3,327 matches
-
noiembrie 2012 Paris) a fost un eseist, scriitor și animator de radio francez de origine arabă tunisiana, director al revistei internaționale și transdisciplinare "Dédale", profesor de literatură comparată la Universitatea Paris -X, a condus, de asemenea, emisiunea săptâmânală „Culturi ale islamului” ("Cultures d'islam") la canalul de radio „France Culture”. Din partea maternă, Meddeb era originar dintr-o familie patriciana tunisiana cu rădăcini tripolitane (bunicul Belhaj) și yemenite (bunica Lasram). Familia tatălui e cunoscută că activă în comerțul din piețile Tunisului și
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
a fost un eseist, scriitor și animator de radio francez de origine arabă tunisiana, director al revistei internaționale și transdisciplinare "Dédale", profesor de literatură comparată la Universitatea Paris -X, a condus, de asemenea, emisiunea săptâmânală „Culturi ale islamului” ("Cultures d'islam") la canalul de radio „France Culture”. Din partea maternă, Meddeb era originar dintr-o familie patriciana tunisiana cu rădăcini tripolitane (bunicul Belhaj) și yemenite (bunica Lasram). Familia tatălui e cunoscută că activă în comerțul din piețile Tunisului și că frecventatoare a
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
XVIII-lea să se stabilească la Zaghuan, si apoi la Tunis, pe teritoriul Tunisiei. Bunicul din partea tatei, sheikh Mokhtar Meddeb, a fost profesor (mudarris) de lectură coranica ("’ilm al-qira’at") la Zitouna, iar tatăl scriitorului, sheikhul Mustafa Meddeb, doctor al islamului ('alim), a fost tot acolo profesor de drept islamic ("usûl al-fiqh"), iar în anii 1930 a fost cunoscut că poet inspirat de grupul cairot Apollo. a crescut într-o familie tradițională, conservatoare și religioasă. De la vârsta de 4 ani a
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
anilor 1970 a publicat primele sale eseuri, apărute în „Leș Cahiers du cinema” și în Leș Temps modernes, precum și poeme, editate de revista „Change”. Între anii 1972+1973 a colaborat cu casa de editură "Dictionnaires Le Robert", pentru articole privind islamul și istoria artei. Între 1973-1974 a devenit lector la editură Seuil. În continuare între anii 1974-1988 a fost consilier literar și director de colecție la editură Sindbad și a contribuit la cunoașterea în Franța a clasicilor literaturilor de limbă arabă
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
el preda literatura comparată (Europa și lumea islamică) la Universitatea Paris X (Paris ouest- Nanterre- La défense ) La solicitarea lui Pierre Gélinet, pe atunci director la postul de radio „France Culture”, a inițiat în octombrie 1997 emisiunea săptâmânală „Cultures d'islam”. Apoi, a participat, ca autor și ca cercetător, la numeroase dezbateri și seminare consacrate raporturilor dintre islam și Europa, si a colaborat la numeroase reviste că „Esprit” sau „Communication”. De asemenea Meddeb a colaborat la două filme - „Caligrafia arabă” 1986
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
La solicitarea lui Pierre Gélinet, pe atunci director la postul de radio „France Culture”, a inițiat în octombrie 1997 emisiunea săptâmânală „Cultures d'islam”. Apoi, a participat, ca autor și ca cercetător, la numeroase dezbateri și seminare consacrate raporturilor dintre islam și Europa, si a colaborat la numeroase reviste că „Esprit” sau „Communication”. De asemenea Meddeb a colaborat la două filme - „Caligrafia arabă” 1986, al lui Mohamed Charbagi, și „Oglinzi din Tunis” (1993) . De asemenea a tradus mai multe opere a
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
Rushd, și totodată cu poeții clasici ai Chinei și Japoniei. În mod formal, Meddeb „practică ceea ce el numește estetică heterogenului, jucându-se cu diferitele forme literare din mai multe tradiții, precum românul modernist european, poezia arabă preislamica, poeții mistici ai islamului, haiku japonez, etc.” Deși el scrie numai în franceză, munca să de traducător din poeții medievali arabofoni,ca și ambiția să literară conștientă de „a elibera referentul islamic de contextul lui strict, pentru ca să circule prin textul francez contemporan” marchează scrisul
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
de contextul lui strict, pentru ca să circule prin textul francez contemporan” marchează scrisul sau cu urmele enigmatice ale „alterității”. Privilegierea acestor precursori literări arabi și persani explorează resursele culturale arhaice din forme post moderne, accentuând aspectele estetice, spirituale și etice ale Islamului. Opera lui Meddeb, tradusă în peste 12 limbi, deschide și îmbogățește dialogul cu literatura mondială contemporană. Într-o dezbatere care îl opunea lui Tariq Ramadan în cursul emisiunii Ce soir (ou jamais !) din 30 ianuarie 2008 pe canalul France 3
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
mondială contemporană. Într-o dezbatere care îl opunea lui Tariq Ramadan în cursul emisiunii Ce soir (ou jamais !) din 30 ianuarie 2008 pe canalul France 3, , Meddeb a explicat care ar fi, din punctul său de vedere, condiția concilierii dintre islam și modernitate. Pentru el, numai înaintarea spre laicitate poate degajă islamul din premisele arhaice care îi stau în cale. El a chemat la depășirea shariyei și abrogarea de către islamul oficial, adică cel al statelor, a Djihadului,(inclusiv cel defensiv). El
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
în cursul emisiunii Ce soir (ou jamais !) din 30 ianuarie 2008 pe canalul France 3, , Meddeb a explicat care ar fi, din punctul său de vedere, condiția concilierii dintre islam și modernitate. Pentru el, numai înaintarea spre laicitate poate degajă islamul din premisele arhaice care îi stau în cale. El a chemat la depășirea shariyei și abrogarea de către islamul oficial, adică cel al statelor, a Djihadului,(inclusiv cel defensiv). El a explicat , de asemenea, că accesul la modernitate, pretinde o ruptură
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
care ar fi, din punctul său de vedere, condiția concilierii dintre islam și modernitate. Pentru el, numai înaintarea spre laicitate poate degajă islamul din premisele arhaice care îi stau în cale. El a chemat la depășirea shariyei și abrogarea de către islamul oficial, adică cel al statelor, a Djihadului,(inclusiv cel defensiv). El a explicat , de asemenea, că accesul la modernitate, pretinde o ruptură cu propria origine, necesitând o „prelucrare a doliului” (cunoscută din limbajul psihanalitic) și suportând „durerea sciziunii” (Hegel). Așa
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
inclusiv cel defensiv). El a explicat , de asemenea, că accesul la modernitate, pretinde o ruptură cu propria origine, necesitând o „prelucrare a doliului” (cunoscută din limbajul psihanalitic) și suportând „durerea sciziunii” (Hegel). Așa ar putea fi salvată dimensiunea spirituală a islamului și etică să, potrivit cu nuanțarea teoretizata și trăită de învățătorii sufismului. Un asemenea patrimoniu spiritual s-ar putea adapta perfect cu condiția modernă și ar participa chiar la îmbogățirea ei. Meddeb îi chema pe musulmani să procedeze la o „transmutare
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
la o „târguiala de bazar”, întărind tot mai mult cenzură socială și poliția moravurilor: acestea sunt ,după opinia lui, tentațiile integriste care atentează la libertatea individuală și integritatea corpului, care sunt cele două achiziții prețioase ale modernității, a căror adoptare, islamul o poate ocoli, nici amâna. Meddeb deplângea absența în țările islamice a unei elite educate care să conducă o dezbatere liberă, toleranța, asupra doctrinelor islamului, așa cum au fost odată chiar în evul mediu la Bagdad sau la Tunis. Meddeb speră
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
individuală și integritatea corpului, care sunt cele două achiziții prețioase ale modernității, a căror adoptare, islamul o poate ocoli, nici amâna. Meddeb deplângea absența în țările islamice a unei elite educate care să conducă o dezbatere liberă, toleranța, asupra doctrinelor islamului, așa cum au fost odată chiar în evul mediu la Bagdad sau la Tunis. Meddeb speră ca exemplul libertăților din Turcia republicana și Maroc ar putea da speranțe în sensul unei posibile evoluții a ancorării unor societăți islamice în modernitate. Din
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
în fâșia Gază în deembrie 2008. analiza a originilor violenței islamiste; sublinierea contrastului între tradiția poetica a unor liberi cugetători și mistici medievali și tradiția militanta a unor gânditori dogmatici și puriști fanatici; în acelaș timp - critică prezentării simplificatoare a islamului că dușman de moarte în Occident. (Cea mai frumoasă istorie a libertății) (Primăvară Tunisului, metamorfoza istoriei) (Auf der Suche nach der «griechischen» Dimension des Islam) accesat în 8/12/2011 despre moștenirea de violență în islam (Islam și iluminism: între
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
critică prezentării simplificatoare a islamului că dușman de moarte în Occident. (Cea mai frumoasă istorie a libertății) (Primăvară Tunisului, metamorfoza istoriei) (Auf der Suche nach der «griechischen» Dimension des Islam) accesat în 8/12/2011 despre moștenirea de violență în islam (Islam și iluminism: între flux și reflux, pe situl Logos, 2006)
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
izbuncnit o revoltă populară a musulmanilor și creștinior din Dobrogea conduși de fostul confident al lui Musa, misticul și învățatul Șeyh Bedreddin. Rebeliunea s-a bucurat de sprijinul voievodului muntean Mircea cel Bătrân. Bedreddin predica unirea marilor religii ale vremii - islamul, creștinismul și iudaismul - într-o singură mare credință, îmbunătățirea situației sociale a țăranilor liberi și nomazilor pe seama birocrației otomane și a claselor înstărite. Mahomed a zdrobit revolta, iar liderul acesteia a pierit în timpul luptelor. Mircea a ocupat pentru o scurtă
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
normandă a instaurat cu fermitate creștinismul romano-catolic în regiune, după ce creștinismul ortodox predominase în perioada stăpânirii bizantine și chiar în cea a dominației musulmane. A urmat convertirea pe scară largă, fapt care, dublat de relatinizarea locuitorilor, a condus la dispariția Islamului din Sicilia către anii '80 ai secolului al XIII-lea. O ultimă încercare musulmană de cucerire în Italia a fost cea a turcilor otomani, care au reușit în 1480 să își stabilească un avanpost la Otranto, însă acesta nu a
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
a cucerit cea mai mare parte a teritoriilor care acum fac parte din Siria, Liban, Israel și Egipt. Printre trofeele sale s-au numărat orașul sfânt Ierusalim și capitala mamelucilor, Cairo. Datorită victoriilor sale, Selim a fost proclamat calif al islamului. Selim a cucerit Imperiul Safavid, numai pentru ca să piardă controlul asupra acestor teritorii la scurtă vreme. Mai mult chiar, safavizii au cucerit răsăritul Imperiului Otoman și au ocupat Bagdadul. Imperiul Otoman și-a format o flotă în Marea Roșie. Cu ajutorul vaselor de
Dezvoltarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324768_a_326097]
-
Iudeei. În epoca bizantină localitatea a fost locuită de creștini, care în secolul al V-lea au zidit o biserică, ale cărei ruine se pot vedea și astăzi. Creștinii din Araba s-au convertit în cea mai mare parte la islam după victoria lui Salah ad Din asupra cruciaților în bătălia de la Hattin. Moscheea cea veche a orășelului datează din perioada lui Salah ad Din. In Valea Sakhnin (Sahl Araba) mai sunt măslini foarte bătrâni pe care populația îi numește Rumiin
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
dacă este urmată cu perseverență permite atingerea scopului ultim pe care și-l propun toate religiile, și anume accesul către divinitate. Astfel că, în afară de dedicarea către cultul lui Rama, Krishna, Kali și altor zeități fundamentale din panteonul hindus, studiază și islamul și creștinismul.
Ramakrishna () [Corola-website/Science/326060_a_327389]
-
Abū Jaʿfar, Muḥammad ibn Mūsă ibn Shăkir (n. înainte de 803 - d. februarie 873), Abū al‐Qăsim, Aḥmad ibn Mūsă ibn Shăkir și Al-Ḥasan ibn Mūsă ibn Shăkir, care au trăit în secolul al IX-lea, în epoca de aur a islamului. Aceștia sunt cunoscuți pentru lucrarea "Cartea mașinăriilor uimitoare" (în arabă: كتاب الحيل Kitab al-Hiyal) și "Cartea de geometrie a celor trei frați". Aceștia au construit un observator astronomic propriu, au colectat manuscrise și au efectuat traduceri din arabă în greacă
Banu Musa () [Corola-website/Science/326160_a_327489]
-
religiile avraamice. În unele biserici, cum ar fi cele penticostale, animalele au o foarte mică semnificație religioasă. Animalele au devenit din ce în ce mai puțin importante în ritualuri de cult și în religie, mai ales de-a lungul culturilor africane, pe măsură ce creștinismul și islamul s-au răspândit. Animalele erau un element important al șamanismului din Asia Centrală. De asemenea, cunoscute sub numele de "spirite asistente", "spirite păzitoare" sau "spirite ajutătoare," spiritele animalelor erau o parte integrantă a activității unui șaman. Cu cât are mai multe
Zoolatrie () [Corola-website/Science/326168_a_327497]
-
(n. 1887 - d. 1953) a fost un profesor american de istoria religiilor, J. T. Addison a scris numeroase cărți și eseuri asupra creștinismului, islamului și budismului. A scris cercetări și studii de specialitate asupra cultului strămoșilor la diferite popoare (în special China și Indochina). Fără îndoială, "Life Beyond Death" este lucrarea sa cea mai cuprinzătoare, autorul conducându-și cercetarea asupra concepțiilor referitoare la viața
James Thayer Addison () [Corola-website/Science/326192_a_327521]
-
avut o finalitate datorită înfrângerii semnării capitulării de către germani în noiembrie 1918. Enver Pașa și-a propus în iunie un obiectiv mult mai important decât recuperarea teritoriilor pierdute în războiul din 1877-1878. El a ordonat crearea unei noi forțe - „Armata Islamului”. În practică, această armată nu și-a meritat numele, efectivele ei fiind de cel mult 25.000 de soldați. În schimb, armata era compusă în exclusivitate din militari de religie musulmană și, în cea mai mare parte, din etnici turci
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]