3,324 matches
-
o anumită concepție despre lume și în același timp deprinderi intelectuale de muncă. A învăța pe elevi să gândească geografic înseamnă să-i deprindem să privească fenomenele în continuă dezvoltare și transformare, să pătrundă în legăturile lor interne, să sesizeze interdependența dintre ele. În acest scop nici un fenomen nu trebuie prezentat separat, ci în contextul din care face parte. Numai astfel elevii vor înțelege legăturile fenomenului studiat cu toate celelalte fenomene, precum și interdependența dintre ele. De pildă, dacă cu ocazia unei
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
să pătrundă în legăturile lor interne, să sesizeze interdependența dintre ele. În acest scop nici un fenomen nu trebuie prezentat separat, ci în contextul din care face parte. Numai astfel elevii vor înțelege legăturile fenomenului studiat cu toate celelalte fenomene, precum și interdependența dintre ele. De pildă, dacă cu ocazia unei excursii elevii văd un fost loc de luptă (Podul Înalt) sau un monument (Monumentul de la Mărășești), învățătorul trebuie să atragă atenția asupra încărcăturii istorice a acestora, dar și asupra spațiului geografic respectiv
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
verigile indicând existența relației de înlănțuire ca modalitate de alcătuire. Într-o accepțiune unanimă, specialistii în domeniu consideră că, noțiunea de sistem poate fi atribuită unei colecții de obiecte de orice natură, legate între ele prin forme de interacțiune sau interdependență, pentru atingerea unui scop. Structura [A] este, din punct de vedere a teoriei sistemelor, foarte complexă, ea cuprinzând atât mulțimea activităților sistemului, ce au ca suport o anumită logistică, programul de dezvoltare a acestuia, cât și totalitatea elementelor de cunoaștere
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Herţanu Liviu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92827]
-
teoreticianul narativ apelează la un sistem dual de evaluare, având în vedere, în întreprinderea sa critică, atât proprietățile substanțiale, cât și cele formale, ale poveștii. Astfel, observă criticul, în ce privește retorica lui Reagan, cele două tipuri de proprietăți se află în interdependență: "tipul de "probabilitate narativă" stabilit în retorica explicit narativă și mitică a lui Reagan a afectat evaluarea "fidelității narative""589 în cazul său. Cu alte cuvinte, povestea "atât de dominantă, atât de explicită, atât de coerentă"590 a lui Reagan
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
parte, cu regulile dreptului, care oferă o delimitare formală puterii; pe de altă parte, cu efectele de adevăr pe care această putere le produce și le transmite și care, la rândul lor, reproduc puterea respectivă"724. Astfel, în triunghiul putere-drept-adevăr, interdependențele se reglează în și prin intermediul discursului, constată McKerrow: Există multiple relații de putere care permează, caracterizează și constituie corpul social, iar aceste relații de putere nu pot fi ele însele stabilite, consolidate sau implementate în absența producției, acumulării, circulării și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
una și aceeași problemă, pentru a explora o temă nouă sau a creea idei noi, combinații noi sau chiar inovații autentice. S-a ajuns la concluzia că lecțiile bazate pe Învățarea prin cooperare au câteva caracteristici generale. Printre acestea menționăm: - interdependența pozitivă;răspunderea individuală; - caracterul eterogen al membrilor și grupurilor; - conducerea În comun;predarea directă a deprinderilor sociale;rolul de observator al profesorului care, Însă, poate interveni când e nevoie; - munca În grup eficientă. Profesorii nu pot miza pe noroc, sperând
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cornelia Boboc () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93530]
-
dorința de mărire. O altă soluție ar fi fost Însă, În viziunea diplomatului belgian, menținerea Turciei, dar aceasta depindea de reglementarea soartei Principatelor Împotriva Rusiei și de convocarea unui congres care să pună În discuție soarta creștinilor din Imperiul Otoman. Interdependența dintre lupta românilor pentru unitate și conduita politicii externe belgiene a fost evidențiată și de baronul O’Sullivan de Grass, ministrul Belgiei la Viena, care scria că, În cazul acceptării unirii de către marile puteri, Principatele Române vor fi un stat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
atât de puternică: acest fapt demonstrează o scădere mult mai importantă pentru cei tineri, decât pentru cei în vârstă, practic fiecare generație ajungând la vârsta adultă cu un nivel mai redus de încredere generalizată decât generația precedentă. Alt indicator asociat interdependenței sociale în scădere (și o posibilă variabilă dependentă) este altruismul organizat: cei care donează sânge, bani și timp în mod benevol, spune Putnam, sunt cei mai solidari. Iar cea mai bună variabilă a filantropiei nu este nivelul venitului, ci numărul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ne scot, în esență, din neant și subistorie. După cinci decenii de totalitarism, într-o nouă fază istorică, avem nevoie nu numai de un nou model politico-social, dar și cultural. De fapt, între cele două structuri există o foarte strânsă interdependență. Cum ar putea exista o cultură română deschisă, neprovincială, cu personalitate proprie, competitivă, cât mai aproape de standardele internaționale, fără o societate orientată de aceleași valori? Instituțiile societății libere, pluraliste sunt deci și ale culturii române pluraliste. Valorile sale (absolute sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în care extrema dreaptă și stângă se întâlnesc 21. Că Noica gândea mereu în același sens este evident. Prilej de a reafirma încă o dată și cu toată tăria: atât raportul actual internațional de forțe, după prăbușirea blocului sovietic, cât și interdependența economico-politică inevitabilă a lumii contemporane și, mai ales, interesele imediate, dar și de perspectivă, ale României, cer o orientare în mod decis, hotărât, europeană a țării noastre. Pe toate planurile. (Este ceea ce cere cu claritate și Platforma Program a Convenției
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din alte izvoare, de o lectură plăcută. Criza de structură este evidentă, în sfârșit, și în sfera difuzării și a întregului sistem de relații ce face cunoscută în străinătate o cultură. Am intrat într-o nouă epocă istorică, de mare interdependență și circulație de valori internaționale, care elimină complet concepția statului închis, autarhic, naționalist, etnicist în sensul șovin al cuvântului. Decenii întregi am dus o politică de închidere și cenzură, de limitare drastică și control strict al contactelor culturale internaționale. Urmările
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Diabetul zaharat ca boală de sistem Organismele vii sunt „sisteme” alcătuite din materia asamblată conform unui program (plan) de tip informatic, care este structurat și apoi întreținut prin consum de energie. Materia, informația și energia rămân apoi într-o intrinsecă interdependență, care nu dispare decât atunci când organismul („sistemul”, definit ca „materie organizată”) se dezintegrează (moare). Sursa de energie pentru întreținerea sistemului (adică a materiei structurate) este reprezentată de energia înmagazinată în legăturile chimice prezente în compușii care alcătuiesc „alimentele”. Pentru ca un
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
sistemului energetic al organismului în general. Privită prin prisma celor menționate mai înainte, diabetul zaharat este o boală de sistem. A unui sistem la fel de fundamental ca celelalte sisteme: hemodinamic, imunologic sau neuroendocrin. Mai mult, aceste sisteme se află în strânsă interdependență, astfel încât dereglarea unuia dintre ele antrenează ajustări ale celorlalte, care, deși pentru sistemul primordial afectat au sensul de corecție, în final, pot avea, în ansamblu, numeroase efecte patogene. Asigurarea funcției energetice celulare se face cu prețul unor ajustări de necesitate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
dar în viitorul apropiat se va trece de la era computerului la era comunicației. Exista trei trend-uri majore pentru dezvoltarea comunicației și networkingului: 1. Networking pervasiv; 2. Integrarea voce, video și date; 3. Noi servicii informatice. Toate trei sunt în interdependență, astfel încît este greu să fie considerate separat. Prin „pervasive networking” se înțelege faptul că într-o bună zi comunicarea prin rețele va fi peste tot; virtual, orice dispozitiv va fi capabil să comunice cu orice dispozitiv din întreaga lume
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
o chestiune practică, ce ține de dimensiunea instrumentală a raționalității. Cercetarea științifică a adus în discuție fenomene de tip nou, caracterizate prin proprietăți biologice: • organismele sunt sisteme homeostatice; • sistemele biologice evoluează ireversibil; • orice sistem biologic se află în relație de interdependență cu alte sisteme. Toate aceste aspecte au determinat regândirea unor concepte științifice tradiționale. De exemplu, specificitatea sistemelor biologice a determinat o altă abordare a temporalității, dat fiind faptul că proprietățile enumerate mai sus, mai cu seamă ultimele două, se referă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și biosfera au valoare instrumentală, în sensul că valoarea lor depinde de aceea a ființelor pe care le susțin, adică ecosistemele și biosfera au funcția de suport al vieții. O asemenea concluzie nu este incompatibilă cu recunoașterea complexității și a interdependențelor structurale de la nivelul ecosistemelor 48. Altfel ar sta lucrurile dacă ecosistemele și biosfera ar fi asemenea unui organism viu. În acest caz am vorbi despre binele propriu al acestui organism și despre statutul său moral. Un asemenea punct de vedere
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
evidente. Științele vieții produc o schimbare radicală prin regândirea poziției omului în univers, prin trecerea de la situarea omului în separație față de natură la înțelegerea sa ca parte a universului, înțeles ca individ care se află prins într-o lume a interdependențelor. În termenii filosofiei lui Leibniz, omul încetează să mai fie conceput unilateral ca o monadă închisă în univers și sunt aduse în prim plan relațiile armonice dintre părțile unui întreg care, prin el însuși, își păstrează această armonie. În termenii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o combinație de relații între specii diferite: raporturi de asociere (simbioză, parazitisme), raporturi de complementaritate (de exemplu, între prădător și victimă), ierarhii care se constituie și reglaje care se stabilesc. Gândirea ecologică duce la ecologia generalizată înțeleasă ca știință a interdependențelor, a interferențelor între sisteme eterogene, o știință transdisciplinară 99. Morin vorbește în sens maximal despre o gândire ecologizată, chiar despre o nouă paradigmă de gândire. Prin paradigmă majoră de gândire înțelegem relațiile logice dintre conceptele cheie care influențează teoriile și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
100. Organismul viu auto-organizat are nevoie de mediul său extern, de ecosistem, are nevoie de dependență ecologică pentru a-și asigura independența. Relația este aparent paradoxală: în sensul că pentru a fi independent trebuie să fii dependent. Aceeași ideea a interdependențelor este exprimată și de Anthony Weston: "Suntem cu toții părți ale naturii. Noi, oamenii, nu suntem în afara naturii, iar natura nu este separată de noi. Ne aflăm cu toții într-o interacțiune dinamică"101. În fine, tot oamenii de știință au fost
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au remarcat că, în afara dependenței sale de ecosistem, omul este cel degradează ecosistemele, în sensul că produce efecte care afectează stabilitatea și echilibrul acestora. Cu alte cuvinte, omul devine factor entropic negativ. Dar, în același timp, omul devine conștient de interdependențele ecosistemice și de efectele unora dintre acțiunile sale. Ca urmare, ca ființă conștientă de propriile dependențe, omul se află în situația de a reflecta asupra valorii acțiunilor sale și de a decide în ce direcție să acționeze, dacă să facă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considerarea unor fenomene globale la nivelul biosferei. Din perspectivă etică, ipoteza Gaia presupune extinderea domeniului moralității prin includerea ecosistemului planetar însuși. Alte accente vizează refacerea unității dintre părți prin sesizarea relațiilor dintre diversele părți ale biosferei în sensul recunoașterii unei interdependențe globale, în care toate se leagă de toate, ceea ce duce și la o reconsiderare a poziției omului în cosmos. Se consideră că modul de organizare a lumii cosmice este înscris în interiorul organismului viu și că diversele ritmuri cosmice, așa cum ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înscris în interiorul organismului viu și că diversele ritmuri cosmice, așa cum ar fi rotația Pământului, alternanța zilei și a nopții, precum și succesiunea anotimpurilor, se încifrează înlăuntrul organismului sub forma unui orologiu biologic. Este scoasă astfel la iveală o rețea nebănuită de interdependențe, astfel încât devine demnă de a fi luată în seamă aserțiunea potrivit căreia lumea este în noi și noi suntem în lume115. Reprezentanții "ecologiei profunde" merg și mai departe și caută o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ale teoriei evoluției și ale ecologiei. Biocentrismul se bazează pe patru teze: • ființele umane, asemenea celorlalte ființe vii, sunt membre ale comunității vieții terestre; • specia umană, asemenea altor specii de ființe vii, este un element integrat într-un sistem de interdependențe în cadrul căruia supraviețuirea fiecărei ființe depinde de condițiile de mediu și de relațiile sale cu celelalte ființe vii; • toate organismele sunt centre vitale teleologice care își urmăresc binele propriu, fiecare în felul său; • ființele umane nu sunt superioare celorlalte ființe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
specii din cauza omului, iar nu din cauze pur naturale, și că omul are datoria de a menține stabilitatea și diversitatea ecosistemelor. În nișa sa biologică omul își protejează speciile din vecinătatea sa, dar întrucât lumea biologică este o lume a interdependențelor, omul are, în ultimă instanță, interesul de a proteja întregul ecosistem. O versiune biologistă în favoarea unei etici a mediului, în particular a unei etici a ființelor vii, este propusă de Albert Schweitzer 142 în a sa etică a "venerației pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
instrument de dominație. Potrivit celor doi autori, vechea alianță dintre om și natură presupunea o anumită reciprocitate între cele două părți, în sensul că omul primitiv se considera parte a naturii și credea că se află într-o lume a interdependențelor dintre el și natură. Într-adevăr, în literatura teoreticienilor mediului se regăsește această temă a unei viziuni asupra naturii, specifică gândirii omului primitiv, manifestată prin forme precum animismul și totemismul, care s-a disipat apoi pe măsură ce credințele au evoluat spre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]