3,033 matches
-
tușe convenționale. Fideli propriilor lor coduri culturale, americanii și indienii nu se pot întâlni în afara acestui carnagiu perpetuu. Execuția fără sens cu care se închide textul este o mise en abîme a unei fabule despre Vestul care și-a pierdut inocența. Călătoria către Gwendoline nu mai poate fi atât de simplă, de senină și de liniară. Drumul acestui pelerin al pustietății americane se întretaie cu viziunea morții și singurătății. Scrisoarea iubitei îndepărtate, citite și recitite de „omul de hârtie”, nu mai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de alianțe și de conflicte intestine, indienii lui Battaglia sunt, ca și indienii lui Pratt, pe cale de a fi absorbiți în vârtejul unei istorii de rivalități coloniale care nu este a lor. Ucenicia lui Nightly este rapidă și brutală, eliminând inocența galantă a fostului locuitor din Liverpool. Ținutul de frontieră își are deja panteonul de eroi atipici. Războiul american nu este purtat de ofițeri gentilomi, ci este încărcat de teroarea zilnică a morții. Ostașii din detașamentul lui Robert Rogers sunt întruchiparea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
disimulării. El este, simultan, unul dintre stâlpii societății și ființa abisală ce ordonă țiganului Igor să comită cele mai respingătoare crime. Ca orice Ruritanie care se respectă, principatul lui Milani și Micheluzzi se dezvăluie, treptat, oaspetelui ce deține curajul și inocența de cruciat. Doctorul Molly Manderling străbate, în această țară germană, un traseu inițiatic, după cum traversează și un roman al educației sentimentale. Independentă și încăpățânată, Molly este curtată, cu asiduitate romantică, de către medicul Paulus, colegul ei, dar și de către galantul ofițer
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și personalitatea elevilor modelată într-o formă adecvată învățării). Din această perspectivă motivarea învățării capătă un loc deosebit de important, ea trebuind să fie văzută ca intervenind și în modelarea personalității. Despre șabloanele gândirii (o altă perspectivă asupra mentalității sau perpetua inocență). Suntem obișnuiți ca pentru tot ceea ce ni se întâmplă să găsim vinovați; prima reacție pe care o avem când o pățim este să căutăm rapid un vinovat; altul decât noi, evident. Asta ne liniștește un pic. Dacă nu l-am
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un episod de serial alb-negru, dat în reluare vara. Pe de altă parte, povestea scrisă de mine e grozavă. Versiunea mea vorbește despre declinul îndelungat al micului Kenny, ajuns din lumina reflectoarelor pe masa de autopsie. Cum și-a pierdut inocența în campania sa de-a deveni Danny, siluit de un șir întreg de șefi de la televiziune. Ca sponsorii să fie mulțumiți, era închiriat pe post de jucărie sexuală. Lua medicamente ca să rămână slab. Ca să-și întârzie pubertatea. Ca să poată sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
atît de tare în vileag. Dar te voi informa, domnule, că nu mă interesează să continui această conversație. ― Cu toate că nu-ți dai seama, îi răspunse Hedrock cu un calm desăvîrșit, am spus tot ce era necesar pentru a-mi dovedi inocența cînd ți-am dezvăluit faptul că știu că la vîrsta de șaisprezece ani ai dormit într-o noapte cu un șarpe viu. ― Ah! spuse Împărăteasa, și tot trupul i se zgudui de un fior de triumf. Acum începe mărturisirea. Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
care o dă Poe problemei spațiului poetic, limitîndu-l într-un anume suflet total, ne apare astăzi naivă și provizorie. Simultan cu cel al lui Poe, e interesant să notăm un travaliu critic geamăn desfășurat de matematicieni. Aceștia se alarmau de inocența și de precaritatea multor opere gigantice și discutabile: tratatele lui Euler, ale lui Legrange sau ale lui Laplace, la fel cum poeții se săturaseră de neorânduiala unui Pope, a unui Tennyson sau a unui Byron. Augustin Cauchy, catolic și om
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și "arta combinatorie ezoterică" încep să se întrevadă. Ion Barbu apelează la descântece și bocet, imaginând un copil atras de miracolul vieții, trezite, la chemarea magică, înainte de vreme, și compune un poem de o mare candoare, o capodoperă pe tema inocenței și a fragilității. Presimțea el că în această direcție va fi concurat de Arghezi? Cert e că în 1927 Barbu se delimitează de poezia lui Arghezi, după el cultivând genul hibrid al romanului în versuri "unde, sub pretext de confidență
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și deprinderilor mele, se lasă transcrisă, și încă destul de vag, numai prin mijlo cirea a ceea ce numesc pohem; ar fi trebuit să nu uit că, altfel, tentația de a o descrie cât de cât aduce după sine texte a căror inocență artizanală nu are decât un merit : acela de a mă situa în afara literaturii... 18. Înainte de plecarea în mlaștini obișnuiam să fac plimbări lungi, fără o țintă precisă. Un fel de impuls greu de definit îmi vestea momentul când trebuia să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
reușit să o umplu, dar mi-a trecut, mă duc să cumpăr vinete și pâine...“ „Ah thebui să te ahăți la un doctoh“, mi-a spus doamna Gerda, „dacă vhei, te duc eu...“. „Dumneavoastră, doamnă Gerda, sunteți prea bună; cu inocența pe care o posedați, în ciuda vârstei (eu vă consider, bineînțeles, fecioară și să nu mă interpretați greșit), ar trebui să aveți, ca îngerii fenicieni, trei perechi de aripi : cu una să vă acoperiți obrazul, cu alta picioarele și cu alta
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
numi aberante. Încă de a doua zi lucrurile au început să se desfășoare anapoda. Obișnuitele aparențe simple se întorceau parcă împotriva mea. Totul devenea derutant. Era ca și cum o forță puternică și iresponsabilă ar fi vrut să-mi cuprindă mișcările în inocența sa. Orice aș fi făcut (pentru că mai depindea într-o măsură și de mine) mi se părea subminat cu viclenie de forța sau natura aceea. Trăiam, ca totdeauna, printre avertizoare, așteptând ceva din ce în ce mai nedefinit. „De fapt, nu se întâmplă nimic
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de pe față și de pe mâini i se înverzise. Un verde sumbru, bătând în albastru, ca al pădurilor văzute de departe. „Te crezi mare deștept !“, a bombănit el. Nu mă credeam deștept. Culpabilitatea inteligenței mă îndemna, încă de pe atunci, să prefer inocența tâmpeniei. „Hai să vorbim despre altceva“, am propus. „Nu, nu“, s-a împotrivit Constantin, „să rămânem la dragoste...“. „Cum vrei“, am acceptat eu. „Dă-i drumul...“ * Specialistul Ronald Siegel a identificat 18 specii de animale care ingerează substanțe fără valoare
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
glacială. Pentru sufletul ei atât de plăpând acest incident însemna prea mult, marcând întreaga ființă atât de profund. Ea ducea o viață pașnică, liniștită și monotonă în preajma copiilor a căror profesoară era, se simțea în largul ei, puritatea și inocența ei se contopea cu cea a elevilor ei. Dealtminteri, era foarte iubită în școală, elevii considerând-o ca pe o soră mai mare. Ea având totdeauna timpul necesar pentru a le asculta doleanțele, chiar vizitându-i acasă pe cei mai
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
zîmbea, Își Înclina capul Într-o parte și cum degetele ei se jucau cu un inel care părea o ghirlandă de safire. — CÎți ani ai? a Întrebat ea. — Aproape unsprezece, am răspuns. Dar dumneavoastră? Clara a rîs dinaintea insolentei mele inocențe. — Aproape de două ori pe atît, Însă nu-i totuși cazul să-mi spui dumneavoastră. — Păreți mai tînără, am remarcat eu, intuind că asta putea fi o bună ieșire pentru indiscreția mea. Atunci o să am Încredere În tine, fiindcă eu nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
puțin onorabilă și legată de predilecția sa erotică pentru efebi musculoși din lumpenul cel mai viril și de Înclinația de a se Îmbrăca precum Estrellita Castro. — Dar dacă don Federico nu le are cu stilourile? am Întrebat eu cu divină inocență. Tata Își arcui o sprînceană, temîndu-se poate că acele zvonuri ponegritoare Îmi pervertiseră nevinovăția. — Don Federico se pricepe oleacă la tot ce este german și e În stare să facă și un Volkswagen, dacă e nevoie. În plus, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mai aveți timp. Copilăria este sursa vieții... Cât e de frumos să fii copil, să poți face ce dorești, lipsit de grijile acestei lumi și sunt convins că în sufletul vostru se va afla întotdeauna un gram de căldură și inocență de copil...
ANTOLOGIE:poezie by Vlad-Ionuţ Gabor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_677]
-
să imprim un spirit nou acestor locuri; am primit o educație deosebită. Cunosc trei limbi; am citit, cred, tot atâtea biblioteci; am vizitat metropole, mari muzee, catedrale... Am asistat la spectacole de neuitat. Aici, mă judecă un actor naiv. În spatele inocenței, dospesc mârșăviile viitoare! Și Iuda, și Brutus, și Hamlet - ah, prefăcutul ăsta! - au avut, cândva, vârsta candorii: au fost copii blânzi, niște mucoși care plângeau în hohote când era tăiată o găină. Și ce-a ieșit din ei? E limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nedeformat de tehnicile distorsionate ale familiilor sărace (că despre tehnicile contorsionate ale familiilor bogate, aici, nu poate fi vorba). Oare sărăcia se asociază întotdeauna și cu mizeria? Poate fi sărăcia lucie, totuși, curată? Aveam un impuls de a mângâia fața inocenței, acolo unde lacrimile căzute în corchini săpau o cărare curată în urma lor, dar simțeam aversiune față de mizerie... revolta mea era maximă, cum poți tolera o stare atât de jalnică? Dacă aș fi polițist, aș amenda asemenea părinți, care nu respectă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
faptul că guvernul a știut să se dovedească la Înălțimea gravității situației. Cu toții ne amintim desigur că În bucuria acelor prime și delicioase zile de imortalitate, până la urmă atât de scurte, căreia acest popor i s-a lăsat pradă cu inocență, o doamnă, văduvă de puțin timp, a avut ideea de a sărbători această nouă fericire agățând drapelul național În balconul plin de flori al sufrageriei sale, cel care dădea spre stradă. Ne amintim desigur și cum, În mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
poștașul să-i aducă o scrisoare de culoare violetă. Întrebarea are logica sa, iar răspunsul nu mai puțin. Este vorba, În primul rând, de o chestiune de onoare, de demnitate, de mândrie profesională, Întrucât, În ochii tuturor, revenirea morții la inocența acelor timpuri ar Însemna același lucru cu a se recunoaște Învinsă. De vreme ce procedeul aflat În vigoare În prezent este cel al scrisorilor de culoare violetă, violoncelistul va trebui să moară prin acest procedeu. Ajunge să ne punem În locul morții ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
am întors în locul unde stătea Becker și am intrat în mașină. — E o fată grozavă, nu-i așa, domnule? — Cu siguranță. Ai grijă numai să nu care cumva să-ți pui mâinile pe ea, mă auzi? El fu tot numai inocență: — Haideți, domnule, doar nu credeți că aș încerca să mă dau la ea, nu-i așa? Se așeză la volan și porni motorul. Cred că ai regula-o și pe străbunică-ta, dacă chiar vrei să știi opinia mea. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
-l citesc când o să mă lași singură. Jesse făcu ochii mari. — Singură? Nu știam că asta e procedura standard. Leigh râse. — Știi și tu la fel de bine ca mine că nimic nu e după procedura standard. Jesse o privi cu prefăcută inocență. — Habar n-am la ce te referi. — Normal ar fi ca șeful meu să-ți editeze cartea, nu eu. Normal ar fi ca eu să-ți fi citit manuscrisul —sau măcar o schiță sau un capitol — înainte să bat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o contradicție. Lui Rieux, care îi reproducea cuvintele lui Paneloux, Tarrou i-a spus că el cunoaște un preot care își pierduse credința în timpul războiului, când descoperise un chip de tânăr cu ochii plesniți. \ Paneloux are dreptate, spunea Tarrou. Când inocența are ochii plesniți, un creștin trebuie să-și piardă credința sau să accepte să-i plesnească ochii. Paneloux nu vrea să-și piardă credința, el o să meargă până la capăt. E tocmai ceea ce a vrut să zică. Această observație a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
toată lumea. Dar sunt oameni care nu știu lucrul acesta, sau care se simt bine în această stare, și oameni care știu și ar vrea să scape de ea. Eu am vrut întotdeauna să scap. Când eram tânăr trăiam cu ideea inocenței mele, adică fără vreo idee, niciuna. Nu sunt genul de om frământat, am început așa cum se cuvine. Totul îmi reușea, eram inteligent fără efort, cu femeile în bune relații; dacă aveam unele neliniști, treceau așa cum veniseră. Într-o zi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
înnebunit de-a binelea. De ce te-ai apucat din nou să furi? Evident, pentru că îmi doream noua Hermès Birkin, știi, aia din piele de struț, roz-pal, cu bordură albă. Gândul că nu o am mă deprima, răspunse ea cu falsă inocență. — Și, mă rog, de ce nu ai cumpărat-o, pur și simplu? Doar îți poți permite. Nu poți să „cumperi, pur și simplu“ o Birkin! Are o listă de așteptare de trei ani. Asta dacă nu ești Renée Zellweger în persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]