3,426 matches
-
mushaf (culegerea scrisă și organizată a revelațiilor). El nu vorbește despre el însuși. Cei care-l exprimă sunt ființele umane”. Nimic mai subversiv pentru fundamentaliștii de toate felurile decât dreptul celorlalți la subiectivitate. (Jurnalul Național, 3 septembrie 2004) Islam după islam (II) Mohammed Arkoun consideră că fundamentalismul islamic se definește prin două respingeri: cea „prin uitarea și ingnorarea instituționalizată a întinsei perioade a luminilor” și cea „chiar și mai radicală, a modernității și realizărilor ei cu caracter universal, pe motiv că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
interzică definitiv școala mutazilită. Se pierdea astfel, subliniază Arkoun, dreptul de „a înscrie revelația în istoria concretă a oamenilor, ceea ce schimba condițiile în care se făceau exegezele și se elabora ideea de drept”. După Arkoun, „din punct de vedere teologic, islamul este protestant, în vreme ce din punct de vedere politic, este catolic. De-alungul istoriei - își continuă el gândul - acest raport a fost răsturnat pentru că autoritatea spirituală a fost întotdeauna controlată de o putere politică verticală, prin urmare, ilegitimă”. În privința șanselor resurgenței unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
urmă ar fi consimțit să investească sumele cheltuite pe război în ridicarea de universități și în sprijinirea cercetării în discipline umaniste și sociale, atunci, cu siguranță, am fi avut parte de mai puțină violență teroristă”. (Jurnalul Național, 10 septembrie 2004) Islam după islam (III) Malek Chebel publică în acest an, la Hachette, Manifeste pour un islam de Lumières - 27 propositions pour reformer l’islam. Antropolog și psihanalist, el își propune să răspundă în Le Nouvel Observateur unor întrebări care nu mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
fi consimțit să investească sumele cheltuite pe război în ridicarea de universități și în sprijinirea cercetării în discipline umaniste și sociale, atunci, cu siguranță, am fi avut parte de mai puțină violență teroristă”. (Jurnalul Național, 10 septembrie 2004) Islam după islam (III) Malek Chebel publică în acest an, la Hachette, Manifeste pour un islam de Lumières - 27 propositions pour reformer l’islam. Antropolog și psihanalist, el își propune să răspundă în Le Nouvel Observateur unor întrebări care nu mai pot fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
în sprijinirea cercetării în discipline umaniste și sociale, atunci, cu siguranță, am fi avut parte de mai puțină violență teroristă”. (Jurnalul Național, 10 septembrie 2004) Islam după islam (III) Malek Chebel publică în acest an, la Hachette, Manifeste pour un islam de Lumières - 27 propositions pour reformer l’islam. Antropolog și psihanalist, el își propune să răspundă în Le Nouvel Observateur unor întrebări care nu mai pot fi ocolite. Ca de exemplu: „Ce este islamul astăzi?”. „De unde această nevoie subită de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
atunci, cu siguranță, am fi avut parte de mai puțină violență teroristă”. (Jurnalul Național, 10 septembrie 2004) Islam după islam (III) Malek Chebel publică în acest an, la Hachette, Manifeste pour un islam de Lumières - 27 propositions pour reformer l’islam. Antropolog și psihanalist, el își propune să răspundă în Le Nouvel Observateur unor întrebări care nu mai pot fi ocolite. Ca de exemplu: „Ce este islamul astăzi?”. „De unde această nevoie subită de a fi reformat?” „Care sunt problemele pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
an, la Hachette, Manifeste pour un islam de Lumières - 27 propositions pour reformer l’islam. Antropolog și psihanalist, el își propune să răspundă în Le Nouvel Observateur unor întrebări care nu mai pot fi ocolite. Ca de exemplu: „Ce este islamul astăzi?”. „De unde această nevoie subită de a fi reformat?” „Care sunt problemele pe care le aduc - atât musulmanilor cât și restului lumii - fie un statu-quo, fie o reformă a islamului?” În principiu, ideea lui Chebel este că, atâta timp cât un anume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
nu mai pot fi ocolite. Ca de exemplu: „Ce este islamul astăzi?”. „De unde această nevoie subită de a fi reformat?” „Care sunt problemele pe care le aduc - atât musulmanilor cât și restului lumii - fie un statu-quo, fie o reformă a islamului?” În principiu, ideea lui Chebel este că, atâta timp cât un anume nod gordian nu va fi tăiat, situația nu are cum să se schimbe. Există niște determinări care nu s-au modificat de o lungă bucată de vreme în viața societăților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cum să se schimbe. Există niște determinări care nu s-au modificat de o lungă bucată de vreme în viața societăților musulmane. Chebel le numește fie „legături viscerale”, fie „cordoane ombilicale”. O primă legătură viscerală pe care Chebel consideră că islamul nu a dorit niciodată să o rupă este aceea dintre religie și politică. O asemenea confuzie a planurilor a rămas întotdeauna în favoarea religiei căci aceasta din urmă „se dorește o interfață cu divinul”. Așadar, încă o voce denunță incapacitatea politicului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
a planurilor a rămas întotdeauna în favoarea religiei căci aceasta din urmă „se dorește o interfață cu divinul”. Așadar, încă o voce denunță incapacitatea politicului de a se dezvolta datorită acaparării influenței politice de către teologi și imami. Cu alte cuvinte, lumea islamului nu a cunoscut încă separarea puterilor în stat. Un al doilea cordon ombilical pe care Chebel consideră că islamul nu a dorit să-l taie niciodată este cel care leagă islamul de bani. „În realitate - scrie Chebel - spre deosebire de Isus, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
o voce denunță incapacitatea politicului de a se dezvolta datorită acaparării influenței politice de către teologi și imami. Cu alte cuvinte, lumea islamului nu a cunoscut încă separarea puterilor în stat. Un al doilea cordon ombilical pe care Chebel consideră că islamul nu a dorit să-l taie niciodată este cel care leagă islamul de bani. „În realitate - scrie Chebel - spre deosebire de Isus, care i-a gonit pe negustori din Templu, islamul i-a invitat cu insistență în jurul mesei”. Rezultatul? „Numeroase țări, bogate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
politice de către teologi și imami. Cu alte cuvinte, lumea islamului nu a cunoscut încă separarea puterilor în stat. Un al doilea cordon ombilical pe care Chebel consideră că islamul nu a dorit să-l taie niciodată este cel care leagă islamul de bani. „În realitate - scrie Chebel - spre deosebire de Isus, care i-a gonit pe negustori din Templu, islamul i-a invitat cu insistență în jurul mesei”. Rezultatul? „Numeroase țări, bogate grație rezervelor de minereuri și hidrocarburi de care dispun, au sisteme care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
stat. Un al doilea cordon ombilical pe care Chebel consideră că islamul nu a dorit să-l taie niciodată este cel care leagă islamul de bani. „În realitate - scrie Chebel - spre deosebire de Isus, care i-a gonit pe negustori din Templu, islamul i-a invitat cu insistență în jurul mesei”. Rezultatul? „Numeroase țări, bogate grație rezervelor de minereuri și hidrocarburi de care dispun, au sisteme care permit anumitor oameni să acumuleze averi chiar mai colosale decât cele ale statului fără să vadă vreodată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
au sisteme care permit anumitor oameni să acumuleze averi chiar mai colosale decât cele ale statului fără să vadă vreodată o antinomie între așa ceva și spiritul de modestie, frugalitatea Coranului”. Un al treilea cordon ombilical pe care Chebel consideră că islamul nu a dorit niciodată să-l taie este cel cu privire la trupul. Și se grăbește să precizeze că: „Doresc să vorbesc aici de statutul trupului, în general - cel al bărbatului, cel al femeii - dar mai presus de orice de statutul sexualității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
imaginar”. Ce denunță, în fapt, Chebel este o cantonare în patriarhal și o zidire în dogmă a conceptului de sexualitate în lumea islamică. „Cred, spune Malek Chebel, că adevărata mutație de mâine este grefată pe sexualitate: ce rol acordăm în islam bucuriei fizice, plăcerii carnale și gestionării libidoului?” Pentru a evita orice neînțelegere, Chebel precizează: „Și pentru că folosesc cuvântul sexual, nu îl cantonez în exercițiul viril al sexualității. Ce vizez este, pe de-o parte, dimensiunea eliberatoare a sexului ca mecanism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
de sex, mai mult sau mai puțin lipsit de calități spirituale”, răspunde Chebel. Analiza acestui cercetător, care scrie într-un registru periculos de tranșant și, uneori, poate chiar nedrept, se încheie cu un diagnostic necruțător: „Uriaș cu picioare de lut, islamul nu-și găsește încă personalitatea. Nici ca formă de civilizație, nici ca structură de guvernare. Ca religie, el păcătuiește prin minoritățile sale agitate, și anume cele mai violente. Ca structură de guvernare, el suferă în chip lamentabil de o multitudine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
prin minoritățile sale agitate, și anume cele mai violente. Ca structură de guvernare, el suferă în chip lamentabil de o multitudine a centrelor decizionale, care nu ezită să se urmărească și să se anuleze reciproc”. (Jurnalul Național, 17 septembrie 2004) Islam după islam (IV) Pentru Mohammad-Reza Djalili (Iran: l’illusion réformiste, Presses de Sciences-po, 2001), cazul iranian rămâne ilustrativ pentru genul de laborator în care se pot pregăti rețete ale intoleranței. Și, implicit, ale eșecului. Religia, politica și revoluția au format
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
sale agitate, și anume cele mai violente. Ca structură de guvernare, el suferă în chip lamentabil de o multitudine a centrelor decizionale, care nu ezită să se urmărească și să se anuleze reciproc”. (Jurnalul Național, 17 septembrie 2004) Islam după islam (IV) Pentru Mohammad-Reza Djalili (Iran: l’illusion réformiste, Presses de Sciences-po, 2001), cazul iranian rămâne ilustrativ pentru genul de laborator în care se pot pregăti rețete ale intoleranței. Și, implicit, ale eșecului. Religia, politica și revoluția au format aici un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
șiismului (bineînțeles, prin „purificare”) într-o „ideologie de luptă”. Zis și făcut. 1979 avea să pună în practică această strategie, iar pentru o vreme „unitatea aparentă a universului intelectual iranian” avea să fie salvgardată. Totuși, sunt ani buni de când eșecul islamului politic și criza acută a însuși conceptului de „stat islamic” constituie evidențe irefutabile. Dispariția lui Khomeyni, în 1989, falimentul economic, incapacitatea de a câștiga războiul cu Irakul, explozia demografică s-au impletit cu un dezastru extern neașteptat pentru suporterii ideilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
incapacitatea de a câștiga războiul cu Irakul, explozia demografică s-au impletit cu un dezastru extern neașteptat pentru suporterii ideilor lansate de Al-e Ahmed și Shariati, amândoi simpatizanți ai stângii - prăbușirea comunismului. Semnele unei posibile ieșiri din somnabulismul provocat de islamul politic vin chiar din Iran. Începtul l-a dat, reamintește Djalili, tocmai un fost teoretician al revoluției islamice și militant khomeynist, Abdul Karim Soroush, azi unul dintre cei numiți „cei care gândesc altfel/diferit”. Ei supun analizei critice conceptul „tutelei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cu expresia teribilistă huntingtoniană „Vestul și restul“, pentru că în alte părți, precum Asia de Sud-Est sau alte țări musul‑ mane, dar nu din lumea arabă mediteraneeană, societățile se dezvoltaseră. Numai ei nu. Cauza presupusă era că religia nu a evoluat și că islamul, spre deosebire de creș‑ tinism, nu a avut o reformă și nu a trecut în viața pri‑ vată, a rămas în continuare un factor cu un foarte mare impact în viața publică. Acest lucru a grevat - sau a fost destul de restrictiv - asupra
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să și-o asume. Deci sunt mai mulți factori ce au făcut din țările arabe un loc în care modernizarea societății de tip occi‑ dental este un reject total. Rusia este celălalt exemplu periculos de modernizare ratată. Dar, dacă cu Islamul radical nu cred că putem găsi pace, că asta înseamnă tolerarea unei lumi paralele în care femeia e inferioară, cu Rusia cred că am ratat o ocazie istorică, Rusia avea în Caucaz propria amenințare islamistă și asta ar fi trebuit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
s-a adeverit: Constantinopolul!... Urmează Suceava, Cracovia, Buda, Viena... Dar visul lui cel mai fierbinte este ca "În pristolul Sfântului Petru de la Roma, să dea calului ovăz". Pe hartă, a și trecut la cucerirea și împărțirea Lumii în ținuturi ale Islamului: "Dar el Islam"... Știi care e strigătul de luptă al ienicerilor? "Aiaia Mehmet, Mehmet!! Roma!! Roma!!" Să recunoaștem, e un sultan mare. Profeții mincinoase!! izbucnește mânios Alexandru, strângând spătarul unui scaun gata să-l fărâme în pumni. Nu vom îngădui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zice vorbă mare! Teamă mi-i să nu se adeverească, îi domolește Țamblac avântul eroic. În palatul său de pe malurile Bosforului, privirile lui se pierd în largul Mării Marmara legănat în vise de mărire, urzind planuri nebunești de cucerire, triumful Islamului asupra Europei. Dacă visele furtunosului Padișah se vor împlini, dacă popoarele Europei vor cădea sub călcâiul de fier al Fatihului, o întunecată epocă, ca un zăbranic negru -, se va așterne asupra Europei și a milenarei sale culturi. Și când te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a băut, numai fiere a vărsat și numai gânduri de cruntă răzbunare a clocit. N-a vrut s-o primească nici pe mă-sa, pe Mara Sârboaica, care umbla despletită pe culoarele Sublimei Porți, jelindu-se că "Nicicând, de la începuturile Islamului, nicicând, oștirea otomană n-a suferit o așa rușine, un așa crunt dezastru". Și... și s-a aflat gândul cel cumplit urzit Moldovei? întreabă Țamblac cu îngrijorare. Aflat, oftează Ștefan. În zorii celei de a patra zile, și-a chemat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]