6,119 matches
-
puține gesturi decît bărbații, dar utilizează discriminator repertoriul de gesturi (mai puține gesturi cînd interacționează cu femei, dar mai multe cînd interacționează cu bărbați (Peterson, 1976). * Bărbații utilizează mai multe gesturi decît femeile. Ei nu utilizează diferit gesturile în funcție de sexul interlocutorilor. * Femeile au tendința să își sprijine mîinile pe brațele fotoliului (Peterson, 1976). * Bărbații își sprijină arareori mîinile pe brațele fotoliului. * Femeile utilizează mai puține mișcări cu o singură mînă sau mișcări ale brațelor (Shuter, 1979). * Bărbații utilizează mai multe mișcări
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comunicare exolingvistică) sau în situație monoculturală (comu-nicare endolingvistică) s-a realizat prin: i) descrierea funcționării au-tentice (observate în situații reale naturally occurring sau explicate de chestionare, interviuri), dar și prin ii) utilizarea stocurilor de norme actualizate în proverbe, maxime Privește interlocutorul cînd vorbești", " Repetă ce ai afirmat și uită-te în ochii mei" etc.). Cercetătorii sînt unanimi în a recunoaște urgența adoptării perspectivei interculturale în vederea identificării rateurilor, disfuncțiilor, zonelor de insecuritate și corelativ a optimizării comunicării, avînd în vedere că "¨ Printre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
agresivă la distanța respectuoasă sau glacială), fiecare distanță avînd o fază apropiată și una îndepărtată. i) distanța intimă este distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul său. Specialiștii au considerat teritorialitatea proiecția simbolică a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo Fabbri, 1968:69). Dacă un individ intră în această zonă intimă fără ca interlocutorul să o dorească, reacția este de respingere, amenințare, retragere (primul semn al bărbatului față de femeia pe care o place este micșorarea spațiului dintre ei, micșorare care poate fi sau nu acceptată de parteneră). În acest tip de relație verbalizarea joacă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
intimă afișată în public este considerată nepotrivită de adulții americani ai clasei de mijloc, dar practicată de mulți tineri (care merg îmbrățișați pe stradă etc.) ii) distanța personală este distanța salutului, a strîngerii de mînă, a conversației amicale. Spațiul dintre interlocutori este de 1-1, 20 m (fiecare întinde brațul către celălalt pentru a-i strînge mîna). La această distanță se disting detaliile pielii, ale părului, petele pe piele sau haine; vocea este moderată, subiectele abordate sînt de interes personal (E.T. Hall
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Este distanța spectacolului, a conferinței, discursului politic. Comunicarea facială este neutralizată, gesturile se amplifică, vocea trebuie și ea supradimensionată. Definind teritoriile eului ca indici (metonimii ale persoanei), E.Goffman (1973) evidențiază modurile violării spațiale: incursiunea ("măturarea" cu privirea a figurii interlocutorului percepută ca ofensă în bandele de tineri mexicani cărora le este interzis sa îl fixeze pe șef sau ca preludiu al hărțuirii sexuale etc) ; intruziunea în spațiul personal al celuilalt (apropierea prea mare de membrii unui grup care vor avea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în situația de asimetrie socială persoana cu rang mai înalt inițiază apropierea de subaltern; de contextul fizic (supra exemplul metroului supraaglomerat); de modelul cultural (arabii stau mai aproape cînd discută decît americanii, dintre europeni mediteraneenii se apropie mai mult de interlocutori decît nordicii etc.); de sexul participanților (femeile stau mai aproape unele de altele în diade sau grupuri unisex decît bărbații în grupuri unisex); de tematica abordată (în discutarea problemelor personale distanța se reduce involuntar, tonul se atenuează etc.); de evaluarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
decît nordicii etc.); de sexul participanților (femeile stau mai aproape unele de altele în diade sau grupuri unisex decît bărbații în grupuri unisex); de tematica abordată (în discutarea problemelor personale distanța se reduce involuntar, tonul se atenuează etc.); de evaluarea interlocutorilor (distanța crește în cazul evaluării negative a interlocutorului sau a celui lîngă care hazardul ne-a plasat. 9.5. Corelația proxemică/personalitate Dacă s-a vorbit mult de personalități apolinice și dionosiace, introvertiți și extravertiți, nu s-a subliniat îndeajuns
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai aproape unele de altele în diade sau grupuri unisex decît bărbații în grupuri unisex); de tematica abordată (în discutarea problemelor personale distanța se reduce involuntar, tonul se atenuează etc.); de evaluarea interlocutorilor (distanța crește în cazul evaluării negative a interlocutorului sau a celui lîngă care hazardul ne-a plasat. 9.5. Corelația proxemică/personalitate Dacă s-a vorbit mult de personalități apolinice și dionosiace, introvertiți și extravertiți, nu s-a subliniat îndeajuns faptul că fiecare per-sonalitate are și o dominantă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
familie/non familie sau castă/non castă (India). De aici apar serioase probleme de aculturație proxemică, de violare involuntară a codului proxemic, de eșecuri comunicative datorate interpretării etnocentrice a altor culturi. Hall relatează situația americanilor din Orient incomodați de "intruziunile" interlocutorilor arabi în spațiul lor personal, ca și disconfortul arabilor care se simt desconsiderați, ignorați, respinși (" Ce se întîmplă, miros urît, de ce va depărtați de mine?"). "A atinge interlocutorii, a-ți orienta respirația în direcția lor sau a încerca să-i
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a altor culturi. Hall relatează situația americanilor din Orient incomodați de "intruziunile" interlocutorilor arabi în spațiul lor personal, ca și disconfortul arabilor care se simt desconsiderați, ignorați, respinși (" Ce se întîmplă, miros urît, de ce va depărtați de mine?"). "A atinge interlocutorii, a-ți orienta respirația în direcția lor sau a încerca să-i eviți, a-i privi în ochi sau a deturna privirea, iată cîteva exemple de comportamente proxemice perfect acceptabile într-o cultură, dar tabu în alta" (E.T.Hall, 1981
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a deturna privirea, iată cîteva exemple de comportamente proxemice perfect acceptabile într-o cultură, dar tabu în alta" (E.T.Hall, 1981:207). O regulă universală într-o cultură poate reprezenta o interdicție în alta (americanii sînt socializați să-și privească interlocutorii cînd li se adresează, chinezii sînt educați să nu-i privească ), după cum un tabu într-o cultură nu numai că nu poate fi acceptat, dar nici măcar conceptualizat într-o altă comunitate (interdicția de a pătrunde pe proprietatea cuiva sau a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale în entități distincte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale în entități distincte lipsite de sens (fonemele c, a, s, ă în cuvîntul "casă") constituie cea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la nivelul receptorului. Modelul abstract al codului permite producerea unui număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situația de comunicare (raportul de forțe între interlocutori, cunoștințele lor despre lume, fondul comun de cunoștințe, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). Coerența este rezultatul conlucrării a patru tipuri de reguli: i) de repetiție (prin pronominalizări, substituție lexicală); ii) de progresie (aport semantic permanent îmbogățit: continuitatea tematică este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este extrem de ambiguă; ea desemnează atît cotextul (contextul verbal), cît și contextul referențial, situațional (spațiul și momentul enunțării, rolurile sociale ale protagoniștilor, raporturile de forțe), acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj) și psihologic (privitor la intențiile, credințele, dorințele interlocutorilor). CONȚINUT (opus lui expresie) În teoria glosematică a lui L. Hjelmslev, conținutul se opune expresiei precum semnificatul semnificantului. Uniunea celor două planuri sau semioza privește însă selectarea din cele patru componente: substanța conținutului (referentul), forma conținutului (structurarea acestui conținut conform
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
același nivel de generalitate cu fraza ca unitate abstractă, analizată; enunțul reprezintă "un eșantion de vorbire" (John Lyons). Fraza apare ca entitate teoretică, ansamblu de unități combinate dupa regulile sintaxei, dar independentă de situația de comunicare; ceea ce locutorul produce și interlocutorul recepționează nu este o frază, ci "enunțul particular al unei fraze" (O. Ducrot). ENUNȚ NARATIV A.J.Greimas numește enunț narativ simplu reuniunea actantului și a funcției EN = F(A) ca subiect și predicat în formalizarea diegezei. ENUNȚARE Desemnează în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de comunicare sau setting); ii) pragmatica din linia Școlii filosofice de la Oxford (Ryle, Austin și Searle) ca studiu al actelor de limbaj. În această perspectivă a vorbi este un act guvernat de reguli precise, act ce modifică universul epistemic al interlocutorului și/sau atitudinea sa comportamentală. Corelativ, a înțelege un enunț înseamnă a identifica în afara conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba negației și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
naționalismul, acela sănătos, inteligent, rațional, care nu este agresiv, în sfârșit să spunem cel arhaic, introduce propria specificitate, acea nuanță de neșters care ne face să fim, chiar dacă vorbim o limbă care provine din aceeași rădăcină, latina, noi români și interlocutorii noștri, în acest caz, italieni. Este o bogăție inestimabilă. De exemplu, văzând că dumneavoastră veniți din Italia o să vă spun că simt să laud, într-un fel, limba italiană în ceea ce privește neologismele de origine engleză. În Italia au făcut ceea ce este
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
urbană și să colaboreze cu adevărații agenți de poliție în intervenții operative. În concluzie comenta jurnalistul acesta este un "proiect pentru padovani, dar și pentru cei 25 000 de străini prezenți în oraș. Avantajul este că aceștia cunosc limba propriilor interlocutori". Din cei 18 angajați, doi provin din Africa anglofonă (Coasta de Fildeș și Nigeria), patru din cea francofonă (trei camerunezi și un ruandez), doi chinezi, doi albanezi, doi marocani, o moldoveancă, o filipineză și patru români.126 În fine, candidaturile
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
înțelege acest lucru tocmai acum, amintindu-și replica adresată lui de către un deținut care săpa șanțul pentru o conductă de gaz și de care el nu avusese milă. Se instituie astfel un dialog profund, cutremurător, pentru că abia după zece ani interlocutorul primește mesajul cu adevărat, când această replică vine pe terenul fertil al unei sensibilități trezite de apropierea morții: Ai să fii și tu pe moarte, brigadirule! Iar de asta Efrem nu se putea baricada prin nimic cât de cât consistent
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că încearcă să-i înapoieze cadoul și o luase în brațe iar ea nu încercase imediat să se elibereze. (De mulți ani nu-și mai simțise mâinile și picioarele înlănțuite în îmbrățișare)405. (trad. a.) Orice discurs presupune existența unui interlocutor, iar identitatea acestuia dezvăluie oblic valorile locutorului, după cum și refuzul unui anumit personaj ca interlocutor spune ceva despre locutorul însuși. În cazul romanului Pavilionul canceroșilor, identitatea interlocutorului se dovedește foarte importantă pentru conturarea, pe baza discursului, a profilului unui personaj
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
imediat să se elibereze. (De mulți ani nu-și mai simțise mâinile și picioarele înlănțuite în îmbrățișare)405. (trad. a.) Orice discurs presupune existența unui interlocutor, iar identitatea acestuia dezvăluie oblic valorile locutorului, după cum și refuzul unui anumit personaj ca interlocutor spune ceva despre locutorul însuși. În cazul romanului Pavilionul canceroșilor, identitatea interlocutorului se dovedește foarte importantă pentru conturarea, pe baza discursului, a profilului unui personaj. Rusanov alege să vorbească cu cei pe care îi simte "de-ai lui", în sensul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și picioarele înlănțuite în îmbrățișare)405. (trad. a.) Orice discurs presupune existența unui interlocutor, iar identitatea acestuia dezvăluie oblic valorile locutorului, după cum și refuzul unui anumit personaj ca interlocutor spune ceva despre locutorul însuși. În cazul romanului Pavilionul canceroșilor, identitatea interlocutorului se dovedește foarte importantă pentru conturarea, pe baza discursului, a profilului unui personaj. Rusanov alege să vorbească cu cei pe care îi simte "de-ai lui", în sensul apartenenței ideologice, cum este tânărul geolog Vadim Zațîrko. Interlocutori precum Kostoglotov și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]