19,025 matches
-
moderne, ediție, studiu introductiv și note de Z. Ornea, Editura Științifică, București, 1972. E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ediție critică, prefață, note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1984. E. Lovinescu, Revizuiri, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ion Simuț, cuvânt înainte de Mircea Martin, Editura Paralela 45, 2003. E. Lovinescu, Confesiunile unui critic, antologie și studiu introductiv de Ion Simuț, Institutul Cultural Român, București, 2006. E. Lovinescu, Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1984. E. Lovinescu, Revizuiri, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ion Simuț, cuvânt înainte de Mircea Martin, Editura Paralela 45, 2003. E. Lovinescu, Confesiunile unui critic, antologie și studiu introductiv de Ion Simuț, Institutul Cultural Român, București, 2006. E. Lovinescu, Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926. E. Lovinescu, Critice, vol. III-IV, ediția a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, 1920. E. Lovinescu, De peste
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Un mare critic român modernist: domnul Eugeniu Lovinescu", în Scrieri alese. Critică și istorie literară, vol. I, ediție îngrijită, prefață și note de Mircea Anghelescu, Editura Minerva, București, 1986. Călinescu, G., "E. Lovinescu: Mite", în volumul Ulysse, ediție și studiu introductiv de Geo Șerban, E. P. L., București, 1967. Cioculescu, Șerban, "Eminescu văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972. Constantinescu, Pompiliu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001. Brooks, Peter, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven & London, 1976. Caracostea, D., Creativitatea eminesciană, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Iași, 1987. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Minerva, București, 1982. Călinescu, G., Pagini de estetică, antologie, prefață, note și bibliografie de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
București, 2008. Heinrich, Nathalie, Être écrivain. Création et identité, Éd. La Découverte, Paris, 2000. Ibrăileanu, G., Mihai Eminescu. Studii și articole, ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Mihai Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1974. Iorga, Nicolae, Eminescu, ediție îngrijită, studiu introductiv, note și bibliografie de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981. Jeandillou, Jean-François, Esthétique de la mistification. Tactiques et stratégies littérraires, Éd. de Minuit, Paris, 1994. Jenny, Laurent, La Fin de l'intériorité, Paris, PUF, 2001. Jolles, André, Formes simples, traducere de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Georges Carré, Éditeur, 1895 (http://www.gutenberg.org/). Lukács, Georg, Teoria romanului, în românește de Viorica Nișcov, prefață de N. Tertulian, Editura Univers, București, 1977. Maiorescu, Titu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2005. Masoch, Sacher, Caiete, traducere de Tinu Pârvulescu, coord. Adriana Babeți și Cornel Ungureanu, Editura Polirom, Iași, 1999. Marx, William, Rămas-bun literaturii. Istoria unei devalorizări (sec XVIII-XX), traducere de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Voicu-Dohotaru, prefață de Angela Ion, Editura Univers, București, 1983. Rougemont Denis de, Iubirea și Occidentul, traducere, note și indici de Ioana Cândea-Marinescu, prefață de Virgil Cândea, Editura Univers, București, 1987. Scheler, Max, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. Shusterman, Richard, Conscience du corps. Pour une soma- esthétique, tr. Nicolas Viellescazes, Éditions de l'éclat, 2007. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din el, chiar în afară de orișice influență, o singură mentalitate și o singură sentimentalitate este cu desăvârșire greșită" (Nicolae Iorga, "Istoria literaturii românești. Introducere sintetică", vezi capitolul XII, " Expresia integrală a sufletului românesc: Mihail Eminescu (1929)", în Eminescu, ediție îngrijită, studiu introductiv, note și bibliografie de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 187). Or, modernitatea creației eminesciene (creuzet al unor influențe și tendințe estetice multiple, vechi și noi) rezidă tocmai în multitudinea de "voci" care compun "eul liric", ireductibil la unitate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
eminesciene, afirmă Ibrăileanu, ar genera "senzația infinitului, a lucrului în sine, a voinței lui Schopenhauer". 84 Vezi Titu Maiorescu, "Eminescu și poeziile lui (1889)", în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2005, pp. 627-648; Mihail Dragomirescu, "Critica "științifică" și Eminescu", în Z. Ornea (ed.), Scrieri critice și estetice, EPL, București, 1969, pp. 271-275. 85 D. Caracostea, Creativitatea eminesciană, ediție îngrijită
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2005, pp. 627-648; Mihail Dragomirescu, "Critica "științifică" și Eminescu", în Z. Ornea (ed.), Scrieri critice și estetice, EPL, București, 1969, pp. 271-275. 85 D. Caracostea, Creativitatea eminesciană, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Iași, 1987, p. 120. 86 Idem, p. 121. 87 Idem, p. 183. 88 Idem, p. 166. 89 Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, Editura Humanitas, București, 1994, p. 252. 90 Apud Ion Nuță, "Studiu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și note de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Iași, 1987, p. 120. 86 Idem, p. 121. 87 Idem, p. 183. 88 Idem, p. 166. 89 Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, Editura Humanitas, București, 1994, p. 252. 90 Apud Ion Nuță, "Studiu introductiv", în vol. E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ed. cit., p. XVII. 91 Ibidem. 92 E. Lovinescu, " Mutația valorilor estetice", în op. cit., p. 359. 93 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, ed. cit., p. 21. 94 Idem, p. 63. 95
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Fără să intrăm în explicări, nu putem, totuși, să nu distingem în moldoveni acea înaltă contemplativitate și acele calități sufletești care, scoțîndu-i din curentul vieții active, le-au deschis zăvoarele creațiunii artistice" (E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, ediție, studiu introductiv și note de Z. Ornea, Editura Științifică, București, 1972, p. 113). 107 "Alt Eminescu... D.E. Lovinescu răspunde d-lui G. Călinescu", în Adevărul, an 49, nr. 15676, 20 febr. 1935 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Plecând de la observația lui Max Scheler, potrivit căreia sursele resentimentului ar fi invidia, gelozia, rivalitatea, Girard trage concluzia că "starea sufletească romantică e pătrunsă de resentiment" (p. 33). Vezi și Max Scheler, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. 125 René Girard, op. cit., p. 37. 126 Idem, p. 120. 127 Idem, p. 187. 128 Vorba lui Denis de Rougemont, autorul faimosului tom intitulat Iubirea și Occidentul (traducere, note și indici de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la roman, Călinescu ținea să se delimiteze tranșant de interpretarea criticului de la Sburătorul: "altul e sensul mizeriei văzute de noi, iar nu sensul inutilității efortului" (G. Călinescu, "E. Lovinescu: Mite", 10 februarie 1935, în G. Călinescu, Ulysse, ediție și studiu introductiv de Geo Șerban, E.P.L., București, 1967, p. 227). 140 Vezi studiul lui Camille Paglia, Sexual Personae. Art and Decadence from Nefertiti to Emily Dickinson, Yale University Press London & New Haven, 1990, la care voi mai trimite pe parcursul demonstrației mele. 141
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din Bruxelles, valorificând detaliile legislației din domeniu, statutele și dezvoltările sale administrative, dar și curriculare (principii fondatoare, sisteme de conducere, domenii, facultăți, specializări, institute de cercetare etc.), fără a neglijă datele statistice (număr de studenți, cadre didactice, cursuri etc.). Demersul introductiv a avut o importanță aparte, căci a conturat cadrul general în care s-au desfășurat și articulat celelalte trei secțiuni ce au urmat. Am valorificat în cuprinsul acestei prime părți a studiului nostru date de istorie generală ale învățământului superior
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
foarte multe cărți de această natură. Din păcate, majoritatea au ieșit fără un aparat critic bun. Mă refer chiar la aparatul critic din ediția originală. Uneori, din motive de copyright ori din alte motive, nu s-au preluat marile studii introductive și aparate critice ale edițiilor celor mai recente deși textele stabilite de editorii contemporani erau folosite tacit, cu subterfugiul referinței la ediții foarte vechi, iar aparatele critice erau "semi-plagiate" pe ideea că textele mari stau singure în picioare. O idee
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
București, 2000. Preda, Marin, Viața ca o pradă, Editura Cartex Serv, Oradea, 2003 Ricoeur, Paul, De la text la acțiune: eseuri de hermeneutică II, traducere și postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1999 Ricoeur, Paul, Despre traducere, traducere și studiu introductiv de Magda Jeanrenaud, postfață de Domenico Jervolino, Editura Polirom, Iași, 2005. Rieffel, Rémy, Sociologia mass-media, traducere de Ileana Busuioc, Editura Polirom, Iași, 2008. Schleiermacher, F.D.E., Hermeneutica, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 2001. Selejan, Ana, Literatura în totalitarism: 1957-1958
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
local, a unui articol de ziar, a unei emisiuni la televizor; d) povestirea unei întâmplări ale căror finaluri să fie dusă la capăt de elevi; e) invocarea unei istorii personale cu putere ilustrativă pentru tema dezbătută; f) organizarea unui joc introductiv. Fericitul Augustin invocă aceste elemente dinamice, antrenante, ca punct de plecare în educarea catehetului: „Foarte adesea însă, mila lui Dumnezeu se arată prin slujirea catehetului, astfel încât cel venit, tulburat de discuție, își dorește să devină tocmai ceea ce hotărâse să se
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
este reprezentativă în acest sens. Fericitul Augustin scrie diaconului Deogratias, la cererea acestuia, sfaturi teoretice și două modele de catehizare: Modelul catehezei dezvoltate și Modelul de cateheză scurtă. Scrierea va sta la baza catehezelor. Sfaturile teoretice poate constitui o prelegere introductivă, iar Modelul de cateheză scurtă servește ca exemplu de prelegere de sinteză, pentru că dovedește o grijă deosebită acordată esențializării informației, ierarhizării stricte a ideilor și coerenței acestora, dezvăluirii argumentației științifice, enunțării unor ipoteze și teorii, analizei și interpretării critice a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
clasă, a lecției, sub stricta îndrumare a educatorului; - lectura independentă - vizează exersarea lucrului cu manualul în mod individual a. 6. Exercițiul - definiție: constă în executarea repetată și conștientă a anumitor acțiuni în vederea formării de deprinderi; - clasificare: - după funcția îndeplinită: exerciții introductive, de observație, de asociație, de bază, de exprimare concretă (desen, lucrări manuale etc.) și de exprimare abstractă (lecturi, scris, limbaj vorbit etc.), repetitive, de consolidare, de dezvoltare, de creație; - după numărul de participanți: individuale, colective, mixte, de echipă; PREDARE - după
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
PREDARE - prezentarea tipurilor de lecții (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, pp. 58-61) Tipuri de lecții Definiție Variante Etape de comunicare/ însușire de noi cunoștințe Vizează însușirea de cunoștințe și dezvoltarea proceselor și însușirilor psihice, a capacităților instrumentale și operaționale. Lecția introductivă Lecția prelegere Lecția seminar Lecția programată Captarea atenției Reactualizarea cunoștințelor Enunțarea scopului Prezentarea conținutului Dirijarea învățării Obținerea performanței Feed-back-ul Evaluarea performanței Retenția (fixarea) Transferul de formare de priceperi și deprinderi Presupune formarea unor deprinderi specifice domeniilor de activitate diverse. Lecția
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
a obiectivelor operaționale, concrete, derivate din obiectivele cadru și de referință; - prelucrarea psihopedagogică a conținuturilor de învățat; - prefigurarea scenariului didactic, al structurii lecției; - elaborarea unor mijloace de învățământ necesare, precum și a probelor de evaluare - elemente componente (anexa nr. 4): - partea introductivă (de identificare): data, clasa, disciplina de învățământ, tema (subiectul) lecției, tipul lecției, obiective operaționale (cognitive, afective, psihomotorii), strategia didactică, modalități de evaluare; - scenariul didactic (desfășurarea propriu-zisă): etapele lecției, obiective operaționale, unități de conținut, strategia didactică (metode, mijloace, forme de organizare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de legătură între elev și societate, care mediază și facilitează accesul la informație. Implicarea în egală măsură a elevilor și profesorilor în procesul didactic înseamnă responsabilități împărtășite. 5. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ 5.1. PROIECTAREA DIDACTICĂ 5.1.1. Noțiuni introductive Definiție. Proiectarea reprezintă o acțiune complexă de concepere anticipată, într-o viziune sistemică, a modelelor activității didactice în funcție de care vor fi îndeplinite la un nivel ridicat de competență și și eficiență componentele procesului de învățământ-obiectivele, conținuturile și competențele (n.a.), strategiile
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
profesor prin crearea unor materiale-suport educațional, construit după algoritmul descris și care să îndeplinească competenețele vizate (figura nr. 1) 5.2. APLICAREA CURRICULUM-ULUI GEOGRAFIC CENTRAT PE COMPETENȚE. Studiu de caz: Curriculum pentru clasa a V-a Geografie generală - elemente introductive 5.2.1. Descrierea generală a Curriculum-ului La clasa a V-a, dimensiunea principală a programei o reprezintă trecerea de la studierea elementelor geografice ale planetei ca întreg (curriculum specific pentru clasa a IV-a: Introducere în geografie - de la localitatea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
permanentă între elementele geografice ale planetei ca întreg și elementele corespunzătoare din orizontul local care constituie paradigma principală a învățării geografiei la această vârstă. Programa intitulată Geografie generală nu încorporează tematicile exhaustive ale acesteia, ci se constituie într-un demers introductiv de învățare prin intermediul elementelor semnificative perceptibile, prin translarea de la scară globală până la nivel local, de la abstract la cunoscut (Mândruț, 2009, 2010). Ea își propune să îi familiarizeze pe elevi cu elemente, fenomene și procese geografice predominant observabile (direct sau indirect
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]