4,097 matches
-
Opoziția subiectului (substanță) și obiectului datează din perioada medievală. După Toma d’Aquino, averroiștii latini transformă vocabularul lui Averroes. În loc să spună ca acesta din urmă că imaginile singulare sunt luminate de Intelectul Agent și primite sub formă de inteligibile în Intelectul posibil, exterior spiritului uman singular și unic pentru specia umană, ei spun, cum a făcut-o de exemplu Siger de Brabant în De anima intellectiva: “Dacă intelectul depinde de corp în măsura în care el depinde de imagini în actul intelecției, el nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
singulare sunt luminate de Intelectul Agent și primite sub formă de inteligibile în Intelectul posibil, exterior spiritului uman singular și unic pentru specia umană, ei spun, cum a făcut-o de exemplu Siger de Brabant în De anima intellectiva: “Dacă intelectul depinde de corp în măsura în care el depinde de imagini în actul intelecției, el nu depinde ca subiect în care s-ar afla înțelegerea însăși, ci ca obiect “. Vocabularul averroist al imaginii sau mai curînd al lui intentio, concepută ca intentio imaginata
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
asupra lui: caracterul abstract al subiectului gînditor și iluzia transparenței conștiinței. Aristotel și întreaga scolastică, au înțeles de fapt natura sufletului ca pe o formă sau o realizare a corpului. Este vorba de a gîndi unitatea profundă a principiului gîndirii - intelectul uman - înscris într-un corp căruia îi desăvârșește natura, ca înveliș al acestui suflet capabil să înțeleagă. A înțelege sufletul ca entelehie a unui corp viu, înseamnă oarecum a bloca drumul Cogito-ului, pentru că acesta consistă în a afirma că sufletul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cărei identitate trebuie să se desăvârșească prin centrarea în ea însăși, chiar dacă ea vrea să se deschidă spre exterior. O asemenea ființă ar fi omul. De aceea nu am redus subiectul lui Descartes la gîndirea intelectuală pură. Problema medievală a intelectului ca subiect al gîndirii va fi deci deschisă asupra problemei moderne a subiectului în sens de suport sau receptacol (hypokheimenon) într-un subiect-substanță în sens de conștiință, suport al activității, spontaneitate sau singularitate eficace, o asemenea problemă ar fi mai
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
filosofilor increduli” dar ar fi o greșeală, căci filosoful nu poate să nu creadă. Atunci cînd se numește raționalist pur, el își retrage credința la nivelul rațiunii, dar credința lui rămîne întreagă. El crede în principiile lui, are încredere în intelect. Cu Descartes apare o “încercare de a întemeia în mod radical rațiunea pe ea însăși, cel puțin în concepția filosofică a ființei pe care individul a elaborate-o pentru el însuși”.) Crecetarea filosofică actuală trebuie să stabilească, între credința revelată
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
printr-o bună comunicare și colaborare cu semenii sunt esențiale pentru a-i ajuta pe aceștia să capete autocontrol și să-și mențină motivația pentru comunicarea totală. Este știut faptul că motivația puternică stimulează implicarea afectivă, care influențează pozitiv procesele intelectule și pe cele volitive. Trăirile emoționale ajută la o mai bună întipărire a informației, la integrarea ei în sistemul de cunoștințe și menținerea timp mai îndelungat a interesului pentru diferite activități, au efecte pozitive asupra dezvoltării personale, implicit asupra educării
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
Renașterii italiene și cu intenția de a reconcilia învățătura umanistă cu credința religioasă. Ca artist sursa de inspirație a lui Leonardo a fost nu doar învățătura creștină ci și filosofia clasică, deoarece el credea în capacitatea ochiului uman și a intelectului de a dezlega nu numai secretele artei, ci și pe cele ale universului. În acest sens, demonstrația lui Leonardo privind puterea percepției și a rațiunii umane este printre cele mai mari calități ale sale și 24 Cf. s. zuffi, Presentazione
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile în articulare; -insuficiențele vizuale în identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică însușirea și nivelul de însușire a labiolecturii; -confuziile între sunetele omorganice se lichidează prin exerciții speciale de diferențiere și prin participarea inteligenței; -succesiunea imaginilor vizuale ale sunetelor percepute și a pauzelor care
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
Robert Hubert consideră că „Educatorul este omul care împins de vocația sa interioară își consacră activitatea, viața sa, spre a realiza valori culturale la indivizii tineri”. Barbu Ștefănescu Delavrancea afirmă „Învățătorul este o lumânare care se stinge luminând”; învățătorul luminează intelectul și sufletul uman, motiv pentru care trebuie să posede calitățile enumerate. IX.4. Portofoliul cadrului didactic mentor 39 Portofoliul mentorului este menit să fie un instrument de lucru pentru mentori în activitatea lor de îndrumare a profesorilor stagiari având în
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de dezvăluire a unor trăsături de personalitate. Reușita la test este influențată de întreaga personalitate a copilului, care se află permanent într-un câmp motivațional. 4). Surditatea nu afectează structural inteligența, ci întârzie dezvoltarea ei. Din punct de vedere potențial, intelectul surdului este normal. Prin solicitarea funcțiilor psihice acestea se dezvoltă ajungând la nivelul intelectual al auzitorilor dar într-un ritm mai lent (cu întârziere de 1 an). 5). Între performanțele obținute la testul Borelli-Oléron și performanțele școlare la română și
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
nu ar fi cu putință. Prostia este aberația care a primit o consacrare afectivă, iar prostul, un rătăcitor îndrăgostit de rătăcirea lui. Pentru că este o eroare consacrată afectiv, bazată pe iubirea mea de mine, prostia se sustrage criticii permanente a intelectului și tocmai de aceea ea devine și rămâne prostie. Opțiunea mea, demersul meu sunt eronate, dar, pentru că sunt ale mele, ele sunt din capul locului investite afectiv și acceptate ca atare. Eu nu mă recunosc decât în mine și în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la fel cu ceea ce este jos". Cele douăsprezece constelații zodiacale au în stăpânire cele douăsprezece părți ale corpului uman: Berbecul -capul; Taurul - gâtul;... Peștii - picioarele; cele 7 planete(recunoscute ca atare în antichitate domină cele 7 facultăți: Soarele- spiritul; Jupiter- intelectul; Venera- dorințele...Dacă astfel stau lucrurile, vindecarea este ușoară. Aveți dureri de burtă? Cauza este racul. Iată a treia ramură astrologică: cea Medicală,numită câteodată Iatromatematica (cu ramurile ei mai mici, iatrochimia și iatrofizica). Sunt puțini cei care știu că
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
părintele său poate lipsi, copilul fiind tentat să-și manipuleze propriul părinte 1.3.3. Perspectiva comportamentistă: copilul este neutru, părintele este agentul mediului Această perspectivă își are originea în lucrările lui J. Loke care a susținut că la naștere intelectul este „fabula rasa", diferențele dintre copii datorându-se acțiunii diferite a factorilor mediului social. Creatorul behaviorismului, J. Watson a susținut și el importanța influenței mediului în formarea personalității. Dar, B.F. Skiner este cel care a dezvoltat această paradigmă interpretativă, susținând
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
economico-social și conflicte psihice, erau transformate în acțiune, de cele mai multe ori, datorită unor circumstanțe accidentale. O mare parte dintre copiii care furau prezentau un nivel intelectual coborât, iar debutul și comiterea furturilor curente proveneau, din îndemnurile unor copii cu un intelect bine dezvoltat, care jucau rolul de organizatori și observatori. Acest gen de furt releva așadar, un insuficient discernămînt la subiecții care-l practică. O trăsătură aparte au prezentat-o copiii cu manifestări perverse. Unii dintre aceștia practicau furtul în manieră
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca entitate obiectivă ca ceva ce există cu adevărat. O definiție mai “structurală” oferă H. C. Warren (apud. Allport): ”Personalitatea este întreaga organizare mentală a ființei umane în orice stadiu al dezvoltării sale. Ea îmbrățișează fiecare aspect al caracterului uman: intelect, temperament, abilitate, moralitate și fiecare atitudine care s-a format în cursul vieții cuiva”. Asemănătoare este și definiția lui Linton (apud. Allport): ”Personalitatea este ansamblul organizat al proceselor și stărilor psihice aparținând individului”. Unele definiții subliniază factorul cognitiv care participă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ale denominației populare: porecle: Jesus-Crist Hyacinte; La Grande Marianne Fouan, Fricoasa-fiica lui Jesus Crist; Buteau. Familia Fouan: Numele de familie Fouan desemna în Evul Mediu, mai ales în Picardia, ”cârtița”, în sens propriu, iar în sens figurat -”persoană nulă ca intelect, om îngust, obtuz la minte”. I se potrivește acest nume de familie doar unora din clanul Fouan cum ar fi: Buteau, Lise, Hyacinte etc. Louis-prenumele bătrânului Fouan este de origine germanică ”Hlodowig-Hlodo renume” desemna ”reputație, glorie, faimă” și ”wig” era
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
scopul urmărit, jocurile din sporturile de luptă pot fi folosite cu succes în aproape toate momentele antrenamentului sportiv: introducere, cuprins, încheiere. IMPORTANȚA APLICĂRII JOCURILOR ÎN INIȚIEREA ȘI PREGĂTIREA COPIILOR “Pornind de la adevărul că starea fizică a omului influențează necondiționat asupra intelectului”, pedagogul rus K. V. Ușinski, recomandă ca munca fizică să fie îmbinată cu cea intelectuală pentru a dezvolta activitatea mentală, iar acestea să fie completată cu educația morală. Sportul este un fenomen social, este o creație a omului care a
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit Sfântului Toma este inerent esenței lucrurilor ca ființe create faptul că cunoașterea lor nu poate fi epuizată de un intelect finit, deoarece cauza acestei abilitări de a cunoaște (luminozitatea, vizibilitatea) are în același timp cu necesitate drept efect aceea de a face aceste lucruri insondabile". Dacă așa stau lucrurile, atunci tomismul Sf. Toma este poate mai aproape de gândirea Capadocienilor decât
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și nu primește adevărul de Sus, care, gândit mistic, este unic, Realul revelat, ci îl caută neaflându-l. El reduce cunoașterea, plăsmuirile artistice, tehnice, ordinea etico-socială și orice acțiune la doi factori: eu și noneu. Eul are aceste facultăți: imaginația, intelectul și simțurile, care la psihologi depășește cele cinci simțuri spre exemplu: simțul vital, simțul cinetic, bunul simț, care la Descartes este sinonim cu rațiunea, simțul intim, simțul echilibrului și altele (Goblot)". 7 Cf. Petre Țuțea, Omul. Tratat de antropologie creștină
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este o tehnică de interpretare paralelă cu cele fondate pe baza teoriilor lui Freud, sau ale lui Nietzsche, sau ale lui Vilfredo Pareto, sau cu "sociologia cunoașterii" a lui Max Scheler și Karl Mannheim. Toți acești intelectuali privesc cu neîncredere intelectul, convingerile mărturisite, simplele declarații. Deosebirea principală este că metodele lui Nietzsche și Freud sunt psihologice, în timp ce analiza "reziduurilor" și "derivatelor" a lui Pareto și tehnica analizei "ideologiei" folosită de Scheler-Mannheim sunt sociologice. "Sociologia cunoașterii", așa cum o găsim în scrierile lui
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
se bazează doar pe aderarea conștientă a scriitorilor sau pe declarațiile lor, deoarece tipul de gândire poate fi dedus chiar și din operele cele mai neintelectuale. Tipurile de gândire sunt asociate de asemenea cu atitudini psihologice generale: realismul, cu predominanța intelectului, idealismul obiectiv, cu predominanța sentimentului, idealismul dualist, ou predominanța voinței. Herman Nohl a încercat să arate că aceste tipuri pot fi aplicate și în pictură și muzică. *25 Rembrandt și Rubens aparțin cercului idealiștilor obiectivi, panteiștilor ; pictori ca Velazquez și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
umană, spunea că "atitudinile, adaptările, dispozițiile, seturile, interesele și scopurile individuale cu situațiile din fiecare moment, pentru a determina ce conexiuni să se producă, se transformă în "conduite vizibile" constituite din conexiuni prin care satisfacția și neplăcerea sunt legate în intelect de anumite evenimente." Ele devin unghiul de reglare a situațiilor de învățare. Cel mai semnificativ comportament pedagogic de influențare a conștiinței școlarului, mai cu seamă la clasele primare, îl constituie comunicarea. Comunicarea, în sens psihopedagogie este reglementată de anumite norme
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
și reprezentarea sunt primele, "răspunzătoare" de faptul că școlarul mic încă nu este capabil să asimileze caracteristicile spațiului geografic care există dincolo de zidurile casei în care trăiește și dincolo de sala în care se află. De asemenea și de faptul că intelectul său nu poate opera cu evenimentele anterioare și viitoare. Sintagma "a fost odată" pe care a auzit-o în toate basmele care i-au fost spuse nu-i spune nimic. Anterioritatea, actualitatea și posterioritatea se amalgamează într-un tot pe
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
adânci în inadaptarea lor. Adesea, din cauza rezistenței familiei, unii debili mintali nu frecventează școala ajutătoare iar menținerea lor în școala de masă îi suprasolicită și-i stresează, închizându-i astfel și mai mult în cercul vicios al dificultăților școlare. b) Intelectul de limită Copiii cu intelect liminar (de graniță) sunt aceia care se adaptează doar la limita inferioară a cerințelor activității școlare, de aceea sunt numiți și copii cu inteligență școlară la limită. Ei nu pot rezolva sarcinile școlare decât până la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
din cauza rezistenței familiei, unii debili mintali nu frecventează școala ajutătoare iar menținerea lor în școala de masă îi suprasolicită și-i stresează, închizându-i astfel și mai mult în cercul vicios al dificultăților școlare. b) Intelectul de limită Copiii cu intelect liminar (de graniță) sunt aceia care se adaptează doar la limita inferioară a cerințelor activității școlare, de aceea sunt numiți și copii cu inteligență școlară la limită. Ei nu pot rezolva sarcinile școlare decât până la un anumit nivel de complexitate
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]