluziile autoarei poloneze sunt mai degrabă forțate raportat la elementele ce au stat la baza lor, sublinierea implicită a diferenței dintre poziția supraordonată a familiei în imaginarul social și ceea ce reiese din analize vine în sprijinul abordării noastre. Familia nu avea o importanță prea mare în tradiția greacă. Polybius arată că în timpul său oamenii se abțineau masiv de la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
individului, cât și a grupului. Această tendință descentralizatoare este dublată de o alta, și anume dezvoltarea relațiilor multiplexe. O relație multiplexă este una ce servește mai multe interese. Avem o perspectivă ce vizează relevanța statusului, cu cumulul de statute și implicit cu interesele atinse. Astfel, apartenența mediată și afilierea multiplă, lucrând împreună, conduc la creșterea solidarității în timp ce prezervă și independența. Această linie de argumentare sugerează că este greșit să se fetișizeze solidaritatea, după cum este greșit să se glorifice independența necondiționată. Fiecare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și practici de gen din spațiul slav care, pe fondul condițiilor generale, au creat multe dificultăți satului. Dacă frica de Dumnezeu sau, altfel spus, raportarea la entitatea supremă reușea să imprime, într-o perioadă întunecată dar îndelungată, coerența comportamentelor și implicit transferabilitatea modalităților de interpretare și acțiune, mai târziu ideile de demnitate personală și onoare erau acelea care vor exercita un control social eficace, alături de alte forme de constrângere, păstrând vechile coordonate. Anterior, românii ca și alții la timpul lor, nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe latura vizionară, pe (ncercarea de a contura forme egalitare de organizare socială, (n care rațiunea ș( nu (nt(mplarea să aibă rolul hotăr(tor. Astfel, latura critică a acestor preocupări este mai puțin manifestă, deși ea poate fi considerată implicită. Imaginarea ș( (ncercarea de realizare a unor noi forme de organizare socială trebuie să se nutrească dintr-o nemulțumire față de neajunsurile celor existente. Ș( atunci c(nd nu este vorba doar de proiectul unui singuratic, nu se poate vorbi de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunicatul Consiliului se vorbea despre încetarea colaborării cu CDR, responsabilitatea divorțului fiind proiectată asupra președintelui Constantinescu, premierului Isărescu și liderilor liberali, cei care erau făcuți vinovați de menținerea lui Victor Babiuc la șefia Armatei după demisia acestuia din PD și implicit de noua criză guvernamentală. La două săptămâni distanță, pe 17 martie, un nou Consiliu de Coordonare Națională trebuia să hotărască soarta guvernării în coaliție. Deși mulți dintre reprezentanții filialelor se pronunțaseră pentru ieșirea PD de la guvernare, înlocuirea lui Babiuc cu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
dar și pentru a proteja sistemul, decât soluția unor judecăți de tip solomonic. Poate că nu toate deciziile Curții Constituționale au fost subsumate unei astfel de strategii, poate că de multe ori hotărârile au fost adoptate sub presiunea, fie și implicită, a uneia sau alteia dintre părțile implicate, dar, cel puțin în cazul nostru, evidența unei asemenea judecăți nu poate fi negată. Profitând probabil și de faptul că inițiatorii demersului au cerut să constate că președintele a încălcat grav Constituția când
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate? Și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau postmodernă? Acesta este punctul de pornire al acestui studiu. Desigur problematica modernizării și implicit cea a tradiției este una complexă prin faptul că teoretic, toate aspectele vieții umane i se circumscriu se poate vorbi de o modernitate socială, politică, religioasă, etc. Studiul de față abordează însă un segment restrâns al acestei problematici, cantonându-se în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dezechilibrul dintre libertatea individuală și sentimentul siguranței. Într-o lume în care trăsătura caracteristică a devenit superficialitatea legăturilor umane, comunitatea vine cu o promisiune de recuperare a afectivului, a umanului, a atașamentului față de valori comune și a unei înțelegeri reciproce implicite între oameni. Nesiguranței și caracterului profund schimbător al lumii comunitatea îi opune o lume plină de substanță, de relații umane profunde și autentice. Ca o serie de alte aspecte sociale, și comunitatea dobândește semnificații sociale noi în contextul procesului de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
astfel încât evenimentele locale sunt influențate de evenimente ce au loc la mii de mile depărtare și invers (Giddens, 2000) Nota comună care se distinge din definițiile date globalizării este aceea a dialecticii local-global, apropiat-îndepărtat și a influențelor reciproce dintre acestea. Implicite sunt și ideea că procesul globalizării se adâncește progresiv și ideea că distincția între centru și periferie se estompează (Kearny, 1995). Complexitatea fenomenului globalizării reiese și din faptul că există cel puțin patru arii de analiză a acestuia, așa cum reiese
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acoperite toate județele (spre deosebire de celelalte două). De aceea analiza de față rămâne una cu valențe descriptive. În ce privește analiza dimensiunilor relevante pentru globalizare, cu precădere datele calitative arată că cea mai mare parte din aceste dimensiuni au mai degrabă efecte indirecte, implicite, puțin vizibile în planul realității sociale cotidiene, pentru cele două comunități studiate. Dintre toate dimensiunile amintite de obicei în literatura de specialitate ce tratează tema globalizării, doar cea referitoare la aspectele socio-culturale are efecte în plan concret, decelabile în mod
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au întâlnit vremelnic sau durabil, timp de secole, influențându-se reciproc sau exercitarea, prin efectele unei dominații politice ori economice, unei semnificative penetrații culturale) (Bucur, 2006: 11-12) Capitolul de față își propune să răspundă la un set de întrebări care, implicit, sunt și obiective ale cercetării de față -, corespunzător problematicii puse în discuție, și plasată în contextul ruralului românesc: * Care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lipsa locurilor de muncă în sat (14,2%), lipsa de perspectivă în sat (lipsa de viitor, depopularea satului 12,2%) și motivele financiare (6,1%). 4. IDENTITATE CULTURALĂ ȘI IDENTITATE ETNICĂ 4.1 Identitate culturală De ce este factorul cultural și implicit identitatea culturală atât de importantă în perspectivă actuală? Care este motivul pentru care analizele sociologice moderne dedicate schimbărilor sociale actuale acordă un statut privilegiat culturii și manifestărilor ei? În primul rând, pentru că realitatea este întotdeauna percepută printr-un filtru cultural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
locale, a identității culturale capătă aici valențe interesante din perspectiva procesului de globalizare. Tema identității culturale devine deci cu adevărat problematică și incitantă prin plasarea ei în contextul globalizării. De altfel, nici nu putem vorbi de globalizare fără să aducem implicit în discuție identitatea, și invers. Efectele globale ale primeia sunt în măsură să inducă efecte extrem de locale pentru cea de a doua. Toate aceste probleme au fost analizate într-un capitol separat, destinat comunității și globalizării (capitolul 4). Azi toată lumea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
caracteristicile dezirabile ale drepturilor funciare, în general sunt amintite securitatea oferită de ele (dată de modul de definire și conferire al lor), durata, posibilitatea schimbului. 3. ISTORICUL EVOLUȚIEI PROPRIETĂȚII FUNCIARE ÎN MEDIUL RURAL ROMÂNESC PÂNĂ ÎN 1989 Istoria ruralului românesc și implicit a proprietății funciare este intim legată de istoria României. Nu îmi propun aici să parcurg toată această istorie, deși ea are o mulțime de momente relevante pentru înțelegerea actualei stări a ruralului acest lucru ar fi imposibil într-o lucrare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a lungul timpului, trecându-se de la obștea alcătuită dintr-o singură ceată de neam, cu drepturi depline asupra satului și care coordona întreaga viață a acestuia și până la forme sociale actuale, care aproape se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
creșterii raționale a tineretului taurin. Sporirea efectivelor de taurine și calitatea lor nu se pot realiza dacă nu se acordă o atenție deosebită și creșterii tineretului taurin. De modul de hrănire și îngrijire a vițeilor depinde starea de sănătate și implicit, procentul de morbiditate. Cercetările au arătat că 70% din bolile care apar la viței, în prima lună de viață, se datoresc deficiențelor în hrănire și adăpostire. Este cunoscut faptul că tulburările digestive banale, care apar frecvent la viței din cauza nerespectării
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
au la bază o pregătire specifică de natură matematică iar acest lucru le poate crea probleme în utilizarea metodelor statistice de analiza a datelor. Chiar dacă în practică se poate constata că mulți sociologi care sunt preocupați de analiza cantitativă și implicit de analiza statistică au și o formație matematică solidă, trebuie să reținem că ne putem descurca foarte bine în statistica socială chiar dacă nu stăpânim un aparat matematic extrem de sofisticat. Iar acest minim efort trebuie făcut deoarece chiar dacă "o să ne facem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe sexe a elevilor, rezultă un spațiu de atribute cu patru dimensiuni proiectat într-un spațiu cu două dimensiuni (vezi figura nr. 2.2) Pentru spațiile astfel construite, pot fi utilizate diverse metode de transformare a dimensiunilor, ceea ce va duce implicit la transformări corespunzătoare ale spațiilor dimensionale. Spațiile de atribute pot fi utilizate și ca modele de analiză a corelațiilor și a dependențelor cauzale între variabile. În analiza asocierii caracteristicilor calitative este necesară construirea, în prealabil, a unor spații ale combinațiilor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
trebuie să se urmărească reducerea erorilor de eșantionare, adică a diferențelor dintre estimatorii obținuți din analiza unui eșantion și parametrii populației. Uneori, chiar dacă un eșantion a fost bine selectat inițial, pot să apară non răspunsuri care reduc dimensiunea eșantionului și implicit vor mări erorile de eșantionare. Dacă obiectivul este un eșantion de 1500 de persoane și se apreciază că circa 20% din eșantion ar putea fi "cu probleme", este indicat să se înceapă cu 1700-1800. Acest procedeu asigură cifre adecvate dar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]