13,972 matches
-
din diferitele științe. Deși, în aparență, soluția este simplă, se ajunge pe această cale la o problemă insolubilă. Orice lucru individual are o cvasiinfinitate de proprietăți. În aceste condiții,conjuncția legilor generale sub incidența cărora cade respectivul caz este mereu incompletă. Dificultatea a fost formulată în mod explicit de filosofia secolului al XVIII-lea, sub forma faimoasei probleme a raportului dintre necesitate și întâmplare. Orice lucru este necesar; ni se pare că este întâmplător doar în măsura în care nu îi cunoaștem cauzele. Întâmplarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unor cauze mai generale. O asemenea explicație nu poate fi însă completă. De exemplu, putem înțelege feudalismul românesc într-un mod strict teoretic, pornind de la nivelul de dezvoltare al forțelor de producție. O asemenea înțelegere este însă foarte generală și incompletă. Feudalismul românesc poate fi înțeles mai bine dacă se ia în considerație lanțul concret de evenimente care au afectat dinamica în timp a comunității românești. Numai așa putem înțelege de ce el a avut caracteristici proprii, diferite de cel german, maghiar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de fapt, singura istorie practicată de Egiptul acelei perioade) se rezumă la o listă lungă de nume de faraoni. În raport cu istoria modernă, o asemenea practică este extrem de rudimentară. Unii istorici au interpretat această practică drept o formă primitivă, neevoluată, extrem de incompletă a istoriei. În comparație cu istoria modernă, o asemenea judecată este perfect valabilă. Dacă însă o raportăm la cultura Egiptului acelei epoci, ea devine complet falsă. Pentru egiptenii acelei epoci, o asemenea istorie reprezenta o conștiință completă a trecutului. Ea spunea absolut
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
noastre, doar în mod excepțional lucrăm cu incertitudini ontologice. În situațiile curente, decidentul nu deține o cunoaștere completă, absolută, fapt care l-ar pune în situația de a lucra cu probabilități ontologice; în marea majoritate a cazurilor, cunoștințelor noastre sunt incomplete, aproximative, nepermițându-ne, tocmai din cauza acestei incompletitudini, decât predicții aproximative, probabiliste asupra stărilor viitoare ale universului. Chiar dacă universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la un moment dat nu ne permit să facem predicții absolute, ci probabiliste. Noi lucrăm în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluția cea mai bună, din perspectiva altora, respectiva soluție poate apărea ca insatisfăcătoare. Calculul rațional nu are capacitatea să armonizeze cunoștințele care ele însele nu au o coerență intrinsecă. Nu putem deci accepta ca neproblematică presupoziția că o imagine cognitivă incompletă și incertă este coerentă logic, lipsită de contradicții. Același lucru este valabil și în legătură cu integrarea noilor cunoștințe. Din acest punct de vedere, John D. Steinbruner (1976) formula următoarea presupoziție pe care se fundează modelul analitic: presupoziția senzitivității la informația pertinentă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
calculului, prin integrarea noilor cunoștințe. Acestea nu sunt însă neapărat integrabile în vechea imagine cognitivă, făcând-o mai exactă și mai coerentă, ci pot crea adesea mai multă incoerență. Metodele analitice clasice sunt aplicabile la o imagine cognitivă care, deși incompletă și incertă, este coerentă logic. Altfel, ele sunt inoperante. Dificultatea care apare în aceste condiții nu stă în calculul propriu-zis, ci în configurația cunoștințelor care urmează să fie luate în calcul. Presupoziția integrabilității logice a cunoștințelor actuale și potențiale stă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cazuri, a preferințelor într-o ierarhie unică (a se vedea pe larg această temă în Gheorghe Păun, 1980, 1987). • Cunoștințele despre semnificațiile efective ale diferitelor soluții, cât și probabilitățile de realizare a acestora sunt și ele mult mai fragile și incomplete decât ar cere modelul cert al raționalității. Să presupunem că trebuie să aleg între mai multe modalități de petrecere a timpului liber. În primul rând ar trebui să știu ce tipuri de efecte, consecințe are fiecare dintre acestea asupra vieții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Strategii de decizie în incertitudine persistentătc "Strategii de decizie în incertitudine persistentă" PROPOZIȚIA 2.1.: În condiții de incertitudine persistentă, decidentul are de înfruntat două probleme distincte: cum să ia o decizie suficient de bună în condiții de cunoaștere cronic incompletă și nesigură și cum să facă față surplusului de incertitudine care îi afectează negativ propria funcționare. După o primă încercare de reducere prin activități cognitive a incertitudinii, decidentul se găsește în fața unei cantități apreciabile de incertitudine pe care nu o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o serie de presupoziții, asumate explicit ca incerte, asupra unor evenimente, consecințe, asupra corectitudinii unor cunoștințe și informații, asupra relațiilor dintre cunoștințe. Cu alte cuvinte, se creează o imagine cognitivă structurată, al cărei caracter incert, ipotetic este asumat. Masa cunoștințelor incomplete și incerte de care dispunem la un moment dat nu este în mod neproblematic tratabilă rațional. Pentru a utiliza metodele dezvoltate în modelele deciziei certe, este necesar să se facă mereu presupoziții despre probabilitatea unor evenimente și consecințe, să se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în condiții de incertitudine, și sfârșește cu identificarea cu mijloace raționale a celei mai bune soluții, în condiții de certitudine, după cum urmează acțiunea. Teoriile actuale ale deciziei au pornit de la o nouă situație: la un moment dat, cunoașterea noastră este incompletă, dar ea se îmbogățește mereu în mod rapid. Răspunsul a fost conceperea procesului decizional ca un proces iterativ, ca un ciclu decizional în care decizia nu reprezintă punctul final, ci o etapă, ciclul reluându-se pe o bază de cunoaștere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod rapid. Răspunsul a fost conceperea procesului decizional ca un proces iterativ, ca un ciclu decizional în care decizia nu reprezintă punctul final, ci o etapă, ciclul reluându-se pe o bază de cunoaștere îmbogățită. Fiecare secvență decizională, asumând caracterul incomplet al cunoașterii, se finalizează printr-o decizie riguros rațională, dar incertă datorită bazei de cunoaștere fragile pe care s-a constituit. Experiența acumulată prin luarea deciziei și prin practicarea ei, cât și cunoștințele obținute între timp din alte surse oferă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atât de tip militar, cât și administrativ. Aceste tehnici de decizie, după cum se poate observa, nu asigură în nici un sens optimalitate, ci doar tind către aproximarea ei. Metodele analitice clasice sunt aplicabile doar în condițiile în care imaginea cognitivă, chiar dacă incompletă și incertă, este coerentă logic. Altfel, ele devin inoperante. Metodele analitice actuale, abandonând o asemenea presupoziție, caută să se adapteze acestei situații. Ele includ deci modalități de structurare provizorie a imaginii cognitive, de completare și organizare a ei până la nivelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care sunt șansele decidentului de a discrimina între soluțiile alternative și de a o alege pe cea care are probabilitatea de a fi cea mai bună dintre alternativele examinate. Modelul analitic făcea presupoziția că, pe baza cunoștințelor existente, oricât de incomplete și fragile ar fi ele, se poate stabili o ierarhie clară și distinctă a alternativelor, fie ea și provizorie. În fapt, o asemenea presupoziție nu este realistă, rezultatul evaluării alternativelor fiind de regulă cu totul altul: PROPOZIȚIA 2.5.: În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
impulsivitate în descrierea tulburării, tratamentului și vindecării acesteia. In realitate, cea mai mare parte a persoanelor care suferă de TCA nu prezintă nici criteriile diagnostice ale bulimiei, nici pe acelea ale anorexiei mentale. Ele prezintă un tablou clinic dezorganizat și incomplet, cu manifestări comportamentale specifice uneia sau alteia dintre formele de TCA. Numeroase persoane bulimice au un trecut marcat de anorexie mentală sau de o tulburare de comportament alimentar atipică. Ele evoluează frecvent spre o tulburare de comportament alimentar cronică atipică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
abordare care se inspiră din cunoștințele și practicile recente ale psihologiei clinice și ale psihoterapiei. Alimentare excesivă. Fairburn și al., 2003. Fairburn și Harrison, 2003 Bulimia se întâlnește într-o proporție de nouă femei la un bărbat. In special formele incomplete. Fairburn și Brownell, 2002; Nef și Simon, 2004. Pentru mai multe detalii asupra factorilor de risc în cazul TCA, vezi Favaro și al., 2006; Jacobi și al., 2004; The McKnight Investigators, 2003. Fairburn și Brownell, 2002. Stice, 2001. Bardone-Cone, 2006
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1999. De exemplu, ascultând sfaturi sau apelând la o consultație. De exemplu, încetarea consumului. De exemplu, ea indică faptul că este inadecvat să se propună un sevraj unui pacient care se găsește în stadiul de precontemplare. Orice schimbare efectivă, chiar incompletă, trebuie valorizată. Conform lui Marlatt, este vorba despre o "cădere și nu o recădere" (a lapse not a relapse). Miller și Rollnick, 1991. Vezi capitolul 3. Este inutil să se încerce convingerea, forțarea subiectului: persuasiunea directă nu este eficientă pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ascunse. Secretele sunt o amenințare pentru cunoașterea onestă. Afilierea la o comunitate implică faptul că cercetătorul acceptă să fie vulnerabil la provocări, la critică sau respingere. Alții pot veni - și o vor face probabil - să spună că anumite concluzii sunt incomplete, insuficiente sau greșite. Critica, însă, nu este un semn de lipsă de respect față de omul de știință original, ci realmente un compliment. Critica înseamnă că alții privesc cu seriozitate cercetările respective și sunt dispuși să le reanalizeze personal. Acesta este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cauza mai multor accidente, mașinile mai proaste conduc la mai multe accidente. Acestea sunt fenomene sociale care nu rezultă din diferite motivații, ele apar în urma unui proces mecanic de cauză și efect. În continuare, există probleme de intenționalitate insuficientă sau incompletă (din care rezultă consecințele neintenționate), intenționalitate înșelătoare (falsă conștiință) și intenționalitate neexecutată (voință slabă). Cercetătorii pot să le interpreteze greșit. Aceștia pot chiar să interpreteze greșit un obicei. Ca urmași intelectuali ai lui Nietzsche, Marx și Freud știm că intențiile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
iau în discuție colectarea de date și inferență. Încă nu hotărâsem de unde să-mi culeg datele, care surse păreau serioase, cum să compar datele culese din surse diferite, cum să combin datele în indicatori sumativi, ce să fac cu datele incomplete sau cu valorile care lipsesc. Trebuia să pot face măsurarea și codificarea datelor pentru fiecare variabilă și fiecare observație. În final, a trebuit să selectez ce tipuri de teste statistice să folosesc, cum să-mi organizez datele spre a permite
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a unei estimări a formei funcționale prevăzute pentru relația dintre aceste variabile și a unei estimări a mărimii părții variației din variabila dependentă care este explicată de către covariația direcțională cu variabila independentă. Orice model care nu satisface aceste proprietăți este incomplet din punct de vedere științific și, în consecință, de neacceptat. V. Concluziitc "V. Concluzii" Mesajul care se desprinde din aceste discuții este acela că enunțurile cauzale generale, care presupun ideea că o schimbare într-un anumit fenomen din lume produce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
creatoare pe care o puteți oferi în calitate de specialiști ai științelor sociale. V. Modelarea deductivă formalătc "V. Modelarea deductivă formală" Într-o carte recentă și provocatoare, Rebecca Morton susține că strategia de modelare cauzală introdusă până acum este încă parțială și incompletă.1 În exemplele pe care le-am studiat am început cu o ipoteză și am construit apoi înspre exterior pe baza ei, ocupându-ne de forma relațiilor dintre variabila independentă principală și variabilele dependente, apoi de rolul altor variabile independente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Alegerea tipului de observații ne indică încotro să ne îndreptăm pentru a ne găsi datele. În secțiunea finală ne vom ocupa de regulile colectării de date, acordând atenție în special influențelor specifice care decurg din interpunerea investigatorului și din perspectiva incompletă. Tehnicile de colectare ne arată cum să facem colectarea de date pentru a minimaliza erorile de măsurare. Reperele de deprins sunt relativ elementare. Totuși, costurile potențiale care ar decurge din neglijarea sau nerespectarea lor sunt mari. Cercetarea empirică depinde în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că un grup organizat care trimite multe comunicate, ar putea, în afara de aceasta, să mai facă și altceva în plus ca să-și exercite influența. O operaționalizare care ar depinde în totalitate de un singur indicator s-ar dovedi, foarte probabil, incompletă și astfel non-validă. În mod similar, numărul personalului înrolat care poartă uniformă ar putea fi o operaționalizare foarte înșelătoare a puterii militare dintr-o țară, căci aceasta ar neglija aspectul privind promptitudinea de luptă și sofisticarea tehnologică a armamentului său
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a jocurilor ar putea fi mai dispus să-și asume riscuri cu bani în joacă într-un laborator, decât cu bani reali într-o situație reală. Cea de-a treia sursă posibilă de eroare în colectarea de date este perspectiva incompletă. Datele pot fi distorsionate din cauza unor aspecte nedezvăluite cercetătorului, intenționat sau neintenționat. Poate că observatorii nu pot fi martori decât la o parte din evenimentele în curs. Atunci când se iau interviuri unor personalități, aceștia ar putea să redea evenimente într-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
studenții înșiși erau adevărații subiecți ai experimentului. Testul urmărea cât de multă durere erau aceștia dispuși să aplice altor oameni înainte de a refuza cooperarea. Rezultatele experimentului au fost interesante, dar rămâne de discutat în ce măsură etica acestuia este acceptabilă. În ceea ce privește perspectiva incompletă, putem fi doar într-un singur loc într-un anumit moment. Întotdeauna există alte lucruri de observat și alte puncte de vedere posibile de luat în considerare. Accesul la sursa de date nu este întotdeauna deplin pentru un cercetător de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]