4,210 matches
-
Black, M. (1962): Models and Metaphors, Ithaca, Cornell University Press Benveniste, E. (2000): Probleme de lingvistică generală, vol. I. Traducere de Lucia Magdalena Dumitru, București, Editura Universitas Bonta, E. (2004): Conersația - ipostază a interacțiunii verbale, Bacău, Alma Mater Bonta, E. (2004): Interpersonal Cmmunication, Bacău, Alma Mater Butterworth, G. (1993): Context and Cognition. Ways of Learning and Knowing, London, Lawrence Erlbaum Associates Publishers Butler, C. (1984): Interpretation, Deconstruction, and Ideology: An Introduction to Some 311 Current Issues in Literary Theory, Oxford, Clarendon Press Carpov
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
în manipularea obiectelor.O au dansatorii, sculptorii, sportivii. Pot fi abilități motorii de finețe sau ample. Actoria este mai mult kinestezică și mai puțin lingvistică (pentru a-l înțelege pe Shakespeare e nevoie de 6 - 8 inteligențe...). 5. 6. Inteligența interpersonală implică a gândi despre alte persoane și a le înțelege, a avea empatie, a recunoaște diferențele dintre oameni și a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibili la motivele, intențiile și stările lor. De asemenea, implică o interacțiune eficientă cu
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
și a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibili la motivele, intențiile și stările lor. De asemenea, implică o interacțiune eficientă cu una sau mai multe persoane în familie, între prieteni sau colegi, în mediul de lucru. Cei cu inteligența interpersonală „tare” sunt conducători, vânzători, psihologi, se pricep la motivarea oamenilor, dar și la manipulare. Ei înțeleg modul cum „funcționează” oamenii. Un profesor bun trebuie să aibă această inteligență. 5. 7. Inteligența intrapersonală implică a gândi despre și a se înțelege
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
gândi despre și a se înțelege pe sine. Înseamnă a fi conștient de punctele tari și cele slabe, a planifica efficient atingerea obiectivelor personale. Implică monitorizarea și controlul eficient al gândurilor și emoțiilor. Abilitatea de a se monitoriza în relații interpersonale. E vorba de cunoașterea de sine și de luarea deciziilor pe baza cunoașterii. 5. 8. Inteligența naturalistă implică a înțelegerea lumii naturale, incluzând plante, animale și studii științifice. Este abilitatea de a recunoaște și de a clasifica indivizi, specii și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
clasa a IlI-a, se vizează: · stimularea capacității elevilor de a asculta și a recepta mesaie specifice activității școlare și vieții cotidiene, de a reacționa adecvat la înțelegerea sau neînțelegerea acestora; · dezvoltarea deprinderilor de aplicare a normelor dialogului în relații interpersonale; · însușirea unor cunoștințe de fonetica și aplicarea acestora în: pronunțarea, articularea și accentuarea corectă a cuvintelor în fluxul vorbirii. Surprinzător, numărul de ore afectat prin pianul de învătământ acestui obiect scade la trei în clasa a IV-a. Este îmbucurător
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
de a le exprima, iar la originea creativității s-ar afla stări conflictuale puternice, a căror tensiune declanșează „resorturile creativității”. Contribuția acestei teorii constă în faptul că a demonstrat importanța sănătății mintale în creativitate. I 1.2.4. Teoria culturală (interpersonală) a creativității Această teorie pune accent pe aportul factorilor de mediu (de cultură) în geneza creației. M.J.Stein relevă influența considerabilă pe care o exercită asupra creației, regulile sociale ale timpului și experiențele sale majore. M. Mead atrage atenția asupra
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
răspunsuri simple, probleme pentru care răspunsurile populare sau convenționale nu funcționează. Creativitatea implică adaptabilitatea și flexibilitatea gândirii. Acestea sunt exact acele abilități pe care multe studii referitoare la educație le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi. Creativitatea reprezintă procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale, semnificative și de o înaltă calitate. În cazul copiilor accentul este pus pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și plăcerii de a veni în contact cu ceilalți copii și de a comunica cu ei. În școală continuă să se dezvolte contactele sociale dintre copii, se amplifică nevoia copilului de a se afla în colectivitate, de a stabili relații interpersonale cu cei de-o vârstă, de a forma împreună cu ei grupuri, echipe, care să se întreacă cu alte echipe. IV 2. Dezvoltarea creativitatii in mediul scolar si familial Educația propriu-zisă a creativității, în mediul familial și școlar, constă în îmbinarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
dintre situația în care este plasată persoana și răspunsul persoanei la situație” ( Golu, P., 1989, p.24) Psihologii sociali sunt în consens când afirmă că oamenii își desfășoară cotidian viața și activitatea într-o situație socială, într-un spațiu relațional interpersonal și de grup, ceea ce face ca dimensiunile comportamentului lor „să se interpersonalizeze”, să fie în continuă interdependență și interacțiune (Mariana Caluschi, 2001, b, p. 205). În funcție de consecințele atitudinilor, comportamentul poate fi împărțit în patru categorii generale: apropiere pozitivă (de exemplu
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
desfășurate: PROTOCOL DE ACTIVITATE Tema: PĂDUREA - AURUL VERDE Grup de lucru: clasa a IV-a Scop: Dezvoltarea creativității prin formarea comportamentului ecologic Obiective: 1. stimularea, exersarea, dezvoltarea imaginației și a creativității, prin parametrii: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare; 2. îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; 3. formarea competențelor sociale prin lucrul în echipă; 4. manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; 5. identificarea intereselor pentru anumite profesii, în urma manifestării creative a elevilor în activitatea desfășurată. Strategii didactice
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
DE ACTIVITATE Tema: GRUPUL SOCIAL Grup de lucru: clasa a II-a Scop: Dezvoltarea creativității prin formarea deprinderilor de relaționare în grup Obiective: 1. stimularea, exersarea, dezvoltarea imaginației și a creativității, prin parametrii: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare; 2. îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; 3. formarea competențelor sociale prin valorizarea informațiilor despre existența grupului social și prin lucrul în echipă; 4. manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; 5. identificarea unor profesii legate de tema. Strategii
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
PROTOCOL DE ACTIVITATE Tema: SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! Grup de lucru: clasa a III-a Scop: Dezvoltarea creativității prin formarea deprinderilor de relaționare în grup Obiective: stimularea imaginației prin crearea de situații comparabile cu cele existente în viața reală; îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; rezolvarea unei situații - problemă, cooperând în cadrul grupului; formarea competențelor sociale prin lucrul în echipă; manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; identificarea unor interese privind orientarea vocațională. Strategii didactice: a) metode și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
model, atât pentru ființa umană în formare, cât și pentru adulți care caută în religie argumente pentru deciziile și opțiunile sale. 3.4. Influența relațiilor din cadrul clasei în dezvoltarea caracterului moral-religios al elevului Copilul nu trăiește izolat, ci stabilește relații interpersonale încă din fragedă copilărie. Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viața copilului este clasa de elevi. Ea satisface cel mai bine câteva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia apropierii de altul, nevoia de participare, nevoia de protecție, de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
coeziune. Coeziunea exprimă gradul de unitate și de integrare a grupului, rezistența sa la destructurare. Grupurile cu un nivel de coeziune foarte scăzut pot fi cu indulgență numite grupuri. Opusă coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracția interpersonală, măsura în care membrii se simpatizează unii pe alții, climatul de încredere mutuală, succesul în activitatea comună și satisfacțiile generate de viața în grup, prestigiul grupului de apartenență, măsura în care grupul satisface aspirațiile membrilor, cooperare în cadrul activităților grupului. Atunci când
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
societății actuale, în sensul în care conceperea flexibilă a acesteia permite o continuă actualizare a conținutului învățării și a metodelor didactice centrate pe elev, precum și o monitorizare și evaluare de calitate a rezultatelor învățării. Pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală și socială, activitatea educativă școlară și extrașcolară are mereu în atenție nevoia de adaptare la cerințele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaștere și potențialul lor. Modalitățile de concretizare a acestui tip de educație: proiecte, manifestări cultural-religioase, conferințe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru ce trăiesc pe acest pământ. În felul acesta se trezește în sufletele lor glasul divinului, simțul adevărului, al frumosului și al binelui. Grupul-clasă are o influență majoră în dezvoltarea personalității moral-religioase a fiecărui membru, prin configurația și intensitatea relațiilor interpersonale, a fenomenelor ce apar pe baza lor: de comunicare, de influențare, de colaborare, de competiție. Rezultatele cercetării implică și o anumită marjă de eroare, deoarece comportamentele religios-morale observabile sunt greu de cuantificat. Credința nu poate fi reductibilă la un număr
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a se adapta creativ exigențelor societății viitoare”, constată C. Dumitriu (2004, p.5). Într-adevăr, „provocarea schimbării” determină transformarea și restructurarea tuturor componentelor procesului de învățământ, care își propune obiective noi precum: „cunoașterea inovatoare”, „învățare și reînvățare”, „dezvoltare intra și interpersonală”, „educație și autorealizare”. Schimbarea paradigmei educaționale reprezintă cel mai important răspuns la provocările lumii contemporane, fiind semnalul care arată că educația poate acționa eficient în concordanță cu schimbările existențiale. În acest context, educația trebuie organizată în jurul a patru tipuri fundamentale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a curiozității epistemice și a nevoii de autorealizare. Ea presupune totodată, „o pregătire psihologică” continuă în raport cu noile coordonate ale vieții sociale și personale. Fără această învățare psihologică, susține Dumazedier, există pericolul ca valorile, imaginea de sine și simțul identității, relațiile interpersonale să fie perturbate, alterate sau anihilate(apud. C. Dumitriu, op. cit, p.5). Astfel, individul uman „nepregătit psihosocial” pentru schimbare poate deveni alienat față de sine, de ceilalți, de activitate, nereușind să mai controleze interacțiunea sa cu existența socială, necesitând o
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și societate poate fi dezvoltată adecvat de cadrul didactic în procesul instructiv educativ prin: promovarea spontaneității, libertății de expresie și acțiune; folosirea de situații problematice; folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
valoare euristică. La nivelul modelului pot fi identificate următoarele caracteristici generale/indicatori: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare (J. P. Guilford, The Nature of Human Intelligence, New York, Mac Graw Hill Book Company, 1967, apud. P. Popescu Neveanu coord, 1987, p. 299-301). Teoria interpersonală sau culturală a creativității (Adler, Moreno, Fromm) dezvoltă conceptul de „forțe creative ale individului”. Adler exprima creativitatea ca supremă adaptare la scopul propus. În concepția sa, individul și-a creat propria personalitate și propriul eu creativ, aflat în slujba sa
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
exclude organizarea comună a atitudinilor și aptitudinilor, a elementelor motivaționale și operaționale de diverse grade și sensuri valorice în sistemul personalității, al acțiunilor creative ale subiectului uman. Toate aceste componente se formează în câmpul psihosocial, în activitățile, relațiile individuale și interpersonale în care este antrenat subiectul. Astfel, este clar că la tânăr și la adult relațiile psihosociale activează anumite atitudini și tipuri de comportament, care pot, așa cum demonstrează psihologia socială, să favorizeze punerea în valoare a capacităților, a aptitudinilor intelectuale de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creativitate. În accepțiunea tradițională, a fi inteligent înseamnă a achiziționa cunoștințe, a le manipula și a le aplica în diverse contexte. Daniel Goleman (profesor al Universitatea Harvard) în lucrarea „Emotional intelligence” (1995) a evidențiat importanța inteligenței emoționale în dirijarea relațiilor interpersonale, rezolvarea conflictelor, soluționarea problemelor din relațiile interpersonale, deschiderea spre comunicare, integrarea armonioasă în grup. Copiii pot să dezvolte potențialul emoțional prin: identificarea și diferențierea propriilor emoții; însușirea modalităților de exteriorizare firească a sentimentelor; potențarea empatiei; învățarea comunicării. Howard Gardner, autorul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
înseamnă a achiziționa cunoștințe, a le manipula și a le aplica în diverse contexte. Daniel Goleman (profesor al Universitatea Harvard) în lucrarea „Emotional intelligence” (1995) a evidențiat importanța inteligenței emoționale în dirijarea relațiilor interpersonale, rezolvarea conflictelor, soluționarea problemelor din relațiile interpersonale, deschiderea spre comunicare, integrarea armonioasă în grup. Copiii pot să dezvolte potențialul emoțional prin: identificarea și diferențierea propriilor emoții; însușirea modalităților de exteriorizare firească a sentimentelor; potențarea empatiei; învățarea comunicării. Howard Gardner, autorul „Teoriei inteligențelor multiple”, pornește de la ideea că
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
inteligențe aduce după sine gândirea în mișcări și folosirea corpului în moduri sugestive și complexe. Ea implică simțul timpului și al coordonării mișcărilor întregului corp și ale mâinilor în manipularea obiectelor. O au cu precădere dansatorii, sculptorii, sportivii, actorii. Inteligența interpersonală - Înseamnă a gândi despre alte persoane și a le înțelege, a avea empatie, a recunoaște diferențele dintre oameni și a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibili la motivele, intențiile și stările lor. Ea implică o interacțiune eficientă cu una
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
avea empatie, a recunoaște diferențele dintre oameni și a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibili la motivele, intențiile și stările lor. Ea implică o interacțiune eficientă cu una sau mai multe persoane din familie sau societate. Persoanele cu inteligență interpersonală dominantă sunt conducători, vânzători, psihologi care înțeleg cum „funcționează” oamenii. Inteligența intrapersonală - Determină o gândire și înțelegere de sine, a fi conștient de punctele tale tari și slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale, monitorizarea și controlul eficient al gândurilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]